RELIGIA ÎN

ANTICHITATE
ÎN GRECIA ŞI LA ROMA
 Religia Greciei antice
Izvoare:a). Arheologice-ruinele unor temple(Partenonul si Erechteionul din
Atena, Templul lui Apollo din Delfi, altare, morminte, statui ale
zeilor, monede cu chipuri ale zeilor).
Epigrafice-calendare scre, legi sacre, formule funerare.
Literare-epopeile lui Homer(sec.IX-VIII i.Hr):Iliada si
Odiseea, poemul epic ”Theogonia”(Nasterea zeilor)al lui
Hesiod, odele lui Pindar, tragediile grecesti ale lui: Eshil,
Sofocle si Euripides, “Istoriile” lui Herodot.etc

Partenonul-de la partenos=fecioara este

templul dedicat zeitei intelepciunii
Pallas-Athena Partenonul a fost construit din
iniţiativa lui Pericle, între anii 447 î.Hr. şi 432
î.Hr.
Este opera lui Fidias, asistat de arhitecţii Ictinos
şi Callicrate şi de sculptorii Agoracritos şi
Alcamene

Erechteionul ridicat între 421 – 406 î. Hr. decorează partea nordică a Acropolei – casa zeilor şi centrul religios al Atenei.
Grupul de sanctuare construite pe terenul denivelat, probabil că se află pe locul fostului palat al regelui atenian Erechteion. D
Acest templu a fost închinat zeiţei Atena, zeului Poseidon şi lui Erec
 Schita istorica
Civilizatia grecilor se impune in bazinul mediteranean, incepand cu
secolul IX_VIII i. Hr., cand peste populatia bastinasa=pelasgii(popor la
marii) s-au asezat triburi indo-europene(aheii-incepand cu 1400 i. Hr.,
urmati de ionieni, eolieni, dorieni.
Istoria Eladei cuprinde 5 perioade:
1. Perioada geometrica(1025-700 i.Hr)-denumirea provine de la ceramica cu motive geometrice.
2. Perioada arhaica(700-500 i.Hr)-grecii colonizeaza tarmul M.Negre, Asia si S Italiei(Magna Graecia)
3. Perioada clasica(500-323)-epoca oraselor-stat- Atena(regimul democratic), Sparta(regimul aristocratico-militar), a Ligilor(uniuni
de cetati, cu scop defensiv, economic sau religios) si a apogeului culturii si artei, a luptelor cu persii si a fondarii imperiului
macedonean.
4. Perioada elenistica(323-31)-impartirea Imperiului Macedonean catre diadohi-generalii lui Alexandru si simbioza intre religiile si
culturile popoarelor inglobate in Imperiu.
5. Perioada romana(31-cucerirea ultimului stat elenistic, Egiptul-313-cand religia crestina incepe sa inlocuiasca treptat politeismul
greco-roman Alexandru Macedon, calare pe celebrul sau cal, Buchefal
Alexandru (356-323 i.Hr.)era
fiul regelui Filip al Macedoniei.
Preluand conducerea regatului
il transforma in Imperiu, prin
cuceririle sale din Europa,
Africa si Asia
Alexandru cel Mare luptând cu Regele Persan
Darius III
(Mozaic al lui Alexandru din Pompei, după o
pictură greacă originală din sec. al III-lea î.Hr.,
acum pierdută)
 Panteonul, cosmologia si morala
Grecii au fost de la inceput politeisti. In Perioada arhaica si cretana era adorata ca zeita a
fecunditatii Pamantul mama si o zeitate a naturii si animalelor=POTHNIA THERON. Din
Iliada si Odiseea-epopeile lui Homer putem observa caracterul antropomorf al zeilor Eladei.
Ei mancau(ambrozie si nectar), erau razbunatori, se certau intre ei, aveau idile cu
pamantencele(indeosebi Zeus), guvernand arbitrar vietile muritorilor din Muntele Olimp,
unde vietuiau asemenea unor monarhi, avand ca zeu suprem pe Zeus Olimpianul.
Poetul Hesiod(secolul VIII i. Hr.) este cel care in poemul sau: “Theogonia” expune viziunea
grecilor despre nasterea zeilor:
Din Chaos s-a nascut Erebus si Noaptea, iar din acestia Eterul si Ziua. Tot din Chaos s-a nascut
Geea(pamantul) si Eros. Geea naste pe Uranos(cerul) si apoi muntii si marea. Din Uranos si Geea apar
titanii-monstrii mitologici(Ocean, Hyperion, Iapet, Chronos-timpul, Rheea, Thetis, Theia, Phoebe) si
ciclopii-uriasii(Brontes, Steropes, Arges).Uranos, urandu-si copiii i-a inchis in adancuri, de unde sunt
eliberati de Chronos. Noaptea a nascut Moira(destinul), Thanatos(moartea), Moros(pierzania),
Hipnos(somnul), Oniroi(visele) si alte rautati(Razbunarea-Nemesis, Inselaciunea, Batranetea, Cearta.)
Din Ocean si Thetis au aparut raurile, iar Hyperion si Theia au nascut:Soarele(Helios), Luna(Selene),
Aurora(Eos). Iapet l-a nascut pe Atlas sustinatorul boltei cerului iar Chronos si Rheea au nascut pe
zei:Hestia, Demetra, Hera, Zeus, Hades, Poseidon. Chronos isi inghite copiii, salvati de Zeus, care il
detroneaza pe Chronos devenind liderul zeilor olimpieni.
Panteonul grec cuprindea 13 zei mari(la cei de mai sus adaugandu-se: Hefaistos, Hermes, Ares, Apollo,
Atena, Artemis si Afrodita) si alti zei minori(Helios, Pan, Dyonissos, Eros, Persefone). In slujba zeilor erau:
horele, Moirele, Gratiile si Muzele
DIVINITĂŢILE
 ZEUS
 Romanii il numeau JUPPITER.
 Era divinitatea suprema, stapanul
Universului si personifica cerul,
fiind de asemenea si protectorul
intregii naturi, al bunastarii
oamenilor si al vietii sociale.
 Chiar si numele , insemnand “cel
plin de raze ,stralucitorul”, ii atesta
calitatea de zeitate celesta.
 Atributul lui era fulgerul.
Hera

