Terapia cu scripeți

 Terapia cu scripeţi
 Este o tehnică mecanoterapeutică în care segmentele
sunt mobilizate cu ajutorul scripeţilor, al cablurilor şi al
contragreutăţilor.
 Scripetele
 Un disc ( roată ) mobil, care se învârte în jurul unui ax OO
´ perpendicular pe planul discului, şi susţinut de nişte
suporţi laterali.
 Discul este prevăzut cu un şanţ periferic prin care rulează
un cablu
 La extremităţile cablului acţionează forţele F şi G, sistemul
aflându-se în poziţie de echilibru când F = G.
 Circuitele
 părţi componente
 un segment sau un membru ( M )
 un cablu ( c )
 unul sau mai mulţi scripeţi ( s1, s2 )
 o rezistenţă G extrinsecă ( sarcină adiţională ) sau intrinsecă
(furnizată de subiect )
 o forţă activă F care acţionează asupra rezistenţei G.
 Primul scripete din cadrul unui circuit =scripete de
tracţiune(s1) = fix sau mobil.
 Ceilalți scripeți= scripeţi de reflexie (s2, s3). Forţele
de frecare sunt neglijabile.
 Tipuri de circuite
 Există 3 tipuri de circuite:
 Circuit ajutător ex:
rezistenţa G (extrinsecă)
facilitează abducţia umărului
( F<G).
 Circuit rezistent
Rezistenţa G (extrinsecă) se
opune abducţiei umărului
F>G
 Circuit autopasiv
simetric şi asimetric
Rezistenţa G (intrinsecă)
facilitează abducţia umărului
- F<G.
 Principii mecanice
 Scripetele
 Proprietate fundamentală:
mecanism simplu care permite
schimbarea direcţiei unei forţe
în condiţiile conservării
intensităţii acesteia
 Reacţia axului. Reacţia R a
axului O al scripetelui este egală
şi de sens opus cu rezultanta
dintre F şi G
 R² = G² + F² + 2GF cos 2α
 unde 2α este unghiul dintre cele 2
forţe, F=G, R² = 2G²(1+cos 2α)
(rezultanta variază în funcţie de
unghiul de aplicaţie al forţelor G şi
F ).
 Circuitele
 Scripetele de tracţiune fix
 fixat direct de un punct de ancorare
 E tipul de montaj cel mai frecvent
utilizat, asigură transmiterea spre
membrul tratat a unei forţe extrinseci
cunoscute ( F=G ).
 Pentru ca sistemul să se afle în
echilibru, reacţia R a axului trebuie să
fie absorbită de punctul de ancorare A
 Scripetele de tracţiune mobil
 Este fixat de una din extremităţile
circuitului: segmentul sau
contragreutatea.
 Reacția R a axului și forța F se
suprapun→F=R=2Gcos α când sistemul
e în echilibru
 α↑ →F↓
 α=90° →cosα=0 →F=0
 α=0° →cosα=1 →F=2G →0≤F≤2G
 cele 2 capete ale cablului sunt
paralele = muflă (α=0, F=2G).

 Deplasarea în circuitul de tip

muflă
 d1=AA1→ lucrul mecanic L1=Gxd1
 În pct O deplasarea coresp d2=OO1
→ L2=Fxd2
 se face conform principiului de
conservare a lucrului
mecanic:
 L1=L2 adică Gd1=Fd2
 Dar F=2G → d1=2d2
 dacă forţa creşte, scade
deplasarea şi invers.
 Poziţia scripetelui de
tracţiune
 Planul de instalare. Pentru a
anula componentele cu efecte
deviante asupra mişcării, forţa G
trebuie să fie aplicată în planul
mişcării
 Scripetele de tracțiune trebuie să fie
în planul mișcării
 Poziţia cablului şi a scripetelui
de tracţiune
 Momentul M al rezistenţei G
depinde de orientarea cablului fixat
de segmentul de membru cu care
se lucrează.
 M = Gd (d = braţul pârghiei)
 d = l sin α → M=G l sin α
 Dacă α=90° → sin α=1 → M=G l
 M atinge valoarea maximă dacă G
este perpendiculară pe segmentul
de tratat → rezistenţa este maximă
atunci când cablul este
perpendicular pe segment.
 Aplicaţii practice
 circuite în care rezistenţele să fie pe
cât posibil constante.
 Scripetele de tracţiune este plasat la o
distanţă foarte mare de pacient –
distanța scripete- pacient ≥ 15 m
 Montajul nu e practic→foarte rar
folosit.
 Scripetele de tracţiune este plasat
perpendicular pe bisectoarea unghiului
de oscilaţie δ:
 când δ între 0 şi δ/2, G este
crescătoare
 când δ între δ /2 şi , G este
descrescătoare
 La începutul mişcării cablul este
perpendicular pe segmentul de tratat.
 un sistem având primul scripete plasat,
la începutul mişcării, în imediata
apropiere a segmentului de tratat (pus
la pct de Rocher).
 Momentul lui G descreşte continuu în
timpul mişcării, iar ↑ δ determină ↓
momentului lui G.
 Randamentul mişcării

