Sunteți pe pagina 1din 16

Florin scrie un roman

de Mircea Cartarescu

Tema lecturii
Grupa Galbena

Lectura

Lectura reprezint un fenomen, deopotriv social i psihologic, atingnd categorii diverse ale populaiei, cu niveluri diferite de posibiliti i pregtire profesional, de cultur. n orice caz, lectura nseamn, n primul rnd, un proces de comunicare: toate sensurile termenului de lectur includ semnificaia de transmitere i comunicare. Lectur (lat. Lectura = citire), n sens tradiional etimologic, nseamn descifrarea sistemului de semne scrise care constituie un text i nelegerea (decodarea) ansamblului de elemente comunicate n acest fel. Pornind de la acest neles general acceptat, cuvntul a cptat i sensul de interpretare a unui text literar. Capacitatea de a crea mai multe puncte de vedere cu privire la scriere, de a judeca i nelege n mai multe feluri provine din caracterul ei multifuncional, din diversitatea nivelurilor i mesajelor cuprinse. Una dintre trsturile constitutive ale literaturii fiind tocmai diversitatea mesajelor, ambiguitatea nelesului, caracterul su de oper deschis, spre deosebire de scrierile tiinifice, de pild, rezult c lectura (inclusiv n sensul de interpretare) este etapa final, de o indiscutabil importan, a existenei operei. Nu exist lectur, ci doar relectur, ntruct sensurile gsite n procesul decodrii textului nu sunt ntmpltoare, ci guvernate de preconcepii, informaii anterioare, nivel cultural...

Florin scrie un roman-caracterizarea textului

Cele trei secvente ale textului literar se consituie la randul lor in povestiri in rama si pot avea fiecare un titlu independent. Aceste secvente se lega intre ele , realizand o poveste frumoasa.

Primul plan narativ


Primul plan narativ ii are ca personaje pe:Florea , Anita, Capitanul Gealatu, calul Balan, cei patruzeci de poterasi si Voda. Acest roman se numeste Florea haiducul si contine Romanul haiducesc scris de Florin, scapand de o noua primejdie, haiducul Florea se opreste la hanul Anitei exprimandu-si admiratia pentru veselia de aici, fiind urmarit in permanenta de catre capitanul Gealatu si de poterasii sai. Hangita il invita la un vin, ca sa stea de vorba cu calatorii stransi la han. Coplesit de somn haiducul adoarme si este prins de Gealatu si oamenii sai. Scapa cu ajutorul calului sau, Balan. Aceste intamplari au loc la sfarsit de ev mediu la hanul Anitei, unde poposteste printer calatori si Florea haiducul. Secventa caracterizandu-se printr-o tensiune accentuata, prin intamplari iesite din comun. Aici intalnim o atmosfera de legenda care este sugerata la nivel lexical de numeroase cuvinte populare, regionalisme, arhaisme : zlot, cofa, gealat, a obidi. Legendara este si prezenta calului nazdravan, care apare la un moment oportun, apoi schimbandu-se cursul intamplarii. Expresia din final Sari apoi pe calse avantaspre alte ispravi vitejesti are in vedere imaginatia receptorului.

Ceea de a doua secventa narativa


Ceea de a doua secventa narativa a textului se numeste Florin si gasca prezinta o atmosfera parasita, cititorul aflandu-se intr-o atmosfera mai concreta, aproape de preocuparile sale. Naratiunea anterioara contine ultimile pagini ale romanului haiducesc scris de Florin, care se aseaza la computer sa joace Duke un joc care il pasiona. Plictisindu-se isi ia caietul cu romanul si iese cu rolele. Nu sa intalnit decat cu Ana, fosta prietena pe care i-o luase Calaul dintr-a opta. Si isi propune sa o aranjeze mai bine pe Ana in romanul sau. Actiunea acestui roman se petrece mai intai in camera baiatului, apoi pe strada partile ei narative fiind legate prin inlantuire. Personjele secventei sunt : Florin, gasca lui, fetele cu care se intalnise: Ana, Florina siElena, si Calaul dintr-a opta. Florin fiind personaj principal al naratiunii.

Ultima secventa narativa

A treia secventa narativa a textului si ultima numita In lumea reala ni se precizeaza cine este in realitate Florin, este personajul creat de domnul Florescu. Domnul Florescu, marturisind ca Florin este opera sa este singurul personaj real creat de autor. Sub aspect narativ, este considerat prin intermediul povestirii in rama o matriosca, unde romanul haiducesc al lui Florin, este papusa mica inclusa papusii urmatoare povestea despre Florin si gasca sa. Coerenta naratiunii e data de prezenta unor personaje. Florea-FlorinFlorescu, Anita-Ana, Gealatu-Calaul. Primele trei Florea-FlorinFlorescu reprezinta imaginea creatorului, urmatoarele Anita-Ana sunt intruchiparea femeii ipocrite si infidele. Termenii de Gealatu si Calaul sunt sinonimi intruchipand rautate si violenta.

Coperta cartii Florin scrie un roman creata de noi.

