Limba și literatura română,

minorităţi naţionale
Clasa a XI-a

Ion Druţă. Romanul "Frunze de dor".

(fragmentul 3)

Material realizat de
Elena Dimitrova
 Astăzi la lecţie:
veţi învăţa unităţi lexicale noi;
veţi redacta variate tipuri de texte, utilizând lexicul
nou;
veţi lectura fragmente din romanul "Frunze de dor"
scris de Ion Druţă;
veţi răspunde la întrebări în baza fragmentului citit;
veţi caracteriza personajul central al textului.
 Lexicul nou
Mere domneşti –
Scândură – доска
Fântână – колодец
Porumb – păpuşoi
Plug
Trântă – борьбя, схватка
Sinonime:
A anina = a atârna, a agăţa, a prinde
A răzbate = a pătrunde, a trece
A-şi conteni = a se opri, a se sfârşi, a se termina
A pofti = a invita, a chema
A făgădui = a promite, a se obliga
A răsări = a apărea, a se ivi
Citiţi fragmentul şi spuneţi: Ce atitudine avea Gheorghe faţă de
pământ?
Mătuşa Frăsâna s-a pomenit că are flăcău în casă cu mult înainte decât
se aştepta. De abia a trecut în clasa a treia, că Gheorghe de acum
anina plugul în urma căruţei – nu-l putea sui, nici coborî – şi se
ducea la arat. Şi tot aşa, din an în an, s-a deprins să caute pe unde
răzbate ploaia în pod, pe când ceilalţi copii căutau mere domneşti
prin grădini străine, să taie şişcă la cai, pe când cei de de seama lui
colindau drumurile satului, tăind frunze la câini. Şi era băiat
dezgheţat – te miri dacă mai lua vreo dată cărţile în mână după ce se
întorcea de la şcoală şi, totuşi, a mântuit şapte clase printre primii.
Muncea cât trei- muncea zi şi noapte, muncea pe vreme bună şi pe
ploaie, muncea vara şi iarna, fiindcă visa şi el să aibă o gospodărie
în rând cu lumea, visa să nu mai vadă cum îşi continesc sătenii
pasul, trecând pe lângă casa lor oarbă de ochiul stâng – n-au dovedit
la vreme să puie cele două ferestre din stânga uşii…
 Şi-l durea cumplit pe bietul Gheorghe, căci era flăcău, şi
Valea Răzeşilor avea un obicei frumos – de hram, de
Crăciun ori în orice altă zi frumoasă când era joc în sat,
flăcăul îşi poftea tovarăşii în casa lui, îi aşeza la masă,
Gheorghe nu avea unde-I pofti şi, ştiind-o dinainte, se lăsa
rugat când îl pofteau alţii, ba într-o toamnă chiar şi-a
petrecut hramul păscând caii după sat.
Câmpul îi făgăduise scânduri pentru podele, parale
pentru meşteri, vin pentru masa musafirilor, şi Gheorghe a
devenit un rob al pământului. Şi dacă-i vedeai amărât,
înseamnă că îi răsărise prost păpuşoiul, dacă seara,
întorcându-se găsea două clipe să mângâie câinele din
ogradă, înseamnă că muncise vârtos, iar dacă îl răzbătea
vreo melodie, o cânta în drum spre fântână, ca să nu piardă
vremea degeaba …
 Un băietan tânăr muncea pământul din noapte în
noapte şi nici trânta, nici paharul, nici fetele – nimic nu-
l putea abate din cale şi nimic nu-l interesa în afară de
ceea ce putea să-I prindă bine în gospodărie.
De mic copil tot umbla el la aceste două hectare.
Poate undeva aici, lângă hat îi făcea mamă-sa umbră,
aruncând şalinca pe două tufe de pelin, poate aici îl lua
în braţe părintele pe care nu-l mai ţine minte. Aici era
părinţilor, pământul lui, al moştenitorilor săi …
 Împărţiţi textul în fragmente. Alcătuiţi planul textului citit.

Model: Mătuşa Frăsâna are flăcău în casă.

Visul despre o gospodărie în rând cu lumea.
Durerea cumplită a lui Gheorghe.
Gheorghe – un rob al pământului.
Construți,în baza textului, 5 întrebări,
pornind de la formulele propuse:

Ce?

