TRADIȚII PASCALE .

Drăgoi Ioana, Gula Raluca, Stanciu Emima,Șerban Andrei,

Timoficiuc Filip
Paştele este cea mai veche şi
importantă sărbătoare a
creştinătăţii, care a adus omenirii
speranţa mântuirii şi a vieţii
veşnice, prin sacrificiul lui Iisus
Hristos, Învierea fiind, după cum
spunea părintele Arsenie Boca,
singura minune care se arată
tuturor, credincioşi şi
necredincioşi.
PAȘTELE IN
BUCOVINA
.
SĂPTĂMÂNA
PATIMILOR
În Săptămâna Mare sau a
Patimilor, se crede că dacă moare
cineva, sufletul lui este dus în Iad,
căci Raiul este închis. Această
săptămână este ţinută prin post
strict. Marţea din săptămâna
mare se numește şi Marţea Sacă,
ţinându-se pentru dureri de cap şi
pentru ca să nu sece laptele la
vaci.
ZIUA DE PAȘTE IN BUCOVINA

În zona Bucovinei, datina se

deosebeşte de alte zone ale țării prin
complexitatea simbolurilor și a
credinţei în puterea miraculoasă a
rugăciunii de binecuvântare a
bucatelor. În zorii zilei de duminică,
credincioşii ies în curtea bisericii, se
aşează în formă de cerc, purtând
lumânările aprinse în mână, în
aşteptarea preotului care trebuie să
sfinţească şi să binecuvânteze
bucatele din coşul pascal. În faţa
fiecărui gospodar este pregătit un
astfel de coş, după orânduiala
strămoşilor.
OBICEIURI IN
SĂPTĂMÂNA
LUMINATA
Ciocnitul ouălor, ca datină
generală, se prelungeşte în
toată Săptămâna Luminată
până la Ispas şi Rusalii. În
Săptămâna Luminată, se crede
că cerul este deschis, iar cine
moare e fericit căci ar merge
fără judecată direct în Rai,
așezându-se la dreapta
Domnului.
MÂNCAREA
TRADITIONALA
Masa tradiţională de Paşte este alcătuită
la creştinii români din câteva preparate
nelipsite: drob, ciorbă şi friptură de miel,
ouă roşii, cozonac şi pasca cu brânză. În
Bucovina, pe lângă aceste delicatese, sunt
nelipsite de pe masa pascală câteva
specialităţi pe bază de păstrăvi şi
hribiPentru creştinii români, ouăle roşii
sunt nelipsite de pe masa pascală, la fel
cozonacul şi pasca cu brânză.
Preperatele din carne de miel sunt şi ele
la mare cinste ori friptura de curcan.