Florin scrie un roman- o povestire minunata


Textul literar Florin scrie un roman l are ca autor pe Mircea Crtrescu, un valoros scriitor contemporan. Remarcnd structura acestui text, bazat pe inserie, secvenele nlnuindu-se logic, n succesiunea lor putem comsidera fr teama de a grei, c este o oper de valoare, pe bun dreptate inclus n manualul nostru. Opera literar Florin scrie un roman se constituie din trei secvene narative, avndu-se n vedere ceea ce se povestete i relaia dintre autor, narator i personaj. Prima secven narativ ne transpune ntr-o lume legendar, de epoc, Amintindune de lumea povetilor sadoveniene, lund n considerare timpul ndeprtat din vremea lui Sturza Vod, cnd se petrec ntmplrile i atmosfera de epoc realizat printr-o abunden de arhaisme i regionalisme. Tocmai cnd cititorul triete intens ntmplrile, imaginndu-i c povestea continu cu alte isprvi vitejeti ale haiducului, naratorul trece la alt secven narativ folosind inseria, iar nlnuirea secvenelor se face prin sintagma: fr s bnuiasc nici o clip adevrul, c nu triete n realitate ci ntr-un caiet ptat cu margarin i dulcea. Descoperim astfel c ntmplrile din prima secven sunt fictive, ele constituind pagini de veritabil literatur. n a-III-a secven narativ se relateaz att la persoana a-III-a, ct i la persoana I, naratorul devenind i personaj.

Mircea Cartarescu creatorul lecturii


Mircea Cartarescu isi arata iubirea fata de lectura prin operele create de el. Mircea Cartarescu prin povestea Florin scrie un roman vrea sa ne arate cum a fost lumea de mai demult in comparatie cu cea de acum. Opera Florin scrie un roman ii are ca personaje principale pe Florea, Florin si Florescu. Florea-stie sa aprecieze veselia si petrecerile. Duce o viata de fugar, o viata pe drumuri, fiind un revoltat si un justitiar. Il nemultumesc nedreptatile, obsesia lui fiind Capitanul Gealatu. Florea este inzestrat cu puteri iesite din comun, incat rupe franghiile cu care era legat ucigandu-i apoi pe cei patruzeci de poterasi, da foc hanului. Opus haiducului este capitanul Gealatu, care are rautatea si ferocitateaunei fiare. Este incapabil de o confruntare directa cu haiducul si apeleazala un viclesug pentru a-l captura facand-o pe Anita complicea lui. Anita este personajul feminine al secventei, fire voioasa care-si ascunde iporcizia, fiind capabila sa il tradeze pe Florea. Este autoarea morala a tentativei de ucidere pusa la cale de Gealatu, jucandu-I rolul de complice. Isi va primi pedeapsa pentru fapta nelegiuita.

Florin-fiind personaj principal al naratinuii, de la el pleaca si anumite relatii cu cei din jur. La doar treisprezece ani este un copil sensibil, talentat, cu o imginatie destul de bogata. Orgoliul sau este cel de creator, si simte nevoia sasi faca cunoscuta naratiunea. Florin este o fire curioasa, dorind sa stie cat mai multe, isi pune diferite intrebari, la care incearca sa isi raspunda singur. Ca orice copil se plictiseste repede si isi gaseste refugiul in alt joc, cel real, placandu-I sase grozaveasca atragand atentia celor din jur. Scriitorul il mentine pe cititor intr-o lume a copilariei prin autenticitatea personajului si prin unele elemente lexicale ale textului, specifice varstei : marfa, la pariu, chestia. Florescu-Domnul Florescu, marturiseste ca Florin este opera sa este singurul personaj real creat de autor. Sub aspect narativ, este considerat prin intermediul povestirii in rama o matriosca, unde romanul haiducesc al lui Florin, este papusa mica inclusa papusii urmatoare povestea despre Florin si gasca sa.

Despre Mircea Cartarescu


Mircea Crtrescu s-a nscut la 1 iunie 1956, n Bucureti. Absolvent al liceului "Dimitrie Cantemir" din Bucureti, urmeaz cursurile Facultatii de limba si literatu romana. n 1980 prezint teza de licen despre imaginarul poetic eminescian din poezia postum, care s-a transformat n volumul "Visul chimeric". n anul 1999 obine doctoratul n literatur romn cu o tez despre Postmodernismul romnesc coordonat de profesorul Paul Cornea, publicat n acelai an la editura Humanitas. Este cstorit cu poeta Ioana Nicolaie. Este considerat de critica literar drept cel mai important dintre poeii generaiei optzeciste. Este doctor profesor universitar la Catedra de literatur romn aFacultatii de litere a Universitatii din Bucuresti. A debutat cu poezie la Cenaclul de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu, i n volum n antologia Aer cu diamante, dar a citit i proz la Cenaclul de proz "Junimea condus de Ovid S. Crohmlniceanu. De altfel va publica o proza n antologia Desant'83. A debutat n volumul individual Faruri, vitrine, fotografii la editura Cartea Romneasca n anul 1980. A continuat s scrie versuri, a publicat mai multe volume, intre care se remarc Poeme de amor sau Totul.

Sursele de luare a informatiilor

-www.wikipedia.ro -www.google.ro -caiete de clasa a-VI-a si a-VII-a -manual clasa a VII-a

Sfarsit!

Grupa galbena
Au lucrat: Sfirlea Marina Traj Marton Coman Catalin Balas Patricia Maier Flaviu Lapusan Bogdan Maris Alexandra

Va multumim pentru vizualizare!

Clasa:a VII-a B