Hera (Iunona la romani) era regina

zeilor,patroana a casatoriei si a
maternitatii,personificare feminina
a cerului, dar si a pamantului si
protectoare a ogoarelor. Extrem de
geloasa, ea se razbuna adesea pe
cuceririle sotului sau Zeus. Era
reprezentata ca prototipul unei
frumuseti robuste
Poseidon
POSEIDON
Poseidon era zeul marii,
responsabil de producerea
cutremurelor, a furtunilor
de pe mare si a eruptilor vulcanice,
dar si protector al marinarilor,
al pescarilor si al acelora ce
doreau sa cunoasca marea.
Era reprezentat ca un barbat voinic,
cu barba, coroana si tinand in
mana semnul sau distinctiv: tridentul.
In mitologia romana apare
sub numele de Neptun.
Hestia
 VESTA
Despre Hestia nu se cunosc multe
legende. Tot ce se stie despre ea
este ca i-a refuzat pe Poseidon si,
mai tarziu, pe Apollo si a cerut fratelui
sau , Zeus, dreptul de a ramane fecioara
totdeauna. Ea simboliza puritatea foculu
i din vetre, a focului care ardea jertfele
muritorilor. Mult mai cunoscuta este
zeita romana Vesta, cu care se identifica
si careia ii era inchinat un templu pe
colina Palatinului din Roma, unde
slujeau preotese numite vestale.
Demetra
CERES

