Liceul de Creativitate și Inventică Prometeu-Protalent

DORUL DE BAȘTINĂ
Crețu Ion ,clasa a VII-a ,,A,,
 DESCRIEREA GENERALĂ/AMPLASARE
Fetești-Mica Elveție a Moldovei
Centrul raional Edineț este de 18km, iar pana la Chisinău 220km

-98,6%-moldoveni/romîni
-0,8%-ucraineni
-0,6-ruși
 RESURSE NATURALE

,,Cariera de piatră din Fetești”

• Satul fetești este amplasat pe o suprafață de 3127,39 ha,
dintre care:
• Destinație agricolă-1679,82ha
• Bazine acvatice-19,9ha
• Satul posedă rezerve importante de piatră de calcar care
sunt valorificate de carieră de piatră și prundiș din
localitate.
 LEGENDA SATULUI

Denumirea veche a satului, cu care este atestat documentar Hrițeni(1575).Pe moșie arheologii au descoperit
vestigii ale unor vechi așezari umane eneolitică dar și din epoca bronzului.Gospodăria
agricolă ,,Fetești”,este specealizată în producția semințelor.
 SFERĂ EDUCAȚIONALĂ

• Liceu teoretic • Grădiniță de copii

• Camin cultural • Asociația pedagogilor

• Viori și violoncele.
 OBICEIURI

• Neamul moldovenesc este bogat în tradiţiile
pe care le posedă. Cu ajutorul lor devenim
deosebiţi şi unici.
• Unul din cel mai important obicei este cel de
a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă, sare
şi un pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot
respectul şi căldura cu care vă primim în
casele noastre.
• De Revelion însă, copiii umblă cu uratul,
dorindu-le stăpânilor caselor un an nou
fericit, prosper şi cu cât mai multe realizări
frumoase; recompensele pentru urările
copiilor pot fi de asemenea dulciuri.
 PERSONALITĂȚI

• Vasile Gliga este meșter de viori. Acum 30

de ani, împreună cu soția sa, a deschis o
fabrică de producere a instrumentelor
muzicale în România, la Reghin,iar muncă
manuală se face în Fetești.
 CINE/CE MĂ LEAGĂ DE ACEST SAT
Pe Stânca bunicilor, înaltă de 90 de metri, ajungi după ce treci un podeţ peste Draghişte. Mă atrage ca un magnet. O admir de jos în sus, de sus în
jos şi întrevăd chipul unui bătrân care veghează în aşteptarea celor dornici de a sta la sfat. E un loc bun de a prinde energiile timpului, de a înţelege
mai bine istoria pământului, de a căuta tainele strămoşilor. Mă prind la gândul că nu ştiu ce-aş alege: o zi în Elveţia sau o vară în „mica Elveţie” a
Moldovei, aşa cum li se mai zice acestor locuri de basm. Nu că nu aş vrea să ajung în Elveţia de pe hartă, dar „Elveţia noastră” e atât de aproape şi
atât de cuceritoare! La poalele uriaşului stejar cu două tulpini, înalt de vreo 30 de metri, care şi astăzi stă ca un străjer în rezervaţia peisagistică
„Feteşti”. Laleaua pestriţă, ce greu o mai găseşti pe altundeva, creşte tot aici, fiind una din plantele rare incluse în Cartea Roşie a R. Moldova. N-
aveam de unde bănui atunci că pe locurile unde călcam cresc mai multe „ierburi scumpe”. Dacă aş avea o clepsidră, cred că ar fi foarte mare. Dar,
oricum, nu aş lua în seamă curgerea nisipului, oricât de mult ar fi. Pentru mine, odată ajuns la Feteşti, timpul îşi pierde sensul printre frumuseţi şi
înălţimi. Dacă aş avea un ceas, l-aş „îneca” în apa Draghiştei, pentru a nu-mi aminti cât a rămas până la despărţire. Fiecare își poate scrie aici
propria poveste, o poveste adevărată, care nu se uită niciodată.
ARBORELE GENEALOGIC
COLAJ DE POZE