Regina Maria a României

Proiect realizat de către: Apetrei Alexandra Ioana

Avram Paula Clasa 12 B
Pauliuc Fabiana Maria
 Cuprins
01 Copilăria și adoleșcența

02 Principesă de Coroană a Româ

niei
03 Regină a României

04 Galerie foto
01
Copilăria și
adoleșcența
Ducesa de Edinburgh cu copiii
Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha  s-a născut
la 29octombrie 1875 la reședința familiei, de la Eastwell Park, Ashford,
comitatul Kent, Anglia,fiind fiica cea mare a părinților săi Alfred Ernest
Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh și Maria
Alexandrovna Romanov, mare ducesă a Rusiei, unica fiică
a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.Tatăl său era cel de-al doilea fiu
al reginei Victoria și prințului-consort Albert. Mama sa era
singura fiică în viață din căsătoria țarului Alexandru al II-
lea al Rusiei cu Maria Alexandrovna de Hessa.
Pe fondul atmosferei tensionate din familie, cauzată de o mamă irascibilă,
dominatoare și neglijată, și un tată slab de fire și plecat aproape
permanent în lungi călătorii pe mare, prințesa Maria va fi crescută timp Un desen din 1874 al Casei Clarence
de aproape 12 ani numai la Eastwell Park, reședința de la țară a familiei
de
Edinburgh, preferată de mama sa reședinței oficiale de la Londra, palatul
Clarence House.
Eastwell Park a rămas unul din locurile favorite ale Mariei,
pe care l-a evocat întotdeauna cu bucurie și nostalgie
Oricât aș îmbătrâni, mirosul frunzelor uscate de
„

toamnă îmi va aduce mereu în fața ochilor imaginea

vechii case englezești. Acea aromă, oriunde aș fi, îmi
evocă viziunea locului Eastwell Park, cu cărările sale
prin pădure, pe care le băteau pașii noștri
copilăroși.”
—Regina Maria, Povestea vieții mele
În 1886, ducele de Edinburgh a fost numit la comanda Flotei din
Mediterana, astfel familia s-a mutat în Malta pentru următorii trei
ani. Maria și Ducky își vor petrece timpul făcând plimbări la
monumentele istorice de pe insulă și luând lecții de călărie. În
Malta,
Maria se îndrăgostește pentru prima dată, după cum va recunoaște
mai târziu, alesul fiind Maurice Bourke, căpitanul yahtului ducelui.
Anul 1888 a fost și anul înfiripării idilei cu prințul George, vărul său,
viitorul rege George al V-lea. „Începând de la vârsta de treisprezece
ani, întotdeauna vreun bărbat sau băiat era îndrăgostit de mine!
Primul meu adorator a fost George, vărul meu, acum rege al Angliei
George, Duce de York,
viitorul rege George al V-lea
Familia ducelui de Saxa-
Coburg și Gotha în 1890
Crescută în credința ortodoxă, pe care și-a păstrat-o
după
mariajul cu ducele de Edinburgh, ducesa Maria
Alexandrovna nu a dorit o căsătorie între veri primari,
lucru interzis de canoanele ortodoxe. Este posibil ca ea să
fi avut și unele rațiuni politice, în sensul încercării de a
realiza o atenuare a tensiunilor dintre Rusia, țara ei
maternă, și România pe subiectul Basarabiei.
În 1889 tatăl său, la presiunile reginei Victoria, a acceptat
să succeadă unchiului său Ernest al II-lea, la conducerea
Ducatului de Saxa-Coburg și Gotha, astfel încât întreaga
familie se va muta începând cu acest an în Germania, la
Coburg.
 02
Principesă de Coroană a României
 Căsătoria
Maria va avea parte de o adolescență foarte scurtă, petrecută la Coburg și
Rosenau, ea fiind obligată să intre în complicatul balet politico-diplomatic al
Principele Ferdinand în
anul căsătoriei, 1893
căsătoriilor monarhice europene din a doua parte a secolului XIX. În aceeași
perioadă, Casa Regală a României era în căutarea unei partide pentru prințul
de coroană Ferdinand, menite să asigure viitorul acestei dinastii. La 10
ianuarie 1893, la Sigmaringen în Germania, este celebrată căsătoria Alteței
Sale Regale Marie de Edinburgh cu Alteța Sa Regală Ferdinand, Prințul de
Coroană al României. Celebrarea a cuprins de fapt un număr de trei
Principesa Maria în ceremonii de căsătorie: civilă, catolică (religia lui Ferdinand) și protestantă
anul căsătoriei, 1893 (religia Mariei).
Căsătoria civilă a avut loc în Salonul Roșu al castelului din Sigmaringen.
Principala ceremonie, cea catolică, a avut loc la catedrala orașului, Maria fiind
condusă la altar de tatăl său, ducele de Edinburgh. Maria devenea astfel
prima prințesă britanică, după câteva sute de ani, care se căsătorea cu un
prinț catolic.
Cea de-a treia ceremonie, cea protestantă, a fost una mai modestă, fiind
oficiată în unul din saloanele palatului.
 Relația cu Ferdinand
Relația cuplului princiar și apoi regal Ferdinand și
Maria a fost una complexă și cu o evoluție sinuoasă
în timp, dar ceea ce a constituit o constantă a acestei
relații a fost permanenta disociere între viața publică
și cea privată, pe care atât Ferdinand cât și Maria au
făcut-o. Ei nu au lăsat niciodată ca problemele
personale sau de cuplu să primeze în detrimentul
funcțiunilor publice pe care le aveau la nivelul
societății, focalizându-și energiile și eforturile într-
un mod concertat, pentru îndeplinirea misiunii care
le revenea. Faptul că această căsătorie a fost stabilită
din interese dinastice, fără ca cei doi viitori soți să
aibă vreun cuvânt de spus, ca și diferența de vârstă
și temperament a lor, a făcut ca în primii ani de
căsătorie relația celor doi să fie una destul de
tumultoasă și inegală.
Cu timpul, cu apariția copiilor, cu o mai bună
înțelegere din partea lui Ferdinand și cu mai buna
integrare a principesei Maria în Casa Regală și în
societatea românească, perechea princiară a reușit să
treacă peste cele mai multe dintre aceste asperități,
reprezentând un factor de stabilitate pentru viitorul
dinastiei și al României în general. Cel mai bine a
sintetizat această perioadă tot regina Maria care îi
mărturisea la un moment dat regelui Ferdinand ”ce
păcat că a trebuit să irosim atâția ani ai tinereții ca
să
învățăm cum să conviețuim!”
Ferdinand și Maria ca Principe
și Principesă de Coroană
 „Noi suntem naturi total diferite, nu putem înțelege anumite
lucruri pentru că mintea noastră lucrează complet altfel. În
tinerețea noastră ne făceam unul pe altul să suferim, eram ca doi
cai rău împerecheați, deși erau întotdeauna probleme asupra
cărora cădeam de acord”
—Regina Maria, Însemnări zilnice
 Copiii și educația acestora
Viitorul rege Carol al II-lea al României, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. A abdicat în favoarea
fiului său Mihai, trăind în exil până la sfârșitul vieții. A murit în 1953 în Portugalia. Între 1925 și 1930 a fost
Prințul Carol exclus din Casa Regală a României, în urma renunțării la calitatea de prinț moștenitor.