Demetra, zeita recoltei, agriculturii

si fertilitatii, i-a daruit lui Zeus o fiica,
pe Persefona, rapita de Hades si dusa
in Infern. Stapanul zeilor a hotarat mai
apoi ca aceasta sa stea noua luni cu
mama sa si trei cu Hades. Misterele
eleusiene, foarte populare la Atena
rememorau rapirea Persefonei si cautarea
acesteia de indurerata ei mama.
Echivalentul roman al
acestei zeite este Ceres.
Atena
 MINERVA
Atena "cu ochi de azur" era
zeita intelepciunii, a razboiului dar
si, in acelasi timp, protectoare a artelor,
mestesugurilor si pacii. A fost nascuta,
potrivit legendei, din capul tatalui sau,
Zeus, care isi inghitise prima consoarta,
pe Metis. Nici ea nu a acceptat sa se
marite, lucru care i-a adus denumirea
de Pallas ("fata tanara, curata").
Ei i s-a dedicat magnificul templu
Parthenon din orasul ce ii poarta
numele si a carei protectoare era.
Minerva este numele ei roman.
Ares
 MARTE
Ares, fiul lui Zeus si al Herei,
era zeul razboiului nedrept si
sangeros.L-a avut impreuna cu zeita
Afrodita pe Eros (Cupidon).
Corespondentul roman, Marte, era la
inceput si divinitate agrara,
careia ii era inchinata prima luna a
primaverii,martie. Traditia ii atribuie
paternitatea lui Romulus si Remus,
gemenii considerati stramosii
romanilor.
Apollo
 Apollo, alt fiu al lui Zeus,
 s-a nascut la Delos, in Grecia.
 Mama sa, Leto, a fost urmarita
 de razbunarea Herei si si-a putut
 naste fii doar pe aceasta insula care,
 spune legenda, nu era ancorata
 de fundul marii. Zeu al luminii si
 al Soarelui, al muzicii si al poeziei
 era maestru al Muzelor si ideal de
 frumusete masculina. Grecii il
 considerau si zeu al Binelui si al
 Frumusetii, cel ce face pe oameni
 sa se supuna legilor, aducator de
 fericire, zeu al sanatatii si tatal
 lui Asclepios (zeul medicinei)
 In Italia a fost adorat dupa ce,
 la batalia de la Actium,
 l-ar fi ajutat pe imparatul Augustus sa castige
Hefaistos
 VULCAN
Celalalt fiu al Herei era
Hefaistos (la romani se numea
Vulcan), divinitate a focului si a
metalelor, care avea ateliere in
fundul vulcanilor, unde faurea
arme pentru cei mai mari eroi
legendari. Mama sa, vazand cat
era de urat, a vrut sa-l inece si
l-a aruncat in ocean. Salvat, zeul
a ramas insa schiop, defect accentu
at de o lovitura primita de la Zeus. Ca
sa se revanseze, tatal sau i-a oferit-o
de sotie pe frumoasa Afrodita.
Artemis
 Sora lui Apollo era zeita Artemis
 , divinitate a luminii selenare, dar si a
 castitatii si fidelitatii conjugale, iar ca
 zeitate terestra, a vanatorii si a padurilor.
 Sunt cunoscute mai multe legende in
 care se arata cruda si necrutatoare
 atunci cand este maniata: il transforma
 in cerb pe vanatorul Acteon, care o
 surprinsese la baie, iar tanarul este
 ucis de proprii lui caini; de asemenea,
 ucide cele sapte fete ale Niobeei, care
 se lauda ca avea cei mai frumosi copii
 (iar Apollo ii omoara pe baieti). Este
 identificata la romani cu Diana,
 reprezentata ca o tanara cu o tolba de
 sageti si insotita de o caprioara.
 Templul ei din Efes a fost una din
 cele Sapte minuni ale lumii.
Hermes
 Hermes era fiul lui Zeus si al
 nimfei Maia si detinea functia
 de mesager al zeilor. De asemenea,
 e considerat protector al comertului,
 al actiunilor indraznete si chiar al hotilor.
 A inventat lira, flautul, masurile si
 greutatile si sportul. A fost identificat
 cu zeul roman Mercur. Ca atribute
                
