1. Ecuaţii de gradul I cu coeficienți în Z; probleme care se rezolvă folosind
ecuaţii de acest tip 2. Inecuații de gradul I, cu coeficienti numere întregi 3. Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute, cu coeficienți numere întregi (metoda substituţiei, metoda reducerii); probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de două ecuații cu două necunoscute Ecuaţii de gradul I cu coeficienți în Z; probleme care se rezolvă folosind ecuaţii de acest tip Etapele rezolvării unei probleme cu ajutorul ecuațiilor: • stabililim mărimile cunoscute și necunoscute • notăm necunoscuta cu o literă, de obicei cu x • formăm ecuația: transcriem în limbaj matematic datele problemei • rezolvăm ecuația • verificăm și interpretăm rezultatul găsit Inecuații de gradul I, cu coeficienti numere întregi - Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute, cu coeficienți numere întregi (metoda substituţiei, metoda reducerii); - Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de două ecuații cu două necunoscute Un sistem de două ecuații liniare cu două necunoscute are forma generală:
• Numerele a, b, c, d, e, f se numesc coeficienți, iar x și y se numesc variabile sau necunoscute. A
rezolva un sistem înseamnă a găsi perechile ordonate de forma (x,y) care verifică simultan ambele ecuații. Așadar, o pereche de numere (x,y) este soluție a unui sistem dacă verifică atât prima ecuație, cât și a doua. Soluția se va scrie sub forma: S={(x,y)}. Metode de rezolvare a sistemelor de ecuatii liniare 1. Sisteme de ecuatii – Metoda substitutiei Metoda substituției presupune exprimarea unei necunoscute dintr-o ecuație în funcție de cealaltă necunoscută și substituirea, adică înlocuirea expresiei obținute în cealaltă ecuație. Se obține astfel o ecuație cu o singură necunoscută pe care o putem rezolva. 2. Sisteme de ecuatii – Metoda reducerii Pentru a rezolva un sistem prin metoda reducerii, vom înmulți una din ecuații, sau ambele ecuații, cu numere convenabil alese, astfel încât coeficienții uneia dintre variabile să fie numere opuse. Apoi, prin adunarea celor două ecuații membru cu membru, termenii respectivi se reduc și eliminăm astfel una din necunoscute. Această procedură aplicată unui sistem nu modifică soluția acestuia. 4. Ȋntr-o livadă sunt 84 de meri, peri și pruni. Numărul merilor este cu 40 mai mic decât al perilor, iar pruni cu 25 mai mulți decât peri. Câţi meri, peri și pruni sunt în livadă? • Rezolvare: Se observă în problemă sunt trei necunoscute și trei relații între ele, ca urmare se dă un număr de informații necesar și suficient pentru rezolvare. Notând cu m numărul merilor, avem că numărul perilor este m + 40, iar al prunilor m + 65. Scriind ecuația obținem că: m + ( m + 40 ) + ( m + 65) = 85, de unde obținem că 3m + 105 = 85, ceea ce este imposibil. Ca urmare problema nu are soluție și este așadar imposibilă. 5. Ȋntr-o livadă sunt 84 de meri, peri și pruni. Numărul merilor este cu 40 mai mic decât al perilor. Câţi meri, peri și pruni sunt în livadă? • Rezolvare: Se observă în problemă sunt trei necunoscute și doar două relații între ele, ca urmare se dă un număr de informații insuficient pentru rezolvare. Trebuie să vedem dacă datele nu se contrazic. Vom nota cu m numărul merilor, iar cu p numărul prunilor. Avem că numărul perilor este m + 40. Se obține o ecuație cu două necunoscute și anume: m + ( m + 40) + p = 84, de unde obținem că: 2m + p = 44. Așadar avem o problemă nedeterminată cu mai multe soluții. Mulțimea soluțiilor problemei este alcătuită din tripletele de numere: (m, m + 40, 44 – 2m), unde m ∈ {0, 1, ..., 22}.