Tradiții și obiceiuri pascale în Oltenia

Stănărângă Oana Maria

Grădinița P.P. 23 Timișoara

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare din calendarul creştin, fiind însoţită, în
țara noastră, de numeroase tradiţii şi obiceiuri. Sărbătoarea Învierii este prilej de reunire a
familiei în jurul mesei, este motiv de bucurie şi de optimism.
Sărbătoarea Paştilor este marcată în Oltenia de obiceiuri străvechi ce ţin de curăţenie şi de
bucatele care se prepară. Înainte de Paști femeile și fetele fac curățenie în casă, iar bărbații
vopsesc fântânile, gardul și trunchiul copacilor cu var alb. În ceea ce privește mâncarea pe lângă
ouă roșii pe masa de Paști se găsesc: brânză, salată cu ceapă și usturoi verde, drob, ciorba de
bureți (este facută din măruntaiele mielului), friptură de miel și plăcintă cu brânză și smântână.
În Duminica Floriilor este obiceiul de a se sfinți, la biserică, ramuri de salcie. Aceste ramuri
de salcie sunt apoi duse acasă și așezate de credincioși la icoane. Există o legendă care spune că
înainte salcia avea ramurile îndreptate spre cer, dar pentru că Maica Domnului, căuta și voia să-i
ducă Fiului Ei răstignit o cunună fără spini, ea și-a plecat crengile, oferindu-i o ramură. De atunci
salcia are ramurile plecate spre pământ și este considerate aleasă și binecuvântată.
Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimărița. Joimărița este
o ființă imaginară, ce a fost la origini, o zeitate a morţii, care supraveghea focurile din Joia Mare,
dar ulterior a devenit un personaj justiţiar, care-i pedepseşte pe cei leneşi.
Ouăle se vopsesc în Joia Mare, considerându-se un păcat mare orice lucru făcut în casă
vineri, când la Biserică se cântă Prohodul. Se spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot
anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate feresc gospodăria de piatră.
Există și câteva legende referitoare la înroșirea ouălor. Cea mai cunoscută spune că,
întâlnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus că Hristos a înviat. Iar ei au răspuns că atunci
va învia Hristos, când se vor înroși ouăle din coșul ei. Și pe dată, ouăle s-au făcut roșii. Altă
legendă spune că, sub crucea pe care a fost răstignit Hristos, Maria Magdalena a pus un coș cu
ouă și ele s-au înroșit de la sângele ce cădea din rănile Domnului.
În dimineaţa de Paşti, când oamenii se întorc acasă, de la biserică, cu lumânarea aprinsă, nu
au voie să intre în casă până nu pășesc pe iarbă verde pe care au cules-o din grădină și pe care au
aşezat-o pe scările casei şi nu privesc în vasul cu apă roșie în care au fost vopsite ouăle
Oltenii respectă tradiţia şi în ziua de Paşti îmbracă haine noi în semn de respect pentru
această sărbătoare.
Există și obiceiul că masa de Paşti trebuie să înceapă cu consumul unui ou, existând credinţa
că astfel trupul va fi sănătos întregul an. Un alt obicei spune că dacă în ziua de Paşti prima
persoană care intră în gospodărie este bărbat, acolo va exista noroc peste an.
În a doua zi de Paşti, în Oltenia băieții stropesc cu apă sau parfum fetele pe care le îndrăgesc.
Tradiţia udatului spune că în a doua zi de Paşti fetele trebuie stropite pentru a le merge bine şi a
fi frumoase şi fertile tot anul. Ca recompensă pentru băieți, fetele trebuie să îi cinstească cu
băutură, ouă roşii sau bănuţi.