avea sandalele inaripate si caduceul
 (nuia magica, simbol al pacii si
comertului).
Afrodita  Ultima, dar cu siguranta nu
 cea din urma, zeita olimpiana
 este Afrodita. La Homer, ea
 este fiica lui Zeus si a Dianei, dar
 o alta legenda spune ca ea s-a
 nascut din spuma marii, in locul
 in care cursesera picaturi din sangele
 lui Uranus cand acesta fusese lovit de
 Cronos. Venus la romani, ea era
 stapana dragostei, a frumusetii,
 voluptatii si fecunditatii. Cu numele
 de Anadiomene ("iesita din mare")
 este si zeitate marina, protectoarea
 marinarilor si a porturilor. Desi era
 sotia lui Hefaistos, a iubit mai multi
 zei - Ares (cu care l-a avut pe Eros),
 Hermes sau Dionysos - dar si
 muritori, printre care pe Adonis
 sau pe Anchise, tatal lui Enea.
 Cultul eroilor in Elada
Eroii erau personaje reale, care au avut un rol important in istoria Greciei, prin vitejia, curajul si faima lor. Erau socotiti produse ale unirii intre un zeu si
o pamanteana, iar cultul lor s-a dezvoltat in perioada fondarii coloniilor-sec. VII-VI Probabil au fost si conducatori ai expeditiilor de fondare a coloniilor,
fiind cinstiti ca eroi fondatori-cultul lor fiind foarte popular.
1.Heracles, era fiul lui Zeus şi al Alcmenei
. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul şi înfăţişarea soţului ei
, Amphitryon, plecat să lupte împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon,
sosit imediat după aceea, s-a născut Iphicles, frate geamăn cu Heracles.
Dându-şi seama de originea divină a lui Heracles, Amphitryon a consimţit să-l crească în casa sa, alături de Iphicles. Gelozia Herei faţă de Alcmene s-a
manifestat însă de timpuriu, încă înainte de naşterea copilului. Fiindcă Zeus - ca să-şi ocrotească viitorul fiu - făgăduise regatul Argosului primului
urmaş care se va naşte din Perseus, Hera a îndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care patrona naşterile, să întârzie naşterea lui Heracles şi să o grăbească în
schimb pe cea a lui Eurystheus, fiul lui Sthenelus. Datorită acestui fapt, Eurystheus se naşte la şapte luni, revenindu-i lui Argosul, iar Heracles e purtat
zece luni în pântece de Alcmene. Mânia Herei continuă să se reverse şi după naştere, de data aceasta însă asupra copilului. Într-o noapte, când cei doi
fraţi se aflau în leagănul lor, ea le trimite doi şerpi cu gândul să-l ucidă pe Heracles. Fără să-şi piardă cumpătul, Heracles, deşi avea numai zece luni, îi
apucă pe fiecare cu câte o mână şi îi sugrumă, în timp ce Iphicles, îngrozit, trezeşte toată casa cu ţipetele lui.
Heracles a rămas cunoscut pentru “Cele douăspreze munci ale lui Heracles”, dar şi pentru numeroase acte de curaj şi vitejie (cu ar fi : războiul
împotriva giganţilor, lupta cu centaurii, eliberarea lui Prometheus etc.).
2.Achiles celebru erou grec care a participat la Războiul Troian.
Achiles era fiul zeiţei Thetys şi al muritorului Peleus. Când s-a născut, Achilles a fost cufundat în întregime de către mama sa în apele Styxului, pentru
a deveni invulnerabil. I-a rămas afară doar călcâiul de care-l ţinea Thetys. Copil fiind, el a fost încredinţat centaurului Chiron, care l-a crescut pe
muntele Pelion. Ulterior, pentru a-l împiedica să participe la războiul troian - unde ştia că-şi va găsi moartea, aşa cum prorocise Calchas, şi încercând
să zădărnicească împlinirea destinului - Thetys şi-a trimis fiul la curtea lui Lycomedes, regele dolopilor, care l-a ţinut ascuns, deghizat în veşminte
femeieşti, printre fiicele lui. Una dintre ele, Deidamia, i-a născut lui Achilles un fiu, pe Neoptolemus (sau Pyrrhus). Între timp însă, grecii pregăteau
războiul împotriva Troiei. La chemarea lui Ulise (Odiseu), Achilles se alătură armatelor greceşti, în fruntea mirmidonilor. La despărţire, odată cu
plecarea flotei din Aulis, Thetys îi dăruieşte lui Achilles armele divine făurite de Hephaestus şi caii lui Poseidon. Moare ucis la Troia, fiindu-i infipta in
calcai o sageata de catre Paris.
3. Ulise (Odiseu) celebru erou grec care a participat la Războiul Troian.
Ulise era regele Ithacăi şi fiul lui Sisif şi al Anticleei. S-a căsătorit cu Penelopa, fiica lui Icarius, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. În războiul
troian, Odiseu are un rol important. Vestit pentru mintea sa isteaţă şi pentru prudenţa şi vorbele frumoase pe care ştia să le rostească, el este trimis
adeseori în solii sau i se dau diverse însărcinări. De pildă, este trimis la regele Lycomedes să-l aducă pe Achilles, îl însoţeşte pe Menelau atunci când
acesta se duce să o ceară pe Elena de la troieni, mijloceşte împăcarea lui Agamemnon cu Ahile, o aduce pe Ifigenia la Aulis, e trimis să-l caute pe
Filoctet împreună cu armele lui Hercule, pătrunde ca iscoadă în Troia şi se înţelege pe ascuns cu Elena să-i trădeze pe troieni etc.
4.Hector, celebru erou troian, fiul regelui Priam şi al Hecubei şi soţul Andromacăi, cu care a avut un fiu: pe Astyanax zis şi Scamandrius.
Hector era cel mai viteaz dintre troieni. Ştiind dinainte că avea să moară în luptă ucis de Achilles, că cetatea lui avea să fie distrusă, el a continuat
totuşi să lupte alături de ai săi. În cel de-al zecelea an de război, când luptele se dădeau sub zidurile Troiei, Hector seamănă groază şi moarte în tabăra
grecilor. După ce-i ucide pe cei mai vajnici dintre ei, în frunte cu Patroclus, după ce conduce atacul dezlănţuit de troieni împotriva corăbiilor greceşti,
pe care le incendiază, Hector rămâne singur afară din cetate, să-l înfrunte pe Achilles. El este fugărit de trei ori în jurul zidurilor Troiei de către eroul
"cel iute de picior" şi cade, răpus de mâna lui, sub privirile îngrozite ale părinţilor săi, care urmăresc lupta de sus, de pe ziduri. Cadavrul lui Hector e
legat de carul lui Achilles şi târât de către acesta prin pulbere, apoi dus în tabăra ahee. Mai târziu, la cererea şi rugăminţile lui Priam, Achilles îl
înapoiază troienilor, care-l ard pe rug, cu mare cinste
 Cultul in religia greaca
Lacasul de cult era Templul-grecii au lasat posteritatii temple celebre ale caror ruine se vad si azi(Partenonul si
Erechteionul-despre care am vorbit mai sus, Templul lui Zeus, din Olimpia, Templul Dianei din Efes(una din cele 7
minuni ale Antichitatii, Templul lui Apollo, din Delfi.
Templele erau cladiri masive, sprijinite pe coloane, terminate cu capiteluri(dorice, ionice, corintice), orientate cu
fata spre Rasarit, pentru ca primele raze ale soarelui sa lumineze statuia zeului din cella. Aveau 3 parti: pronaos,
naos si opistodom. Sarbatorile: Panateneele in cinstea Atenei, Bufoniile, in cinstea lui Zeus, la stransul recoltei,
Carneia-in cinstea lui Apollo, Jocurile olimpice-serbate din 776 odata la 4 ani in cinstea zeilor Olimpului.

