LEONARDO

DA VINCI
Proiect realizat de OLTEANU
TEODORA și VLAD GEORGIA ALEXIA
 Leonardo di ser Piero
da Vinci,cunoscut sub numele de Leonardo
da Vinci, a fost unul dintre cei mai de seamă
reprezentanți al Renașterii din perioada de
apogeu a acesteia. ​
 Leonardo da Vinci este considerat adesea cel
mai de seamă geniu din întreaga istorie a
omenirii.​
 Geniul său creator și spiritul său inventiv și-au
pus amprenta asupra epocii, fiind considerat
arhetipul omului renascentist, un spirit animat
de o curiozitate nemaiîntâlnită până atunci,
animat de o imaginație fără precedent în
istorie. Este considerat unul din marii inovatori
ai picturii și unul din cei mai mari pictori
din istorie. Deși se fac speculații
asupra metodelor sale empirice de
studiu, viziunea lui Leonardo da Vinci asupra
lumii este mai degrabă logică decât misterioasă.​
 Leonardo da Vinci este cunoscut în
special ca pictor. Portretul Lisei
Gherardini, soția lui Francesco del
Giocondo, cunoscut sub numele
de Mona Lisa  aflat în
colecția Muzeului Luvru începând cu
1797, este poate cel mai cunoscut
portret realizat vreodată.
 Portretul a fost realizat în 1503 și
este considerat cel mai scump tablou
din lume, în ciuda faptului că nu a
fost vândut niciodată.
 Fresca intitulată Cina cea de taină, din refectoriul mânăstirii dominicane Santa Maria
delle Grazie din Milano, este cea mai cunoscută imagine religioasă a tuturor timpurilor. 
 Cina cea de Taină a fost pictată între 1495 și 1498. A fost pictată în mănăstirea Santa Maria
delle Grazie și este renumită pentru compoziția sa care a influențat mulți pictori moderni. 
 Da Vinci păstra note și observații detaliate despre lumea din jurul lui. El a
primit acces la morgile spitalelor. Pe lângă analizarea anatomiei, el a făcut și
note despre fiziologia corpului uman. 
  „Omul Vitruvian” , un desen din 1490, însoțit de comentarii asupra operei
arhitectului Vitruvius, este o imagine iconică, un adevărat simbol al Renașterii.
 Cele câteva lucrări de pictură rămase în urma sa, împreună cu desenele și caietele sale de note științifice constituie o contribuție de o inestimabilă
valoare pentru cultura umană, pentru artă și știință, rivalizând doar cu opera altui mare contemporan al său, Michelangelo Buonarotti. 
 Spirit universalist și inventator înnăscut, Leonardo da Vinci a conceput mașini de zburat, un tanc, o mașină de socotit și multe altele. Puține din
invențiile sale au putut fi puse în practică în cursul vieții sale. Mici invenții, precum o mașină automată de bobinat și o mașină de încercat
rezistența la întindere a firelor, au fost puse în aplicare încă de atunci. 
 A făcut de asemenea mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii, pe care, deși nu le-a publicat, au fost
aplicate ulterior, influențând în mod categoric progresul științific.
Viața geniului

 Da Vinci a primit o educație de bază, care

acoperă doar lectura, scrisul și matematica. La
vârsta de 15 ani, da Vinci a început o ucenicie cu
un sculptor și pictor. Aici Leonardo a început să-
și perfecționeze abilitățile artistice. În 1478 a
devenit maestru independent. Leonardo sa mutat
în Milano în 1483 pentru a lucra pentru familia
de guvernământ Sforza ca artist și inginer. A
rămas în Milano până când orașul a fost invadat
de francezi în 1499 și sa întors la Florența. În
1506 sa întors la Milano și a rămas acolo până în
1513. Apoi sa mutat la Roma timp de trei ani. În
1517 sa mutat în Franța prin invitația regelui
Francis I.
Picturi 
 Buna Vestire

Madonna Benois​
Sf. Ioan Botezatorul​ Adorația magilor 
Portretul unui muzician
Curiozități 
1.  Leonardo era stângaci, scria de la dreapta la stânga,
paginile sale fiind scrise invers decât cele normale, și
desena fiecare literă „de-a-ndăratelea. Ele nu pot fi citite
decât cu ajutorul unei oglinzi”, după cum descria Vasari
aceste pagini. Se speculase că adoptase acest scris ca pe un
cod pentru a-și păstra scrierile secrete, dar nu este
adevărat; el poate fi citit cu sau fără oglindă. A scris în felul
acesta pentru că, atunci când folosea mâna stângă, putea
aluneca pe pagină spre stânga fără să se păteze de
cerneală. Practica nu era complet neobișnuită. Faptul că
era stângaci i-a afectat și maniera în care desena. Ca și în
cazul scrisului, el desena de la dreapta la stânga în așa fel
încât să nu întindă liniile cu mâna.
2.   În timp ce Leonardo picta „Cina cea de taină”, spectatorii veneau să-l vadă și se așezau în liniște, așa
că l-au putut urmări cum lucra. Ca și dezbaterile despre știință, crearea lucrărilor de artă devenise pe
atunci un eveniment public. Potrivit mărturiei unui preot, Leonardo „venea aici la primele ore ale
dimineții și se urca pe schele”, după care „rămânea acolo fără să lase pensula din mână de la răsăritul
soarelui până la apus, uitând să mănânce sau să bea, pictând fără răgaz”. În alte zile însă, nu picta nimic.
3. Din cauza iubirii sale față de animale, Leonardo a fost vegetarian aproape toată viața, deși listele
lui de cumpărături arată că a cumpărat adeseori carne pentru ceilalți membri ai casei. „N-ar fi omorât o
muscă pentru nimic în lume”, scria un prieten. „Prefera să se îmbrace în haine de in, astfel încât să nu
poarte ceva mort.” Un călător florentin în India nota că acolo oamenii „nu se hrănesc cu nimic ce are
sânge și nici nu vor lăsa pe cineva să facă rău vreunei ființe vii, precum Leonardo da Vinci al nostru”
4.  Era cunoscut mai ales pentru generozitatea sa. „Primea cu mărinimie și-și hrănea orice prieten,
bogat ori sărac”, după cum spune Vasari. Nu era motivat de bani sau de bunuri materiale. În carnetele
sale, îi deplângea pe aceia „care nu caută decât bogății materiale și sunt cu totul lipsiți de dorința de
cunoaștere, care este hrana și adevărata bogăție a minții”. Ca atare, a petrecut mai mult timp căutând
înțelepciunea decât făcând lucruri care i-ar fi adus mai mulți bani decât avea nevoie pentru a-și întreține
suita tot mai numeroasă. „Cu toate că era – ca să spune astfel – sărac lipit pământului, iar de lucrat,
lucra foarte puțin, avea întotdeauna slujitori și cai, aceștia plăcându-i foarte mult, ca și toate celelalte
soiuri de animale”, scria Vasari.
5. Leonardo era interesat de multe lucruri pe care, după ce le începea, le abandona rapid. S-a
dovedit a fi bun la geometrie, dar n-a stăpânit niciodată ecuațiile sau algebra rudimentară care exista la
vremea respectivă. Și nici n-a învățat latina. La vârsta de 30 de ani, încă încerca să remedieze această
deficiență, redactând liste de cuvinte latinești, scriind cu migală traduceri ciudate și luptându-se cu
regulile gramaticale.