Regină a Greciei (1922-1924) în urma căsătoriei cu prințul George al II-lea al Greciei, la 27 februarie 1921, la
Principesa Elisabeta „Lisabeta” București. Divorțează la 6 iulie 1935. Fără urmași. Din 1948 până la moarte a trăit în exil la Cannes, unde
a și murit.

egină a Iugoslaviei (1922-1934), în urma căsătoriei cu regele Alexandru I al Iugoslaviei, la 8 iunie 1922, la
Principesa Maria „Mignon” Belgrad. A avut trei copii: Regele Petru al II-lea al Iugoslaviei, Prințul Tomislav și Prințul Andrei.
Din martie 1941 până la moarte a trăit în exil în Marea Britanie, unde a și murit.

Membru al Regenței (iulie 1927 - iunie 1930), pe timpul minoratului regelui Mihai I. Din 1937 a trăit în exil
Prințul Nicolae „Nicky” în Elveția. Între 1937 și 1942 a fost exclus din Casa Regală a României, în urma căsătoriei morganatice cu
Ioana Doletti. În această perioadă a purtat numele Nicolae Brana.

Din 1948 a trăit în exil în Elveția, Argentina și Statele Unite ale Americii. În 1967 a trecut la monahism
Principesa Ileana sub numele de Maica Alexandra, fondând mănăstirea „Schimbarea la Față” din Ellwood City,
Pennsylvania, SUA, unde și este înmormântată

A murit la Buftea, la vârsta de numai 3 ani, fiind bolnav de febră tifoidă. A fost înmormântat în curtea
Prințul Mircea Palatului Cotroceni, iar în 1941, a fost reînhumat, la cererea prințesei Ileana, în capela de lângă Castelul
Bran, unde fusese adusă și inima reginei Maria.
 Data Numărul
Data nașterii Numărul copiilor partenerilor de
decesului(vârstă) viață

