(1799 – 1815)

CONSULATUL
(1799 – 1804)
 CONSULATUL
(1799 – 1804)
Intors din Egipt,
profitând de criza
Directoratului, la 18
brumar 1799
Napoleon recurge la
lovitura de stat care
îl propulsează în
fruntea statului
francez.
 CONSULATUL
(1799 – 1804)
În timp ce Consiliul
Bătrânilor ( Senatul)
acceptă formula de
guvernare propusă de
Napoleon, Consiliul
celor 500 îşi manifestă
făţiş ostilitatea.
Ameninţând cu forţa
armatei pe care o avea
la dispoziţie,
Napoleon îşi impune
punctul de vedere.
 CONSULATUL
« Incurajat de modul în care fusese primit de Bătrâni,
spera să potolească agitaţia republicană care-i
înfierbânta pe cei 500. De abia pătrunsese în sală, că
întreaga asistenţă a fost cuprinsă de furie… Din
toate părţile se auzeau strigăte repetate : « Trăiască
Constituţia ! Trăiască Republica !... »
Din toate părţile era apostrofat : «Jos cu Cromwell !
Jos cu dictatorul » zbierau deputaţii cei mai furioşi.
Unii s-au aruncat asupra lui, îmbrâncindu-l : Vrei să
duci război împotriva patriei ? »
(Descrierea loviturii de stat de la 18 brumar 1799,
făcută de Lucien Bonaparte)
 CONSULATUL
Directoratul este
îndepărtat de la
conducerea Franţei şi
înlocuit de Consulat.
Consulatul era alcătuit
din trei consuli. Funcţia
de prim-consul îi
aparţine lui Napoleon
Bonaparte, care preia
toate pârghiile puterii.
Ceilalţi doi consuli
aveau doar un rol
consultativ.
 CONSULATUL
În anul 1802 Napoleon
se proclamă prim
consul pe viaţă.
Regimul politic
instituit de Napoleon,
în calitatea sa de prim
consul, este unul de
dictatură militară şi
pregăteşte terenul
pentru « cariera » sa
imperială.
 CONSULATUL
POLITICA INTERNĂ
MĂSURI
ECONOMICE
• Încurajează
dezvoltarea
industriei şi a
comerţului ;
• Combate specula ;
• Redresează
situaţia financiară
a Franţei.
 CONSULATUL
POLITICA INTERNĂ
MĂSURI SOCIALE
• Pe plan social urmăreşte
restabilirea echilibrului atât
de zdruncinat al societăţii
franceze.
• Aboleşte persecuţiile
împotriva regaliştilor,
recheamă nobilimea
emigrată şi îi garantează
reintegrarea socială, sub
condiţia fidelităţii faţă de
regim ;
• Restabileşte siguranţa
publică, punând capăt
acţiunilor briganzilor dar şi
oricăror revolte.
 CONSULATUL
POLITICA INTERNĂ
MĂSURI LEGISLATIVE
• În 1804 adoptă Codul
Civil Francez, devenit
temelie a sistemului de
drept al Europei
moderne.
• « Numele lui Bonaparte
ar trebui să rămână
posterităţii chiar dacă i-
am datora numai Codul
Civil »
(Lazare Carnot)
 CONSULATUL
POLITICA INTERNĂ
MĂSURI LEGISLATIVE
“Adevărata mea glorie
nu constă în a fi
câştigat 40 de bătălii ;
Waterloo va şterge
amintirea atâtor
biruinţe. Ceea ce va
trăi veşnic este Codul
meu Civil”
( Las Cases –
« Memorialul din
Sfânta Elena »)
 CONSULATUL
POLITICA INTERNĂ
MĂSURI
CULTURALE
• Susţine activitatea
culturală
• Dezvoltarea
învăţământului;
• Înfiinţarea de licee
cu profil militar,
administrativ şi de
meserii.
 CONSULATUL
POLITICA INTERNĂ
MĂSURI RELIGIOASE
• Restabileşte
relaţiile dintre statul
francez şi statul
papal prin
Concordatul PAPA PIUS al VII-LEA
încheiat cu Papa
Pius al VII-lea în
anul 1801. Biserica
intră sub controlul
statului.
 CONSULATUL
POLITICA INTERNĂ
«  Guvernul Republicii noastre
recunoaşte că religia catolică
este religia marii majorităţi a
cetăţenilor francezi.
Art.1 Religia catolică va fi liber
exercitată în Franţa. Cultul său
va fi public şi conform cu
reglementările poliţiei.
Art.4 Primul Consul va desemna
pe arhiepiscopi şi episcopi.
Sanctitatea Sa îi va confirma
după canoane.
Art.6 Episcopii, înainte de a intra
în funcţie, vor depune direct,
între mâinile Primului Consul,
jurământul de credinţă .»
(Concordatul din 1801)
« Nicio societate nu poate
exista fără inegalitatea
şanselor ; şi inegalitatea
şanselor nu poate exista fără
religie. Atunci când un om
moare de foame alături de
altul care se îmbuibă de
mâncare, el nu poate
accepta diferenţa dacă nu
există o autoritate care să-i
spună : « Dumnezeu doreşte
să fie aşa. » Religia dă
statului un sprijin ferm şi
durabil. » (Napoleon)
 CONSULATUL
POLITICA EXTERNĂ

• În anul 1800 armata

franceză trece Alpii şi, în
bătălia de la Marengo,
infrânge armatele
austriece.
 CONSULATUL
POLITICA EXTERNĂ
Prin pacea
semnată la
Lunéville în
anul 1801,
Austria
recunoaşte
pierderea
majorităţii
posesiunilor
sale italiene în
favoarea
Franţei.
 CONSULATUL
POLITICA EXTERNĂ
• În anul 1802 se
incheie pacea cu
Anglia la Amiéns.
Era o pace
şubredă care s-a
destrămat prin
redeschiderea
conflictului de
către englezi în
anul 1803.
 CONSULATUL
POLITICA EXTERNĂ

Ameninţarea
engleză a
fost
valorificată
abil de
Napoleon
prin
proclamarea
sa ca împărat
al Franţei.
MATERIAL ÎNTOCMIT DE
PROF. HRUŞCOVSCHI ELENA