Cum? Cine?

Când?
De ce?
Caracterizaț-l, în 5 enunţuri, pe Gheorghe Doinaru,
utilizând reperele:calităţile personajului, atitudinea faţă
de el.
Repere:
Admir…
Îmi place …
m-a impresionat …
Am rămas încântat (ă) …
 Adresați, 3 întrebări, personajului în baza
textului citit, utilizând metoda 3 DE CE.

Scrieţi două sfaturi argumentate, adresate

lui Gheorghe.
 Impresii de lectură!

Ce ați reţinut din lectura fragmentului

dat?
Ce sentimente v-a provocat lectura
fragmentului?
Ce vi s-a părut interesant/deosebit în
acest fragment?
Ion Druţă. Romanul "Frunze de dor".
(fragmentul 4)

Rusanda şi
Gheorghe
 Astăzi la lecţie:
veţi utiliza adecvat lexicul nou în contexte de
comunicare;
veţi opera cu sinonime/antonime/familii lexicale la
tema lecției;
veţi lectura fragmente din romanul "Frunze de dor"
scris de Ion Druţă;
veţi răspunde la întrebări în baza fragmentului citit;
veţi reflecta asupra celor studiate, exprimându-vă
opinia.
Lexicul nou
cât e negru sub unghie-foarte puțin;
a o rupe din loc – a fugi;
a trage cu coada ochiului – a se uita pe
furiș;
În treabă - repede
Citiți cuvintele familii lexicale:
Străin – înstrăinat
Gură – gurar
Lemn – a înlemni
Mugur – a înmuguri
Citiți textul.
— Doamne ajută, bade Gheorghe! i-a strigat Rusanda încă de
departe.
— Să trăieşti, Rusando! Ia seama că mi-i alinta mînzul şi n-am să-
1 pot ţine la casă – a vrea numai colaci.
Rusanda i-a netezit mânzului steluța de pe frunte.
— Crezi că nu face? Uite-1 ce-i frumos.
Abia când a luat ultima fărâmitură din palmă, Vasca a auzit că
nechează mamă-sa după dînsul. S-a întors și a rupt-o din loc spre
căruță.
— Ce semeni, mazăre? Gheorghe s-a aşezat pe hat.
— Mazăre.
— Nu-i devreme?
— Tata zice că nu.
Vîntul i-a rupt o șuviță de păr și i-o juca pe obraz. Rusanda s-a
întors cu fața în partea de unde bătea vântul, ca tot el să i-o așeze la
loc.
— Mata ai văzut alaltăieri cucoarele?
— Cum să nu! Le-am văzut.
— Ţi le-a arătat cineva, ori le-ai văzut singur?
— Singur. Aram la Răut.
Doamne, și ea le-a văzut singură! Asta trebuie să
însemne ceva.
Cu-legând de pe hat câteva fire de paragină uscată,
Gheorghe a început a le împleti, ca să-i treacă de urât. A
întrebat-o:
— De ce nu vii pe la club? Ori, poate, nu te lasă?...
— Cum să nu mă lase!
— Atunci?
Rusanda s-a aplecat să ridice de jos un bob de mazăre
căzut din coș și, ascunzîndu-și obrajii de privirea lui, a
rostit:
— Parcă mata nu ştii că fata, mai înainte de a se duce singurică, trebuie s-
o scoată cineva în lume?
Şi a roşit ca macul – vezi ce păţeşti când te ia gura pe dinainte! Şi de ce
nu 1-a ascultat ea pe tată-său – îi rece pământul, poate să se
prăpădească mazărea! S-a mai aplecat o dată – acum ca să ridice sapa
– şi Gheorghe a zărit în buzunăraşul ei de sus două firişoare verzi.
— Ce-ai acolo? Dacă nu-i secret.
— Brânduşe. Vrei?
Le-a scos repede, a făcut doi pași și i le-a întins cuminte ca o școlăriță.
— Ai fost la pădure? a întrebat Gheorghe, curăţindu-le cu grijă.
— Noi avem în grădină. O mulţime avem!
— Nu mai spune! Poamă nouă.
Flăcăul a pus în gură amîndouă brândușele deodată. Pentru o singură clipă
a simțit mirozna și ispita unui sîn de fată mare. S-a uitat pe furiș la
frumosul sîn al fetei, s-a uitat gingaș și crâncen, ca un hoț de codru.
 — Şi, mă rog, cum se face asta când un băiet scoate o fată în lume? Rusanda
s-a lăsat furată de un zâmbet.
— Parcă mata nu ştii?!
— Habar n-am.
— Dacă nu ştii mata, după ce ai scos atâtea fete în lume, cine să mai ştie?
Gheorghe a fluierat prelung.
— Întâia oară aud să fi făcut cuiva binele ista. Dar, mă rog, dacă zici că-i aşa...
Când să te duc şi pe tine la club – deseară mergi?
— Cine o să cânte?
— Moş Dănuţă. Că el nu-i fudul şi vine la club seară de seară... Rusanda
oftează.
— De venit ştiu eu că vine, dar vorba e – o să cânte?
— Apoi, îl rugăm noi...
— Atunci mă duc. Dacă ai să-1 rogi mata – mă duc.
Soarele scăpăta spre chindii. Trăncăneala cu o fată tinerică e o treabă bună,
numai că ziua se trece, iar caii stau și așteaptă la căruță, în mijlocul arăturii.
 — Atunci dar trec deseară pe la voi.
— Vino.
Gheorghe s-a sculat și a pornit spre căruță. Din mers s-a mai
întors o dată. Rusanda făcea în mare grabă rânduri pentru
mazăre, necăjindu-se cu vântul, care rămânând singur cu
fata, iar îi juca o șuviță pe obraz.
„Ca să vezi, la badea Mihalache cresc brânduşe în grădină, iar
eu nici să ştiu! Ar trebui să ies mai des în sat, că, vezi, aşa
poţi să pierzi vremea brânduşelor fără să le guşti!
Iar Rusanda îi dădea zor cu mazărea. Mai întâi de toate, rochia
cea de lână, în care îi ședea bine, nu era călcată. Pe urmă,
trebuia să ungă cu grăsime pantofii, să-i înmoaie, că o
strângeau cumplit, iar pe deasupra la toate, ce se face ea cu
cosițele? Ei, ei, câte le mai avea ea de făcut în bucata de zi
ce-i mai rămăsese!
Dar, vorbind deschis, îi mâncase mânzul învârtita și era
flămîndă săraca fată. [...
 Răspundeți la întrebări
 Unde s-au întâlnit Rusanda și Gheorghe?
 Ce făcea Gheorghe Doinaru în Hîrtoape?
 Despre ce ne vorbește discuţia dintre cei
doi care „săreau” de la un subiect la altul?
 Cum o fată poate să "fie scoasă în lume"?
 De ce Rusanda se grăbea să termine de
semănat mazărea?
Răspundeți, în 3 enunțuri, exprimând opinia.
Cum credeţi, Rusanda avea de semănat mazăre
sau acesta a fost doar un pretext de a se întâlni cu
Gheorghe?

