Vizita lui Nixon în România

ATERIZAREA PE OTOPENI

• Pe 2 august 1969, soţii Ceauşescu, împreună cu Prim-ministrul Gheorghe Maurer şi cu ministrul

de Externe Corneliu Mănescu îl primeau, la aeroportul Otopeni, pe Preşedintele Statelor Unite
ale Americii, Richard Nixon, care avea să efectueze, în următoarele două zile, prima vizită a unui
preşedinte american în România. Șase ani mai târziu, tot  în primele zile ale lunii august,
Ceaușescu îl primea și pe Gerald Ford, cel de-al doilea șef al Executivului american care avea să
viziteze Bucureștiul.
 SCOPUL VIZITEI

• Scopul inițial al vizitei a fost dorința Președintelui de a se asigura că România lui

Ceaușescu într-adevăr dorea să se îndepărteze de URSS și să devină un teritoriu
în spațiul central-est european cu statut neutru. Dorința de a deveni un stat neutru
se datorează invadării Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice, care au
intervenit militar pentru a elibera țara de cei care nu se supuneau regimului
sovietic și care doreau să părăsească Organizația Tratatului de la Varșovia,
organizația inființată ca un răspuns al sovieticilor la formarea NATO.
 • România la rândul ei, era sigură că URSS-ul va întreprinde aceleași măsuri
contra ei și Iugoslaviei și de aceea Nicolae Ceaușescu i-a trimis o invitație
Imperialistului american pentru a vizita România, un stat socialist care dorea
îndepărtarea de influența sovietică și Liderul român era convins că anume Nixon
îl va ajuta.
• Aproximativ un milion de români sau adunat la București pentru a-l simpatiza pe
Președintele american. Agitația creată în rândul populației a făcut ca momentul
vizitei să fie unul istoric și să rămână în istoria colectivă a României ca un
moment de speranță de evadare din constrângerile regimului comunist.
 După ce Președintele american a aterizat pe
aeroportul Otopeni, sute de românii îl așteptau
cu nerăbdare și odată ce Nixon a ieșit din
avion, toți cei prezenți începuse-ră să aplaude
până la urcarea pe tribună, de unde cei doi
lideri au rostit câte un discurs. În discursul sau,
Nixon i-a mulțumit lui Ceaușescu pentru
invitație și a afirmat că scopul vizitei sale în
România este îmbunătățirea relațiilor româno-
americane. De la tribună, cei doi lideri s-au
îndreptat către Palatul Consiliului de Stat, unde
au început discuțiile româno-americane.
 CONVORBIRILE DE LA PALATUL
CONSILIULUI DE STAT
• La convorbiri, au fost menționate subiecte precum stadiul relațiilor româno-
americane în diferite domenii și posibilitatea lărgirii relațiilor în viitor. După
convorbiri, Ceaușescu a organizat un dineu tot la Palatul Consiliului de Stat, în
onoarea Președintelui american. La dineu au fost intonate imnurile celor două
state și în decursul dineului, cei doi lideri au rostit fiecare câte un toast. Așa s-a
încheiat prima zi de vizită a Președintelui american Richard Nixon în România.
 A DOUA ZI DE VIZITĂ

• În cea de-a două zi, la Palatul Consiliului de Stat, s-au încheiat convorbirile oficiale româno-
americane, în urma cărora s-a ajuns la înființarea unei biblioteci americane în România și a unei
biblioteci române în SUA. Au urmat apoi vizitele la cartierul Balta Albă, Halele Obor și Muzeul
Satului, mâncăruri tradiționale urmate de dansuri și voie bună. La 3 august, orele 16:15
Președintele american decolează de pe Otopeni și se întoarce acasă.
 CE A ÎNSEMNAT VIZITA LUI NIXON

• Președintele american și cel român, și-au exprimat acordul că relațiile dintre România și SUA
trebuie să se dezvolte în continuare, ambii lideri s-au arătat interesați de promovarea unei politici
care presupune promovarea progresului economic și rezolvarea pașnică a conflictelor. În
conluzia celor spuse mai sus, vizita lui Nixon era considerată o vizită de stat ca oricare alta și
care nu s-a deosebit cu nimic de alte vizite in acest sens.
• Cum afirmă ziaristul român, Mircea Carp, vizita era considerată ,,o garanție a independenței
României, pentru 72 de ore’’ și eu sunt absolut deacord cu el, pentru că pe lângă acele 72 de ore
de independență câștigate, vizita lui Nixon nu s-a evidențiat cu nimic mai mult. După toate
convorbirile româno-americane nu s-a ajuns la nimic, toate cuvintele bune și frumoase spuse de
Nixon poporului român a fost nesemnificative, vizita fiind una simplă, de a vizita capitala
României și de a mânca bucatele tradiționale. Unica realizare a fost deschiderea bibliotecii
americane în România și cele române în SUA
 BIBLIOGRAFIE

• Mircea Carp, „Vocea Americii” în România (1969-1978), Ed. Polirom, Iaşi, 1997. 

• Mircea Carp, Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!, Ed. Polirom, Iași, 2012.