Prințul Carol 15 octombrie 1893 4 aprilie 1953 (59) 2 3

Principesa 12 octombrie 1894 14 noiembrie 1956 (62) _ 1

Elisabeta

Principesa Maria 6 ianuarie 1900 22 iunie 1961 (61) 3 1

Prințul Nicolae 3 august 1903 9 iunie 1978 (74) _ 2

Principesa Ileana 5 ianuarie 1909 21 ianuarie 1991 (82) 6 2

Prințul Mircea 3 ianuarie 1913 2 noiembrie 1916 (3) _ _

Prințul Carol Principesa Maria

Principesa Elisabeta
Prințul Mircea
Prințul Nicolae

Principesa Ileana
03
Regină a
României
 Neutralitatea și războiul
Principesa Maria a devenit Regină a României, odată
cu accederea la tron a principelui Ferdinand, la 11
octombrie 1914, după moartea regelui Carol I. Era o
perioadă crucială din istoria României, marcată de
izbucnirea Primului Război Mondial, în care atât
familia regală cât și întreaga societate românească
era
profund divizată în tabere ce susțineau fie
neutralitatea fie intrarea în război de partea uneia
sau alteia dintre cele două alianțe
aflate în conflict.
Regina Maria pe timpul
vizitei într-un spital de
campanie, în anul 1917
Pe tot parcursul perioadei de neutralitate Maria a
susținut realizarea obiectivelor naționale prin
alăturarea României de partea puterilor Antantei.
Având în vedere descendența sa regală anglo-rusă,
dar și popularitatea foarte mare de care se bucura în
rândul populației, ea a fost percepută în țările
Antantei ca fiind unul dintre principalii factori de
influență în favoarea cauzei Antantei în România.
„Regina Maria este de două ori liata noastră, odată
prin naștere iar a doua oară prin inima ei”, spunea
ministrul Franței la București, contele Saint-Aulaire.
 Titluri, formule de adresare, însemne și distincții
Coroana Blazonul
Coroana confecționată pentru încoronarea de la Alba
lulia a Reginei României, a fost realizată de casa de Ca descendentă în linie masculină a suveranului britanic,
bijuterii „Falize”, din Paris, pe baza proiectului întocmit Maria avea dreptul să poarte armele Regatului Unit, peste
de pictorul Costin Petrescu, cel care a conceput și care era suprapus un ecuson de argint reprezentând
mantiile purtate de familia regală la ceremonia de Saxonia, având cinci compartimente: o pereche exterioară cu
încoronare. Coroana a fost realizată în stil Art ancore albastre, o pereche interioară cu cercuri cu smalț roșu
Nouveau, și cel central cu o cruce, de asemenea cu smalț roșu. În 1917,
din aur transilvănean, având ca model coroana ecusonul Saxoniei a fost scos de pe stemă printr-un act al
doamnei Despina-Milița, soția lui Neagoe Basarab. regelui George al V-lea.
Simbolurile regalității apar pe cele două pandantive
laterale, de inspirație bizantină: pe unul este gravată în
aur stema mică României, iar pe celălalt stema Casei
de
Edinburgh, din care provenea Regina Maria. Coroana
a
 Steagul

Steagul Reginei României avea culoarea roșu-purpuriu, cu o

bordură din triunghiuri galbene și albastre, dispuse
alternativ. Pe mijlocul steagului este amplasată acvila cruciată
de aur, încoronată, similară cu cea de pe stema României
Mari.

Steagul Reginei
României (1922–1927)
 Distincții
Marea Cruce a ordinului Coroana
România României

Franța Legiunea de Onoare

Italia Ordinul Coroana Italiei

Monograma Reginei Maria
Marea Britanie Ordinul Imperial al Coroanei Indiei

Serbia Ordinul Vulturul Alb

04
Galerie foto
Marea Ducesă Maria Regina Maria, portret
Alexandrovna a Rusiei, realizat de Pierre Bellet
mama Reginei Maria

Principesa Maria într-o Medalie comemorativă

fotografie realizată de emisă cu prilejul căsătoriei
principele Ferdinand la Mariei cu Ferdinand
Cotroceni
Medalie omagială, lansată cu
ocazia aniversării nașterii
Reginei Maria a României,
înnobilată cu aur pur, rodiu
alb și ruteniu negru.
 Fotografie de la căsătoria surorii
Capela Stella Maris de la Balcic Încoronarea lui Ferdinand și a
sale, Victoria-Melita, Coburg, 1894.
unde a fost depusă inima Reginei Mariei, la Alba Iulia, în 1922
Sunt prezenți Regina Victoria și
Maria
împăratul Wilhelm al II-lea
 Bibliografie
● https://www.casademonede.ro/regina-maria-a-romaniei
● https://jurnaluldedrajna.ro/regina-maria-a-romaniei/
● https://ro.wikipedia.org/wiki/Regina_Maria_a_Rom%C3%A2niei#Galerie_foto