LEONARDO DA VINCI (1452-1519)

-CURIOZITĂȚI-

Prof. Adelita Anoca

Limba română- Limba franceză
Școala Gimnazială ,,Romul Ladea’’
Oravița, Caraș-Severin

Leonardo da Vinci – pictor, desenator, sculptor, arhitect și inginer renascentist italian –

reunește idealul umanist al Renașterii, acela de enciclopedist, cu activități și talente în foarte multe
domenii.
Numele complet al maestrului este Leonardo di ser Piero da Vinci. Acesta a fost fiul unui
notar bogat, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci și al Caterinei, o țărancă, despre care se
crede că muncea pe moșia tatălui său. “Da Vinci” înseamnă din orașul Vinci, de aceea este indicat,
atunci când îi este prescurtat numele, să se folosească Leonardo.
Talentul său artistic s-a manifestat de timpuriu, Leonardo ajungând la atelierul lui Andreea
del Verrocchio din Florența, unde a învățat elemente de pictură și sculptură. Leonardo da Vinci era
ambidextru. Acesta era capabil să scrie cu o mână și să deseneze cu cealaltă, în sensuri diferite, în
același timp. De asemenea, este un lucru binecunoscut că multe dintre picturile sale conțin coduri
ascunse. O parte a acestor coduri s-ar afla înscrise în ochii celebrei Mona Lisa, conform ultimelor
descoperiri. Toate însemnarile sale sunt scrise invers. Se pare că făcea acest lucru pentru a nu-i fi
furate ideile. A dezvoltat atât de bine această tehnică încât nu mai avea nevoie de oglindă pentru a
scrie astfel.
  Era dislexic, dar acest lucru nu l-a împiedicat să devină un geniu universal.
Deși era un lucru de-a dreptul neobișnuit pentru vremurile sale, Leonardo da Vinci era
vegetarian. Alesese acest mod de viață din considerente umanitare. De asemenea, obișnuia să
cumpere păsări în colivie de la diverși comercianți și să le elibereze.
Era fascinat de corpul uman și de găsirea acelui loc din trup în care sălășluiește sufletul. A
disecat multe cadavre, iar în urma acestor experimente a rezultat unul dintre cele mai faimoase
desene ale sale, Omul Vitruvian. Pe lângă faptul că desenul relevă observații legate de simetria
corpului uman, acesta reprezintă echilibrul dintre materialitate și spiritualitate, ce se regăsește în
om. Figura cu patru brațe și patru picioare subliniază uniunea dintre om și natura sa subtilă,
spirituală sau profundă, într-un mod activ, prin acțiuni înfaptuite de acesta.
Leonardo este întruchiparea conceptului de geniu creator din perioada de apogeu a
Renașterii și este considerat cel mai mare inginer al tuturor timpurilor. Era un perfecționist
desăvârșit și ducea în suflet o neliniște continuă. Cele mai multe, dacă nu toate operele sale, au
rămas neterminate. În timp ce lucra la o invenție sau la un tablou, îi veneau în minte alte și alte idei,
astfel lăsând baltă ce a început. Deși a trăit 67 de ani, a lăsat în urmă mai puține opere față de alți
artiști care au murit tineri.
 Era obsedat de război. Multe dintre invențiile sale, cum ar fi tancul sau mitraliera, au
legatură cu acest domeniu.
Leonardo a fost primul care a dat o explicație pentru faptul că cerul este albastru. Acesta
aparență este determinată de felul în care se reflectă lumina Soarelui în atmosfera Pământului.
Maestrul a dezvoltat noi tehnici de pictură și formule de vopsele. Datorită experimentelor în
acest domeniu, multe dintre operele sale s-au deteriorat mai repede decât ar fi trebuit. Acesta este
cazul “Cinei cea de taină”, care a început să se dezintegreze aproape imediat ce a fost creată. În
cazul frescei, artistul nu a urmat tehnica tradițională, totodată eficientă, a culorilor pe bază de apă
aplicate direct pe gips ud, ci a folosit culori pe bază de ulei pe o suprafață realizată în mare parte din
gips, bitum și rășină. Opera s-a fărâmițat și cojit atât de mult, încât la un moment dat s-a crezut că
nu mai poate fi salvată. La realizarea operei ,,Cina cea de taină’’, care îl înfățișează pe Iisus și pe cei
12 apostoli, a avut nevoie de mult timp să găsească modele pentru toate personajele. În final, le-a
găsit pe toate, în afară de Iuda, trădătorul. Așa că, a mers la temniță să vadă dacă printre oamenii răi
va găsi vreunul care să-i semene la chip. A găsit un individ cu o față fioroasă pe care l-a adus la
atelier și când a terminat de pictat, i-a spus că viața lui trebuie să fi fost îngrozitoare și că de aceea
chipul său reflectă atâta răutate. Însă, acesta i-a răspuns că ei se cunosc de fapt și că fața lui nu a
arătat tot timpul așa, el fiind și modelul folosit de Leonardo pentru a-l picta pe Iisus.
Leonardo da Vinci și-a petrecut întreaga viață studiind, învățând, imaginându-și lucruri care
nu existau și crezând în realizarea lor într-o bună zi. Și așa s-a și întâmplat: alți inventatori, după o
bucată bună de vreme, le-au transformat în realitate.

Bibliografie:

1. Butcă Dan, Personalități care au marcat cultura lumii, Ed.Aquila, Oradea, 2014.
2. Leonardo da Vinci - omul Renașterii, Ed. Litera, București, 2019.