Universitatea Transilvania din Brasov

Facultatea de Design de Produs si Mediu

Masterat: Management integrat de Mediu Profesor indrumator
Ileana Manciulea

Deseuri toxice-
Deseuri de Baterii
z

Student
Iacob Laura
 z
Deşeuri de baterii şi acumulatori
 Deseurile de baterii si acumulatori (DBA) contin metale grele si substante chimice
toxice iar aruncarea acestora in deseurile menajere duce la contaminarea solului si a apei.
Unele baterii precum Li-Ion prezinta riscuri de incendiu si, prin urmare, reprezinta un
pericol pentru siguranta oamenilor.

Incadrarea DBA dpdv al codurilor de deseuri din HG 856/2002
• 16 06 baterii şi acumulatori

• 16 06 01* baterii cu plumb

• 16 06 02* baterii cu Ni-Cd

• 16 06 03* baterii cu conţinut de mercur

• 16 06 04 baterii alcaline (cu excepţia 16 06 03)

• 16 06 05 alte baterii şi acumulatori

• 16 06 06* electroliţi colectaţi separat din baterii şi acumulatori

 z
În cât timp se poate degrada o baterie?

 Se estimează că timpul de degradare al unei baterii

este cuprins între 500 și 1000 de ani. Odată ce
acestea încep să se descompună, stratul protector
care acoperă toate metalele grele care alcătuiesc
bateriile, este degradat mai întâi, iar mai târziu aceste
metale sunt eliberate, fiind foarte toxice și periculoase
pentru mediu și pentru toate tipurile de viață.

 Unele dintre metalele care pot fi găsite în compoziția

bateriilor sunt plumbul, cromul, mercurul, zincul,
arsenicul, cadmiul, printre altele. Cel mai poluant
metal este mercurul.
z
Efecte asupra sanatatii umane

 Expunerea la plumb și acizi corozivi puternici, care se găsesc în

baterii, pot provoca arsuri și alte pericole pentru ochi și piele.

 Potrivit specialiștilor, metalele toxice precum nichelul și cadmiul

găsite în baterii sunt cancerigene. Când acești agenți
interacționează cu aerul și apa, riscăm să dezvoltăm afecțiuni grave
de sănătate.

 Un alt metal toxic care poate fi găsit în baterii este plumbul, care a
fost asociat cu probleme medicale severe, cum ar fi
disfuncționalități de dezvoltare și neurologice și dizabilități
congenitale.

 În 1996, guvernul american a introdus legislația care interzicea

utilizarea mercurului în baterii din cauza naturii sale extrem de
toxice, în special sub formă de vapori. Datorită acestei noi legi,
oamenii pot folosi acum baterii mai mici, cum ar fi bateriile alcaline
de unică folosință, fără teama de a se intoxica cu substanțe toxice.
 z
Ce sa faci cu bateriile uzate
 Se pot preda la un centru de colectare baterii uzate

 Se pot preda in cadrul campaniilor din magazine unde se pot

primi la schimb altele noi

 Colectarea acestora se
face in recipiente
inscriptionate
corespunzator.
 z
Ce se intampla cu bateriile reciclate

 Odată ce bateriile ajung la centrul de reciclare, urmează separarea metalelor

și a restului materialelor care alcătuiesc bateriile. În acest fel, ajung să obțină
metale pure care pot fi utilizate pentru fabricarea de baterii noi.

 De exemplu, în reciclarea unei baterii alcaline, care este una dintre cele mai
utilizate, sunt separate următoarele:

1. Învelișul de oțel este reciclat pentru a obține oțel nou.

2. Zincul și dioxidul de mangan sunt reciclate împreună pentru a obține noi

materii prime pentru industria metalurgică.
 Iată câteva din principalele motive pentru care bateriile nu mai trebuie
z aruncate la gunoi:

 1. Pentru a recupera resursele neregenerabile

 Bateriile conțin metale neregenerabile, cum sunt plumbul, nichelul, oțelul, zincul, argintul și manganul. Bateriile cu hidrură de nichel conțin
și elemente de pământ rare. Eliminarea bateriilor uzate la depozitele de deșeuri nu reprezintă o opțiune de prelucrare acceptabilă.