Capiteluri:doric,
ionic, corintic.
Templul lui Zeus din Templul lui Apollo de la
Olimpia(reconstituire) Delfi.-unde Pithia
Preotia era ereditara,fiind prevestea viitorul
alcatuita din persoane integre Statuie
fizic si cu puterea viziunii, care antica
aduceau jertfe, consultau repre
vointa zeilor prin mantica- zen
tand
semnele maruntaielor un
animalelor, zborul pasarilor preot
sau mantica oraculara(Ptihia,
preoteasa lui Apollo din Delfi
Templul Dianei din
avea darul clarviziunii,
Efes(reconstituire)
prevestind viitorul).
 Cultul mortilor in Grecia antica
Grecii isi inhumau mortii-in morminte cu cupola, folosind sicrie, in care depuneau:podoabe, arme,
vase cu hrana. Multe practici funerare s-au transmis in crestinism, pe filiera romana: sarutarea de
pe urma a celui mort, inchiderea ochilor celui decedat,, spalarea trupului defunctului si
invesmantarea lui in vesminte albe. In gura sau in mana I se punea o moneda, ca sa-I plateasca
luntrasului Caron, cel care trecea sufletele in imparatia lui Hades. Cei pacatosi mergeau in lacasul
lui Hades, un loc al umbrelor, terorii si suferintei, cei drepti mergeau intr-un paradis numit
Campiile Elizee. Sufletele mortilor obisnuiti coborau pe o scara si mergeau in
infern, in imparatia lui Hades. Zeul infernului era imaginat
"ca un talhar infricosator care se lupta in plina zi cu oameni
mai puternici... ca o persoana care alearga pe un cal negru,
inarmat cu o sabie sau cu un arc". Locuinta vesnica a
mortilor era un loc de suferinta si de uitare a celor vii, " un
loc intunecos si posomorat, captusit cu panza de paianjen,
unde niciodata nu se face ziua, nici un cocos nu canta, nici
o apa nu curge, iarba nu rasare; flamanzii nu au ce manca
acolo, insetatii nu au ce bea, tinerii vor fi pradati de armele
lor si fetele de podoabele lor.Sufletele mortilor obisnuiti
coborau pe o scara si mergeau in infern, in imparatia lui
Hades.
Pentru cei fericiti exista totusi un loc aparte in lumea
cealalta: o insula, unde toate erau pregatite, iar dupa aceea
Campiile Elisee si Gradina lui Hades, unde fetele dansau
iar tinerii cantau.
 Niciodata nu se uita ospatul mortuar, ale carui resturi erau
inchinate sufletelor stramosilor si duse la mormant. Pentru
morti se aduceau si sacrificii de animale si libatii de sange,
apa, vin, lapte si indeosebi miere.
 
