VIATA

Johann Wolfgang von Goethe este in general considerat unul dintre cele mai stralucite
exemple de genialitate din istoria umanitatii. Desi ramane cunoscut in special ca scriitor,
datorita unor opere celebre precum Faust, Suferintele tanarului Werther sau Anii de ucenicie
ai lui Wilhelm Meister, Goethe a activat in mai multe domenii in care s-a facut remarcat,
printre care se numara biologia, fizica sau meteorologia. A scris tratate despre teoria
culorilor, despre metamorfoza plantelor si multe alte lucrari din domeniul stiintelor
naturale.
Goethe s-a nascut la 28 august 1749 in orasul german Frankfurt am Main, ca fiu al lui Johann
Kaspar Goethe si al Khaterinei Elisabeth Textor. Tatal sau era consilier imperial, iar bunicul
din partea mamei a fost primar al orasului Frankfurt.
Inca din frageda copilarie, Goethe s-a bucurat de o educatie aleasa. A invatat limbi straine,
stiinte naturale, istorie, matematica, calarie, dans si scrima. Incepand din 1764 va urma
cursurile Facultatii de Drept din Leipzig. Dupa ce isi ia licenta in Drept in 1771, Goethe va
publica in 1774 cartea care il va face celebru, Suferintele tanarului Werther. Ulterior se
stabileste la Weimar. In anii care vor urma va intreprinde mai multe calatorii in Elvetia,
precum si in Italia. Va ocupa poziti sociale importante, devenind consilier de stat, director al
teatrului din Weimer si rector al Universitatii din Jena. Face numeroase cercetari in stiintele
naturale si descopera osul intermaxilar. In 1808 apare primul volum al tragediei Faust, opera
care reia mitul faustic aparut in sec. 4 en. Si creaza astfel poate cea mai importanta opera din
literatura germane. Al doilea volum va aparea in anul mortii autorului. De-a lungul vietii,
Goethe a publicat multe opere valoroase, in toate genurile literare, remarcandu-se piesele
Torquato Tasso sau Ifigenia in Taurida, romanele Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister si
Anii de drumetie ai lui Wilhelm Meister si poezia sa in general.
 Sturm und Drang
In prima parte a carierei sale, Goethe s-a raliat unei miscari culturare aflata in plin avant,
dezvoltata in a doua parte a sec 18, celebra miscare “Sturm und Drang” care poate fi
tradus ca “Furtuna si avant”. Miscarea avea la baza idei revolutionare, indreptate
impotriva cerintelor rigide promovate de miscarile iluministe, punand accent pe
subiectivitatea creatiei si pe libertatea de exprimare a ideilor, fiind astfel o miscare anti-
absolutista. Ideologul acestei miscari a fost un filosof german, Johann Georg Hamann,
poreclit “Vrajitorul din Nord”. Miscarea s-a manifestat in diverse forme artistice, atat in
literatura, cat si in muzica sau pictura. Miscarea si-a luat numele de la o piesa a
dramaturgului Friedrich Klinger, aparuta in 1776, intitulata “Sturm und Drang”. Atat
Goethe, cat si Schiller, “printul poeziei germane” au fost adepti ai curentului in tinerete.
Mai apoi, cei doi prieteni se vor indeparta de miscare, preluand insa unele idei intr-un nou
curent, cunoscut sub numele de Clasicismul de la Weimar, in care se vor regasi atat idei
romantice, cat si idei preluate din clasicism si iluminnism si care va dura pana in 1805,
fiind afectat de moartea timpurie a lui Schiller.
 Suferintele tanarului Werther
 Opera care ii va aduce lui Goethe celebritatea apare in 1774, cu titlul original “Die Leiden
des jungen Werthers”. Lucrarea este inspirata de propria poveste de dragoste neimplinita
fata de Charlotte Buff, care era la vremea respectiva logodnica lui Johann Kestner.
Sinuciderea protagonistului este influentata de sinuciderea prietenului sau, Karl Jerusalem
la doar 25 de ani, in 1772. La maturitate, autorul se va distanta de miscarea Sturm und
Drang si va regreta publicarea operei si faima pe care i-a adus-o.
 Opera este impartita in doua carti, fara titlu. Romanul este conceput sub forma epistolara,
prezentand scrisorile pe care Werther le transmite prietenului sau, Wilhelm. Scrisorile nu
au forma clasica, fiind doar datate si apartinand exclusiv lui Werther.Textul se concentreza
in jurul tragicului destin al protagonistului. Prima scrisoare exprima bucuria pe care
tanarul o resimte dupa ce se muta dintr-o localitate nenumita in care locuia si Wilhelm.
