TRADIȚII SI

OBICEIURI
PASCALE

BANAT SI CRIȘANA
 Banat
• Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia
(Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria. Aceasta reprezinta
regiunea istorică din vestul României, dintre Dunăre, Tisa, Mureş şi
Carpaţi. Circa două treimi din Banat s-a unit cu România şi o treime a fost
acordată Serbiei, conform tratatelor din 1920. Banatul mai cuprinde şi o
mică bucată de teritoriu între Mureş, Seghedin şi Beba Veche, aflată astăzi
pe teritoriul Ungariei. Partea românească din vechiul Banat se întinde
astăzi pe teritoriul a cinci judeţe: cuprinde judeţele Timiş şi Caraş-Severin
în totalitate, include teritoriul la sud de Mureş din judeţul Arad, zona
Orşovei din judeţul Mehedinţi şi câteva comune din judeţul Hunedoara.
• În Banat, obiceiurile de Paște sunt mai puține decât în alte zone, însă chiar
și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii, drobul de
miel și nelipsitul cozonac.

• În dimineața de Paște, credincioșii trebuie să se spele pe față cu apa în care

au fost puse un ou roșu – pentru obraji rumeni, un bănuț de argint – pentru
belșug, și un fir de iarbă – pentru prosperitate. Masa din prima zi este un
bun prilej de reunire a familiei, cu respectarea unui ritual. La micul dejun
din prima zi de Paști se practică tradiția tămâierii bucatelor, apoi fiecare
mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite. În meniul
acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri
tradiționale, după acestea continuându-se masa cu friptură de miel. Tot în
prima zi de Paște se poartă haine noi în semn de respect pentru această
sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului,
așa cum se primenește întreaga natură primăvara.
• În zona Banatului, cea mai importanta zi este considerata
a fi Joia mare. Astfel ca, în credinta banatenilor, în aceasta
zi un personaj mitologic feminin, numit Joimarita, umbla
prin sate si le pedepsea pe fetele care nu îsi terminau de
tors lâna, iar pe cele lenese le lua la ea acasa si le mânca.
În prezent, în Joia Mare se aprind focurile în cimitire
pentru ca se crede ca în perioada Pastelui se deschide
cerul si sufletele mortilor se întorc în sat.

• Cea de-a doua si a treia zi de Pasti sunt rezervate jocului

popular. Sătenii, însotiti de musafiri, pornesc spre centrul
satului si în fata bisericii intra cu totii în hora mare.
Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată în Banat
acordându-i-se o valoare deosebită.
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului,
aceasta comemorând Învierea Domnului Iisus Hristos.
Învierea este astfel celebrată la sfârșitul postului Paștelui și la
trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. În multe zone ale țării
noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu
sfințenie. De exemplu, referindu-ne la zona Banatului, aici
obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și
fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.
 Crisana
• Prin semnificația pe care o poarta, Paștele este o sărbătoare care amintește de iubirea
divină si de minunea revenirii la viața. Oamenii si natura deopotriva se purifică si se
revigorează, celebrand in pace si armonie Invierea Mantuitorului. Creștinii ortodocsi
din Crișana se pregătesc pentru Paste încă din Saptamana Mare; gospodinele pregatesc
mancare de post pe care o dau de pomană pentru sufletele raposaților si plantează flori
pe morminte. In Joia Mare se bate toaca pentru a indeparta spiritele rele, iar in cimitire
se aprind focuri considerate sacre. Pe vremuri, dupa slujba, tinerii se adunau in curtea
bisericii si aruncau cu oua unii in altii. In aceasta zi, femeile prepara o parte din
bucatele festive si incondeiaza ouale de Paste. In Bihor, decorarea oualor cu motive si
simboluri de factura religioasa se numeste impistrit si este un mestesug stravechi, dar
perfectionat si dus la rangul de arta. In jocul de linii, forme si culori se regasesc idei
biblice, traditii, scene din viata satului, in compozitii bogate si irepetabile. Oul
inseamna viata si regenerare, de aceea exista superstitia ca ouale inrosite si sfintite pot
apara gospodariile de grindina si piatra. De asemenea, se spune ca ele pot fi oferite ca
dar si daca raman proaspete pana la Inaltare sunt aducatoare de noroc.
• In noaptea Invierii, enoriasii merg la biserica si iau lumina sfanta. In unele sate,
localnicii se aduna in cimitir si ii pomenesc pe decedati. Duminica dimineata,
credinciosii se spala pe fata cu apa in care pun un ou rosu, o moneda de argint si
frunze de urzica; in acest fel vor fi sanatosi, puternici si energici. Indata ce bucatele
sunt sfintite, toata familia se asaza la masa, bucurandu-se de sarbatoarea pascala.
Dupa aceasta zi, in Crisana incep petrecerile si balurile, manifestari la care se
reuneste intreaga comunitate. Desi obiceiurile de Paste au fost in timp uitate,
atmosfera sarbatorii este aceeasi si ii indeamna pe oameni sa fie buni si iertatori.
• Ouale de Pasti, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra
saptamana a Postului Mare, numita si "miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca
de la in aceasta zi nu se stricau pana la Pasti. Acum se alegeau ouale pentru masa de
Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau alese in aceasta zi,
vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Sfintelor Pasti, insa,
niciodata in Vinerea Mare.
• În Provincia Crișana, sărbătorile de Paşte încep în Duminica Floriilor, atunci
când ramurile de salcie sunt sfinţite de preot, la biserică. Ramurile sunt
păstrate peste an, în casele localnicilor. În Joia Mare începe a se bate
toaca,pentru a chema oamenii din sat la slujba. Bătăile de toacă au o funcție
de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor rele.
• În această seară, în biserici se ține Denia sau Slujba celor 12 Evanghelii, când
are loc comemorarea Cinei cea de Taină. O credință populară din această
provincie, spune că în această seară, când se citesc cele 12 Evanghelii,
credincioșii trebuie să aibă la ei un fir de ață, pe care să-l înoade după citirea
fiecărei evanghelii, astfel ca la final să aibă 12 noduri. Bătrânii din Crișana
spun că, peste an, atunci când te confrunți cu o mare problemă ori ești bolnav,
dacă dezlegi un nod și îți pui o dorință, această dorință se va îndeplini.
• Tot atunci se aprind focurile sacre ale Învierii în cimitire.
 Proiect realizat de
Gherghe Stefan,
Darius Maftei,
Ianis Bologa,
Mario Olaru,
Teodor Rotaru,
Tudor Andrei
. Negrea si Anne
Croitor