Ritul funerar era comemorat in ziua a treia, a noua, a
treisprezecea si la un an. In timpul doliului trebuiau evitate
banchetele si solemnitatile publice, se foloseau vesminte
modeste si de culoare neagra, se taia parul si uneori se
presara cenusa pe cap si se zgaria fata. Toate acestea
erau impuse de dreptul religios familial si de aceea erau
Hades, zeul strict obligatorii. Nu erau lipsiti de ele decat cei care erau
mortilor, la greci, stapanul Infernului exclusi de la religia familiei si de la aceea a cetatii. Aceasta
numit Tartar. era cea mai grava interdictie.
 RELIGIA Romana.
ISTORIA ROMEI
 Poporul roman, de origine indo-europeana s-a născut în provincia LATIUM, cu capitala în
cetatea Roma.
I
 Această cetate se află în centrul Italiei, având ca vecini: la nord- ETRURIA, iar la sud MAGNA
GRAECIA, a doua patrie a grecilor
 După anul 753, anul întemeierii Romei de către Romulus, Roma a devenit încetul cu încetul
centrul vieţii sociale şi religioase al unui vast imperiu şi al unei vorbiri frumoase care a reusit să
înlocuiască limbile vechi ale multor popoare ce şi-au găsit a doua patrie în Europa.
 In secolul VIII(753 ab.u. c) triburi de sabini, latini si etrusci pun bazele Romei, prin unirea
asezarilor fortificate de pe cele 7 coline, pe malul stang al Tibrului
 Condusa la inceput de regi etrusci Roma s-a eliberat si a inceput cucerirea Italiei si a bazinului
Mediteranei.
 Se cunosc 3 etape in evolutia Romei, de la regat la Imperiu:
1Regalitatea(753-509)
2. republica(509 i. Hr.-31 d.Hr.)
GEMENII REMUS SI
3.Imperiul(31-476 d.Hr.) ROMULUS, LUPTANDU-SE
PENTRU DREPTUL DE A
CONSTRUI CETATEA

