MARE A U N I R E

D I N 1 9 1 8
OR CER N EN C HI A LINA
PROFES
 PLANUL LECȚIEI

1. OBIECTIVELE LECȚIEI.
2. ETAPELE UNIRII STATELOR ROMÂNE.
3. VIZIUNI CONTROVERSATE ASUPRA ACTULUI DE UNIRE DINTRE BASARA
BIA ȘI ROMÂNIA
.
4. ROLUL MARII UNIRI ÎN CONSOLIDAREA IDENTITĂȚII NAȚIONALE ROMÂ
NE.
 OBIECTIVELE LECȚIEI
• SĂ IDENTIFICE CAUZELE CREȘTERII MIȘCĂRII DE ELIBERARE NAȚIONALĂ DIN
BASARABIA.

• SĂ APRECIEZE APORTUL PERSONALITĂȚILOR ISTORICE PARTICIPANTE ÎN PROCESUL

DE UNIRE .

• SĂ DETERMINE PRINCIPALELE VIZIUNI ISTORICE ASUPRA UNIRII BASARABIEI CU

ROMÂNIA.

• SĂ FORMULEZE O OPINIE PROPRIE DESPRE IMPORTANȚA ȘI CONSECINȚELE MARII

UNIRI DIN 1918.
ETAPELE UNIRII STATELOR
ROMÂNE
 UNIREA BASARABIEI
• 3 APRILIE 1917- CHIȘINĂU- PARTIDUL NAȚIONAL MOLDOVENESC SE FORMEAZĂ, PREȘEDINTE VASILE STROESCU, ORGAN DE PRESĂ
“CUVÂNT MOLDOVENESC “

• 8 OCTOMBRIE 1917 SE DESFĂȘOARĂ LA CHIȘINĂU CONGRESUL OSTAȘILOR MOLDOVENI CARE A PROCLAMAT AUTONOMIA
PROVINCIEI

• 2-6 NOIEMBRIE 1917 ALEGERI GENERALE PENTRU CONSTITUIREA SFATULUI ȚĂRII ȘI AL CONSILIULUI DIRECTORILOR GENERALI

• 2 DECEMBRIE 1917- SFATUL ȚĂRII PROCLAMĂ REPUBLICA DEMOCRATICĂ MOLDOVENEASCĂ

• 12 IANUARIE 1918 ARMATA ROMÂNĂ TRECE PRUTUL; LA 13 NOIEMBRIE GUVERNUL RUSIEI SOVIETICE ÎNTRERUPE RELAȚIILE
DIPLOMATICE CU ROMÂNIA ȘI SECHESTREAZĂ TEZAURUL NAȚIONAL

• 23-24 IANUARIE 1918 SFATUL ȚĂRII, ÎNTRUNIT LA CHIȘINĂU, PROCLAMĂ INDEPENDENȚA REPUBLICII DEMOCRATICE MOLDOVENEȘTI

• 27 MARTIE 1918, SFATUL ȚĂRII A VOTAT UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

• 22 APRILIE 1918 REGELE FERDINAND SEMNA DECRETUL DE PROMULGARE A ACTULUI UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA
 UNIREA BUCOVINEI

• LA 14 OCTOMBRIE 1918 LA CERNĂUȚI ESTE CONVOCATĂ ADUNAREA

CONSTITUANTĂ A BUCOVINEI.

• CONSILIUL NAȚIONAL ROMÂN CERE AJUTOR GUVERNULUI ROMÂN PENTRU A

ȚINE PIEPT OSTILITĂȚILOR UCRAINENE.

• LA 15 NOIEMBRIE ÎȘI ÎNCEPE ACTIVITATEA CONGRESUL NAȚIONAL AL

BUCOVINEI CARE VOTEAZĂ MOȚIUNEA DE UNIRE.