Repere:îndrăzneală, spiritul de inițiativă, ingeniozitate.

Rusanda a dat dovadă de ....

Tânăra este o fire ...
Fata a dat dovadă de ...
 Să rezumăm!
Redactați, în 10 enunțuri, un rezumat al
fragmentului citit.

IMPRESII DE LECTURĂ:
Ce ați reținut din lectura fragmentului dat?
Ce sentimente v-a provocat lectura fragmentului?
Ce vi s-a părut interesant/deosebit în acest
fragment?
 Carte de vizită a romanului Frunze de dor
• Autorul.......................................................................
• A fost scris în.............................................................
• Publicat în ......................................................................
• Formulaţi o singura propoziţie sau frază în care să surprindeţi mesajul romanului.
• Identificaţi un singur cuvânt care exprimă esenţa operei.
• Alegeţi o singură culoare care este semnificativă pentru subiectul carţii.
Argumentaţi alegerea!
• Specificaţi motivele pentru care aţi recomanda lectura acestei cărţi altor persoane.
– Care istorie de dragoste vă pare mai impresionantă?

Gheorghe-Ruxanda Scridon - Domnica

 Comentează , selectând din text, câte un lucru sau un simbol
reprezentativ pentru fiecare îndrăgostit.

Gheorghe Ruxanda

Scridon Domnica
Tema pentru acasă:
Mulțumesc
pentru
atenție!