 Roma a crescut astfel în importanţă şi pe plan religios pe măsură ce

stăpânirea romană a cuprins toate ţărmurile Mării Mediterane
). Izvoarele arheologice-ruine de temple si altare, statuile si picturile,
mozaicurile, monedele cu chipul zeilor si imparatilor,
epigrafice-inscriptiile de pe monumente,
literare “De Re rustica”(Cato sec II i. Hr.), “De natura Deorum” si “ De
Divinatione”(Cicero), “ Eneida”(Virgiliu) , “Ab Urbe condita”(Titus
Livius), “Saturnalia”(Macrobiu).
. Panteonul, doctrina si morala In perioada straveche romanii adorau divinitati
tainice, ale caror nume nu le rosteau; existau si plante sacre(laurul), pasari
sacre(vulturul) sau animale sacre(lupoaica). Zeii erau imaginati avand forme
umane(antropomorfi), dand oamenilor belsug, noroc, vitejie, intelepciune si
dreptate. Principalii zei sunt: Jupiter-zeul luminii, al furtunii si fenomenelor
astronomice(tunet si fulger, ploaie si vant), Juno-sotia sa credincioasa, zeita lunii,
protectoarea familiei, a miresei si a mamei, Vesta-simbolul maternitatii, desi era
fecioara si a focului vetrei(cetatii si caminului), Marte, zeu al vegetatiei si al
razboiului (socotit tatal lui Romulus si Remus), Mercur, zeul comertului, Saturn,
zeul semanaturilor, Minerva, zeita intelepciunii, artelor si mestesugurilor, Vulcan,
zeul focului, al traznetului si soarelui, Faunus, zeul animalelor padurii, Fortuna,
zeita norocului, Ianus, zeul zeul portilor cetatii si casei, Neptun, zeul marilor si alte
zeitati marunte-penatii, ce vegheau la prosperitatea casei si larii-patronau locurile
populate, manii-sufletele stramosilor, Tiberinus-zeul Tibru. Ca si la greci exista
cultul eroilor: Hercules, Dioscorii Castor si Polux, protectorii cavaleriei romane,
Aeneas, fiul lui Anchise si al Afroditei, presupusul stramos al romanilor. Imparatii
romani incepand cu Octaavian erau divinizati(titlul de Augustus), luand nastere
cultul imparatului.Religie politeista religia romana a preluat elementele de doctrina
si morala de la etrusci si greci, fara a fi originala in vreun fel. Dreptatea era
principala norma morala-ROMANII FIIND SOCOTITI FONDATORII DREPTULUI
EUROPEAN
 CULTUL RELIGIEI ROMANE
cultul-se desfasura in Temple, ce le imitau pe cele etrusce si grecesti(forma dreptunghiulara,
mai rar rotunda) : Templul lui Marte-pe Campul lui Marte, al lui Jupiter, al lui Juno, al Minervei.
Cand Roma era regat, regii aveau si functii sacerdotale, dar apoi preotii s-au organiat in
colegii(aceasta asociere a lor ii este atributa regelui Numa).Exista un conducator al
preotilor”Rex Sacrorum”-ce se ocupa de cultul lui Ianus, trei flamini mari(ai cultului lui Marte,
Jupiter si Quirinus), Pontifex maximus(supraveghetorul fecioarelor vestale-INCEPAND CU
OCTAVIAN IMPARATII ROMANI INDEPLINEAU SI ACEASTA FUNCTIE RELIGIOASA), 12 flamini
mici(ai unor zei minori). Augurii erau preotii ce vedeau in anumite semne vointa zeilor, fetialii,
observau ca pacea si declararea razboiului sa se faca dupa dreptul divin,
decemvirii(consultau cartile sibiline), salienii erau preotiilui Marte, lupercii ai lui Faunus. Ca
acte de cult se remarcau jertfele, (de cerere a sfatului zeului, de expiere a pacatelor), voturile
-fagaduintele in fata zeilor(se fagaduia construirea unui templu, prada de razboi, jocuri in
cinstea lor) ce se scriau pe o tablita si erau lasate la picioarele statuii zeului si
purificarile(fizice si morale). IMPARATUL
OCTAVIAN IMBRACAT
CU TOGA
TEMPLUL PRAETEXTA-
LUI Marte SIMBOLUL LUI Pontifex
de pe maximus
colina
AVENTIN
(RECONS
TITUIRE)

