Florin scrie un roman

de Mircea Cartarescu

Povestirea in ramă
Clasa a VII-a
Obiective:

La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:

Obiective cognitive
• 1.1.să motiveze apartenenţa textului la genul epic;
• 1.2.să sesizeze relaţia autor - narator - personaj în
secvenţele textului;
• 1.3să identifice relaţiile dintre personajele celor trei
secvenţe narative;
• 1.4.să precizeze raportul real-ficţiune;

Obiective emotionale:

2.1Sa alcatuiasca o lucrare pe baza unor repere

2.2 Sa aiba curajul de a-si exprima propriile opinii

Povestirea in ramă

Definiție

Povestirea în ramă aparține genului

epic și este procedeul prin care una sau mai
multe narațiuni de sine stătătoare se
încadrează într-o altă narațiune mai amplă,
care să le cuprindă în aceeași atmosferă
epică, iar interesul se conturează asupra
situației neobișnuite povestite și nu în jurul
personajelor.
Trăsături:

-spațiul desfășurării acțiunii este unul privilegiat și ocrotitor

(un topos), în care mai mulți povestitori relatează întâmplări
pilduitoare, respectând un ceremonial prestabilit și
desfășurând o artă a discursului memorabil

-rolul naratorului este acela de a intra în pielea fiecărui

povestitor, evidențiind particularitatea stilului specific și
talentul de a stârni interesul auditoriului
timpul narativ se situează într-un plan al trecutului, iar
principala modalitate de expunere este evocarea
-
subiectivismul narațiunii este dat de povestitor, care poate fi
martor sau narator-personaj ori numai mesager al
întâmplărilor evocate.
 Secvențele
narative

Povestirea „Florin scrie un roman” abordează

problema creaţiei literare, a „scrisului”,
punând în discuţie într-o manieră originală raportul
realitate-ficţiune şi relaţia autor-narator-personaj.
Florin apare în triplă ipostază: de autor al romanului haiducesc, de narator
al aventurilor haiducului Florea şi de personaj al povestirii realizate de
scriitorul Florescu. Numele personajelor –Florea, Florin, Florescu – au un
radical comun, sugerând legătura strânsă dintre autor, narator şi personaj.
 Florin scrie un roman-caracterizarea textului

• Povestire în ramă. Structură şi compoziţie. Textul este alcătuit din

trei părţi realizate în juxtapunere, de fapt trei povestiri în ramă,
cărora li se poate da câte un titlu: „Florea haiducul",

• „Florin şi gaşca lui", „Scriitorul Florescu". Părţile sunt delimitate şi

grafic, prin intermediul punctelor de suspensie.

• Singurul liant al celor trei planuri narative este Florin, privit în tripla
sa ipostază de narator, autor şi personaj.
Cititorul intră în ficţiunea romanului
haiducesc trăid aventura haiducului
Florea, apoi revine
la realitate aflând că haiducul este un
personaj creat de adolescentul Florin.
Acesta are preocupări
specifice vârstei (jocurile pe
calculator, rolele, „gaşca”) şi
transpune episoade din viaţa sa în
pasaje ale cărţii, pentru a o pedepsi în
plan literar pe prietena sa Ana, care l-
a părăsit pentru un alt băiat.
Acesta are preocupări
specifice vârstei (jocurile pe
calculator, rolele, „gaşca”) şi
transpune episoade din viaţa sa în
pasaje ale cărţii, pentru a o
pedepsi în plan literar pe prietena
sa Ana, care l-a părăsit pentru un
alt băiat.
În ultima parte a povestirii, impresia de
realitate lăsată de adolescentul visător este
demontată şi împinsă în ficţiune de
scriitorul Florescu, care mărturiseşte că
Florin nu este decât un personaj în
scrierea lui, propus editurii pentru a fi
inclusă în manual.

Florescu este de fapt un alter-ego al

autorului Mircea Cărtărescu; privit în
contextul întregii povestiri, Florea este un
alter-ego al autorului Florin
 Florea-stie sa aprecieze veselia si petrecerile. Duce o
viata de fugar, o viata pe drumuri, fiind un revoltat si
un justitiar. Il nemultumesc nedreptatile, obsesia lui
fiind Capitanul Gealatu. Florea este inzestrat cu
puteri iesite din comun, incat rupe franghiile cu care
era legat ucigandu-i apoi pe cei patruzeci de poterasi,
da foc hanului.
Antiteza
Opus haiducului este capitanul Gealatu, care are
rautatea si ferocitateaunei fiare. Este incapabil de o
confruntare directa cu haiducul si apeleazala un
viclesug pentru a-l captura facand-o pe Anita
complicea lui. Anita este personajul feminine al
secventei, fire voioasa care-si ascunde iporcizia, fiind
capabila sa il tradeze pe Florea. Este autoarea morala
a tentativei de ucidere pusa la cale de Gealatu,
jucandu-I rolul de complice. Isi va primi pedeapsa
pentru fapta nelegiuita.
• Florin-fiind personaj principal al naratinuii, de la el pleaca si
anumite relatii cu cei din jur. La doar treisprezece ani este un
copil sensibil, talentat, cu o imginatie destul de bogata. Orgoliul
sau este cel de creator, si simte nevoia sa-si faca cunoscuta
naratiunea. Florin este o fire curioasa, dorind sa stie cat mai
multe, isi pune diferite intrebari, la care incearca sa isi
raspunda singur. Ca orice copil se plictiseste repede si isi
gaseste refugiul in alt joc, cel real, placandu-I sase grozaveasca
atragand atentia celor din jur. Scriitorul il mentine pe cititor
intr-o lume a copilariei prin autenticitatea personajului si prin
unele elemente lexicale ale textului, specifice varstei : “marfa”,
“la pariu”, “chestia”.

• Florescu-Domnul Florescu, marturiseste ca Florin este opera

sa este singurul personaj real creat de autor. Sub aspect
narativ, este considerat prin intermediul povestirii in rama o
matriosca, unde romanul haiducesc al lui Florin, este papusa
mica inclusa papusii urmatoare – povestea despre Florin si
gasca sa.
 Temă

Pornind de la enuntul “…fără ca

domnul Florescu să bănuiască că
nu trăieşte în realitate”,
imagineaza in scris o noua
secventa narativa, care sa
continue firul poveştii.
Vă
mulțumesc
pentru
atenție!