 2. Pentru o soluție sigură după consum

 Bateriile cu litiu pot exploda sau arde și pot duce astfel la incendii de proporții în gropile de gunoi și, implicit, la gaze toxice emanate în
timpul arderilor. Totodată, bateriile care sunt folosite în jucării și în multe produse de uz casnic zilnic sunt extrem de periculoase, dacă
sunt depozitate necorespunzător, gasite și apoi înghițite de copii.

 3. Pentru a elimina deșeurile toxice din depozitele de deșeuri

 Anumite tipuri de baterii conțin metale grele toxice precum plumb, cadmiu și mercur. Unele baterii alcaline (mai vechi, importate și/ sau
contrafăcute) conțin mercur. Pe măsură ce bateriile încep să se descompună în depozitul de deșeuri, aceste metale grele se pot scurge
pe suprafața terestră și de acolo în pânza freatică. Cea mai bună modalitate de a recupera cele mai toxice baterii la sfârșitul vieții este de
a le oferi consumatorilor un program simplu de colectare și reciclare. Unul dintre aceste programe este accesibil la intrarea în numeroase
supermarket-uri care pun la dispoziția clienților cutii speciale pentru reciclarea bateriilor.
 z
 4. Efecte asupra aerului – arderea  „gunoaielor”
 Incinerate, o parte din materiale sunt degajate în aer sau intră în contact cu apa, devenind astfel nocive
pentru mediul înconjurător şi mai ales pentru om. Oxizii toxici sunt eliberați în aer după arderea bateriilor
și au efect devastator asupra plămânilor.

 5. Efecte asupra sănătății

 Mercurul este o substanţă cancerigenă ce afectează grav sistemul nervos şi rinichii. Cadmiul este o
sustanţă cancerigenă, care inhalată afectează grav plămânii, iar înghiţită îmbolnăveşte rinichii. Nichelul
are efecte nocive asupra pielii. Plumbul nu este bio-degradabil şi afectează rinichii şi creierul.

 Din perspectivă legală, orice magazin ce comercializează baterii trebuie, de asemenea, să accepte
bateriile uzate. Dincolo de această obligație legală, orice companie poate deveni punct de colectare din
considerente ecologice sau  pentru că firma generează cantități mari de baterii uzate. În cele mai multe
țări europene, peste 70% din bateriile uzate sunt colectate separat şi reciclate.
 z Lista de acte normative

• Directiva 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatori

• Hotararea de Guvern nr. 1132/2008 care transpune Directiva 2006/66/CE in legislatia romaneasca

• Ordinul de Ministru nr. 669/1304/2009 privind aprobarea Procedurii de inregistrare a producatorilor

de baterii si acumulatori

• Ordinul de Ministru nr. 1399/2032/2009 pentru aprobarea Procedurii privind modul de evidenta si

raportare a datelor referitoare la baterii si acumulatori si la deseurile de baterii si acumulatori

• Ordinul de Ministru nr. 2743/3189 din 21 noiembrie 2011 privind aprobarea Procedurii si criteriilor de
evaluare si autorizare a organizatiilor collective

• Regulamentul 493/2012 de stabilire a normelor de calcul privind eficienta de reciclare in procesele de

reciclare a deseurilor de baterii si acumulatori

• Regulamentul 1103/2012 privind etichetarea bateriilor

• Directiva 2013/56/UE de modificare a Directivei 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si

deseurile de baterii si acumulatori
 z
Bibliografie
1. HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile,
inclusiv deșeurile periculoase.

2. www.colectaredeseuri.ro (
https://www.colectaredeseuri.ro/in-cat-timp-se-degradeaza-natural-diferitele-deseuri-aruncate-in-natura
/
)

3. www.eea.europa.eu (
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/mercurul-o-amenintare-persistenta-pentru )

4. www.colectaredeseuri.ro (
Impactul asupra mediului a bateriilor aruncate la întâmplare (colectaredeseuri.ro))

5. De ce să colectăm şi reciclăm bateriile uzate? - RoRec RoRec