RUINELE TEMPLULUI LUI SATURN,

TEMPLU ROMAN- DIN ROMA
RECONSTITUIRE
Cultul mortilor era popular la romani.
Cei morti erau incredintati stramosilor deveniti zei-manibus, fiind salutati cu formula
pastrata in crestinism: “Sit tibi terra levis”(sa-ti fie tarana usoara). Se credea ca sufetele
aveau nevoie din cand in cand de apa, vin si mancare, care se aduceau la mormant, la
anumite date:24 august, 5 octombrie, 8 noiembrie. Sufletele celor ucisii sau rai trebuiau
imblanzite printr-o ceremonie speciala facuta de capul familiei, in miez de noapte.

Influentele orientale-apar dupa ce Roma devine Imperiu, cucerind Orientul. Asa sunt
importate cultul lui Isis si Osiris, din Egipt, Mithra, zeul luminii, de la Iranieni. Prin sincretism
(adoptarea in Panteon a mai multor zei ai popoarelor cucerite de Imperiu) si “interpretatio
romana”(denumirea romana data unor zei straini, ca aceleasi atributii) toate aceste zeitati si-
au gasit locul in Panteonul roman. IN 313 IMPARATUL ROMAN CONSTANTIN I A DECLARAT
RELIGIA CRESTINA LIBERA SI EGALA IN DREPTURI CU
CELELALTE RELIGII POLITEISTE IAR IN 381 IMPARATUL
TEODOSIUS I A DELARAT CRESTINISMUL RELIGIA OFICIALA A
IMPERIULUI, CARE A INLOCUIT TREPTAT CELELALTE CULTE
POLITEISTE. Octavian, in
OCTAVIANUS(27 i.HR-14 tinuta militara
d.Hr.), PRIMUL IMPARAT
ROMAN, NEPOTUL LUI
participand la
CAESAR, DIVINIZAT DUPA campania navala
MOARTE , de la Actium-31
AUGUSTUS –cel sfant i.Hr. impotriva
supranume dat de Senat- Cleopatrei si a lui
27 i.Hr
Antoniu-imagini
PRELUAT DE TOTI de film
IMPARATII ROMANI, care l-
au urmat, fundamentand
astfele cultul imparatului
socotit zeu