• LA 18 DECEMBRIE PRIN DECRET REGAL ESTE APROBATĂ DECIZIA

CONGRESULUI GENERAL AL BUCOVINEI.
 UNIREA TRANSILVANIEI

• LA 29 SEPTEMBRIE 1918 PARTIDUL NAȚIONAL DIN TRANSILVANIA ȘI UNGARIA

A ADOPTAT DECLARAȚIA DE AUTODETERMINARE A NAȚIUNII ROMÂNE.

• CONSILIUL NAȚIONAL ROMÂN CENTRAL CERE AUTORITĂȚILOR MAGHIARE SĂ

PREDEA ÎN SCURT TIMP ÎNTREAGA PUTERE.

• LA 1 DECEMBRIE 1918 ARE LOC ADUNAREA NAȚIONALĂ LA ALBA IULIA,ÎN

CADRUL CĂREIA SE VOTEAZĂ PLEBISCITAR UNIREA DEPLINĂ CU
ROMÂNIA,ASTFEL FERDINAND I DEVENIND REGELE ROMÂNIEI MARI.
REGELE FERDINAND I
ÎNTREGITORUL
1865-1927
REGINA MARIA
1875-1938
ION I. C. BRĂTIANU
1864-1927
VASILE STROESCU
1845-1926
PANTELIMON HALIPA
1883-1979
ONISIFOR GHIBU
1883-1972
ION INCULEȚ
1884-1940
ION NISTOR
1876- 1962
MEMBRII SFATULUI ȚĂRII CARE
AU VOTAT UNIREA BASARABIEI
CU ROMÂNIA
SFATUL ȚĂRII
 PALATUL SFATULUI ȚĂRII
STEAGUL SFATULUI ȚĂRII
VOTAT DE SFATUL ŢĂRII
LA 27 MARTIE ST. V. 1918

ÎN NUMELE POPORULUI BASARABIEI, SFATUL ŢĂRII DECLARĂ:

REPUBLICA DEMOCRATICĂ MOLDOVENEASCĂ (BASARABIA) ÎN
HOTARELE EI DINTRE PRUT, NISTRU, DUNĂRE, MAREA NEAGRĂ ŞI
VECHILE GRANIŢE CU AUSTRIA, RUPTĂ DE RUSIA ACUM O SUTĂ ŞI
MAI BINE DE ANI, DIN TRUPUL VECHII MOLDOVE,
ÎN PUTEREA DREPTULUI ISTORIC ŞI DREPTULUI DE NEAM, PE BAZA
PRINCIPIULUI CA NOROADELE SINGURE SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ SOARTA
LOR DE AZI ÎNAINTE ŞI PENTRU TOTDEAUNA SE UNEŞTE CU MAMA
EI, ROMÂNIA.

TRĂIASCĂ UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, DE-A PURURI ŞI

TOTDEAUNA!

PREŞEDINTELE SFATULUI ŢĂRII, ION INCULET;

VICE-PREŞEDINTE, PANTELIMON HALIPPA;
SECRETARUL SFATULUI ŢĂRII I. BUZDUGAN
 ROLUL MARII UNIRI ÎN CONSOLIDAREA
IDENTITĂȚII NAȚIONALE ROMÂNE
După 1848, obiectivul fundamental al românilor, care formau încă din secolele al
XVII-lea și al XVIII-lea o națiune modernă, s-a dovedit a fi unitatea politică
națională. Au înțeles atunci conducătorii românilor (dar nu numai ei) că orice
națiune merita să aibă propriul său stat unitar, privit drept cadru de conservare și
dezvoltare a corpului național, în ansamblu, și al fiecărui individ care compunea
acest corp. Imperiile multinaționale dădeau semne de oboseală, nu se mai puteau
menține prin preceptele lor medievale depășite, prin absolutism și neoabsolutism,
prin soluții parțiale și prin reforme controlate, care nemulțumeau grav popoarele
asuprite.Actul marii uniri a românilor vine din nevoia internă a poporului nostru de
a trăi în propria „casă”, care să-l organizeze, să-l ocrotească și să-l apere, dar vine și
din necesitatea unei noi arhitecturi politice a continentului, în cadrul căreia să
funcționeze un concert al națiunilor.