 Experimental Rocher a ajuns la următoarele rezultate :

 la scripetele de tracţiune situat la mare distanţă –
Randamentul (R)= 85%
 la scripetele de tracţiune situat perpendicular pe
bisectoarea unghiului de oscilaţie R = 77%
 la scripetele de tracţiune plasat la începutul mişcării în
imediata apropiere a segmentului de tratat – R = 89%.
 Rezultatele obţinute nu iau în calcul biomecanica
articulară şi musculară.
 Material necesar
 Puncte de ancorare (fixe, sigure, variate):
 cutie ( L=2m, l=2m, h=2m ) – ochiuri de sârmă ( 5x5 )
 banca lui Colson
 bare şi verigi
 Scripete: asigură schimbarea direcţiei unei forţe, în
condiţiile conservării intensităţii acesteia şi are rol de
tracţiune sau reflexie
 Cablu inextensibil – cu rol de transmitere
 Sistem de fixare format din mânere, glezniere, chingi de
rotaţie, bransarde, cască, coliere de tracţiune, sunt
prevăzute cu un sistem de închidere sigur, rol de fixare
 Rezistenţe extrinsece care facilitează sau se opun
mişcării: saci de nisip, greutăţi din fontă (mărimi
etalonate)
 Elemente de reglare complementare – cârlige de
susţinere, întinzător, închizătoare.
 Materialul integrat permite evitarea balansării greutății,
limitează nr de pct de ancorare
 Condiţii de desfăşurare a

exerciţiilor
Forţa musculară şi amplitudinea articulară.
 Montajele autopasive şi ajutătoare sunt posibile indiferent de forța muşchilor
solicitaţi
 Montajele rezistente sunt recomandate pentru muşchii care ating cotaţia 3 a forței
 Exerciţiile se pot executa la amplitudinea articulară maximă

 Repetarea exerciţiilor
 Terapia cu scripeţi asigură repetarea în bune condiţii a exerciţiilor şi permite
pacientului să execute mişcările în ritmul dorit.
 Intervenţia kinetoterapeutului
 După bilanţurile necesare tratamentului, kinetoterapeutul trebuie să explice
pacientului:
 scopul exerciţiului
 principiile esenţiale de montaj
 direcţia, intensitatea, amplitudinea, ritmul şi durata exerciţiului
 kinetoterapeutul trebuie să vegheze la executarea corectă a exerciţiului, ţinând
permanent sub control, atât pacientul cât şi circuitul.
 Intervenţia pacientului. Pacientul poate realiza doar mişcările pe care le
înţelege şi le controlează, ceea ce presupune o excelentă coordonare
motorie.
 Exemple de circuite

 Circuitul cu scripete
de tracţiune fix.
 circuit rezistent pentru
extensia genunchiului
de la 90° la 0°
 circuit ajutător pentru
flexia şoldului de la 0°
la 90°
  circuit autopasiv pentru
flexia genunchiului :
simetric sau asimetric
 Să notăm că şoldul se
află în flexie la 30 – 45°,
ceea ce preîntâmpină
încordarea muşchilor
biarticulari ai lojei
anterioare a coapsei şi
previne ajungerea
ischiogambierilor în stare
de insuficienţă pasivă
 Circuitul cu scripete de
tracţiune mobil
 Se realizează aceleaşi tipuri de
circuite:
 ajutător – circuit care facilitează
flexia trunchiului de la 0° la 90°,
pornind din decubit dorsal.Mişcarea
va fi sprijinită în mod serios la
început, apoi tot mai puţin, până
când trunchiul ajunge la 90°.
 rezistent – circuit care se opune
flexiei încheieturii: mişcare articulară
contra rezistenţă, cu amplitudine
articulară redusă şi rezistenţă
puternică.
 deplasările greutăţii sunt mai
importante şi pot fi mai bine
observate de către pacient
 circuit care se opune
antepulsiei umărului:
mişcare articulară contra
rezistenţă, cu amplitudine
mare şi rezistenţă redusă.
 Acest montaj permite
reducerea considerabilă a
balansului greutăţii G.
 autopasiv asimetric –
asigură flexia genunchiului.
 Pentru a pune în mişcare
genunchiul drept, genunchiul
stg trebuie să dezvolte o forţă
importantă, care va fi mai bine
controlată decât dacă ar fi de
intensitate redusă.
 Cât despre deplasările celor 2
segmente unul în raport cu
celălalt, acestea vor permite o
mobilizare mai progresivă a
genunchiului drept.
 Progresivitatea rezistenței în terapia
cu scripeți
 Se opune segm de tratat o rezistență =
greutate atașată unui scripete și o
sarcină directă (compensează
degresivitatea circuitului)
 Exerciții izokinetice
 1967, SUA, aparat ce permite atingerea
rezistenței celei mari, la amplitudinea
articulară maximă și cu o viteză bine
determin
 exerc = izokinetic
 Componentele articulare ale
rezistenței
 Anumite componente – datorită
compresiunii articulare = contraindicații
pentru exercițiul din cadrul terapiei cu
scripeți