Motivul plecarii este o complicata legatura amoroasa intre el, fosta iubita a naratorului si
sora acesteia, Leonore. Tanarul se disculpa de orice vina. In final, el va cadea victima
iubirii pentru Lotte, iar plecarea sa pe ultimul drum nu va fi insotita nici de Lotte, nici de
prietenul sau, nici macar de vreun preot.
 Inainte de intalnirea cu Lotte, scrisorile intocmite de Werther ilustreaza un spirit meditativ
confruntat cu probleme mai mult sau mai putin filosofice. Totusi ele nu ascund
framantarile unui personaj torturat de gandurile sale, ci un spirit ludic, in care se impletesc
o constiinta dezvoltata cu o simplitate caracterizata de stoicismul la care tanarul adera.
 Pe Charlotte S. o intalneste cu prilejul unui bal al tinerilor. Desi afla ca ea e logodnica unui anume Albert cu o
situatie financiara buna, se indragosteste de ea si se bucura fara griji de sentimentele sale. Deopotriva cu extazul
paroxistic pe care il resimte, se accentueaza si suferinta interioara:”Nu mai am pic de imaginatie, nu mai simt nimic
in fata naturii, iar cartile ma dezgusta”. Intr-un dialog pe care il poarta cu Albert, cei doi se contrazic pe tema
sinuciderii, Werther argumentand ca sinuciderea poate fi urmarea fireasca a suferintei spirituale, trasand o
comparatie intre neputinta unui bolnav fizic de a se recupera prin propriile puteri si neputinta sufleteasca a omului
de a-si pune viata in ordine. Dupa ce afla de casatoria dintre Lotte si Albert, Werther se preocupa de aceleasi
probleme ca mai inainte, discutand suferintele interioare, problemele societatii si ale comportamentelor umane, in
timp ce isi recapata adoratia fata de natura. Nu cade intr-o disperare imposibila, dar prevesteste posibilitatea
sinuciderii intr-o lauda pe care o aduce poemelor lui Ossian. Werther intalneste intr-o zi un tanar care cauta flori in
pragul iernii. Afla despre el ca innebunise in urma unei pasiuni pentru Lotte. Urmeaza o tirada a tanarului care
surprinde deznadejdea de care este cuprins, deplangand conditia tragica a omului, menit parca sa fie fericit doar
atunci cand innebuneste. Ulterior, planul narativ sufera o schimbare: intervine perspectiva editorului care publica
ultimele scrisori ale lui Werther care nu ajunsesera la Wilhelm, textul fiind completat de interventiile sale.
 Dupa ce afla de o crima comisa din gelozie, Albert si Werther se afla din nou in contradictie, deoarece opiniile lor
difera in privinta culpabilitatii faptasului, caruia Werther ii ia apararea. Prin urmare, relatiile dintre cei doi se
racesc. Werther continua vizitele la Lotte, fara stirea lui Albert. La ultima vizita, Lotte ii citeste din poemele lui
Ossian, fapt care il emotioneaza pe indragostit, care isi declara pentru ultima oara iubirea fata de Lotte. Ea il
respinge si se retrage in camera ei fara sa ii raspunda rugaminitilor. De acum Werther stie ca destinul sau e
pecetluit si, dupa o pribegie in afara orasului, se intoarce acasa. Isi definitiveaza ultima scrisoare adresata lui Lotte,
in timp ce servitorul ii aduce doua pistoale care ii apartin lui Albert, dar care fusesera trimise de Lotte. Werther se
impusca dupa ora unsprezece, dar corpul sau nu e gasit decat in jurul orei 6 dimineata de servitorul sau. Nici
Albert, nici Lotte, niciun preot nu il conduc pe ultimul drum. La aflarea vestii, Lotte este puternic tulburata, viata ei
fiind in pericol.
 Opera lui Goethe a avut un mare impact asupra lumii, inca de la publicare.
Napoleon a citit opera de nu mai putin de 7 ori. Trista poveste a indragostitului
Werther a influentat sinuciderile unor tineri, care purtau haine dupa modelul celor
descrise in roman, se impuscau, iar la locul sinuciderii erau gasite exemplare din
opera lui Lessing, “Emilia Galotti”, care fusese gasita si la locul sinuciderii lui
Werther.
 De aceea, de-a lungul istoriei, opera avea sa fie interzisa de mai multe ori. Cu toate
acestea, ea continua sa fie una din cele mai importante opere ale literaturii
universale.