ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACUTATEA DE MANAGEMENT CICLUL LICENTA ID

PIATRA NEAMT
REFERAT ECOTEHNOLOGIE BATERIA BANALA SAU NU, PENTRU NOI SI PENTRU MEDIU
Profesor Virginia Ciobotaru
Cosmina Gheorghita (Arteni) Xxxxx Anul I Promotia 2011-2014
1

Cuprins
I Introducere despre baterii in general si clasificarea bateriilor II Statistici
III Efecte potentiale asupra sanatatii noastre si a mediului inconjurator IV Ma
nagementul materialelor Colectarea bateriilor uzate Reciclare Tehnologii de reci
clare V Concluzii si proiecte viitoare VI Bibliografie
pg. 3 pg. 8 pg. 9 pg. 10 pg. 11 pg. 12 pg. 14 pg. 19 pg. 20
2

I Introducere despre baterii in general si clasificarea bateriilor Una dintre ce

le mai importante limitri ale tehnologiei de astzi este reprezentat de baterii. Pro
babil c muli se ntreab de ce progresul n acest domeniu este att de lent. Dei n ultimi
0 de ani au avut loc schimbri uimitoare, bateria a rmas n esen neschimbat, inginerii c
hinuindu-se s stoarc din vechea tehnologie civa stropi de putere n plus n fiecare an.
Cu baterii mai bune, nu doar c v-ai putea folosi de iPhone-ul dumneavoastra peste
zi fr a fi nevoie s-l rencrcai, dar laptopurile i telefoanele ar putea funciona mai r
d, mainile electrice ar rula n numr mare pe autostrzi, lumea i-ar schimba nfiarea.
oate bateriile funcioneaz cam la fel: substane chimice din interiorul bateriei prod
uc electroni prin transformarea energiei chimice n energie electric. Atunci cnd con
ectm o baterie la un gadget, electronii se deplaseaz de la polul negativ al bateri
ei, prin dispozitivul pe care l deservete, nchiznd circuitul prin polul pozitiv al b
ateriei. Diferenele dintre diferitele tipuri de baterii sunt cauzate de diferitel
e "cocktailuri" de substane chimice aflate n interiorul acestora, care disting ntre
baterii i le fac bune pentru unele scopuri i mai puin bune pentru altele. Iata div
erse tipuri de baterii si cateva din caracteristicile acestora:
1. BATERII DE UNICA FOLOSINTA
Bateriile alcalinele sunt bateriile clasice; sunt ieftine i la ndemn. Conin o cantita
te rezonabil de energie, dar folosite la un dispozitiv ca un mp3 player, acestea
se epuizeaz destul de repede. n schimb, dac sunt folosite n dispozitive care nu au n
evoie de mult energie, cum este telecomanda televizorului ori a aparatului de aer
3

condiionat, bateriile alcaline pot fi utilizate pentru multe luni. Problema princ
ipal n acest caz este c ele nu sunt rencrcabile. Bateriile cu oxid de argint sunt bat
erii cu o via lung, dat fiind c acestea conin o cantitate mare de energie. Le gsii, n
rm de nasturi, n ceasurile cu cuar, dar i n submarine. Au dou probleme: una este c sun
scumpe, iar a doua o reprezint mercurul de care trebuie scpat dup epuizare.
2. BATERIILE CU PLACI DE PLUMB SI ACID SULFURIC
Acest tip de baterii sunt de dou feluri: bateria folosit la pornire, ca cea pe car
e o avei la main, proiectat pentru a furniza scurte "ocuri" electrice i bateria folosi
t la alimentarea brcilor, a mainilor de golf ori ca surs de energie de rezerv pentru
diferite gadgeturi.
3. BATERIILE REINCARCABILE ALCALINE

Dup cum tii, exist i baterii care dup epuizare se pot rencrca cu ajutorul unui dispoz
v special - ncrctorul. Trebuie ns spus c bateriile alcaline rencrcabile i pierd cu
rencrcare cte un pic din capacitatea de a stoca energie i, ncetncet, devin inutilizab
ile. Preul relativ mare al bateriilor rencrcabile face ca cei mai muli consumatori s
cumpere cu precdere baterii obinuite, de unic folosin. Bateriile reincarcabile nichel
cadmiu (NiCads) sunt unele dintre primele baterii rencrcabile i printre cele mai i
eftine. Se ncarc relativ repede, dar au o mare problem, denumit efectul memoriei: da
c le rencarci nainte de descrcarea complet se vor descrca din ce n ce mai repede pe vi
tor, innd parc minte nivelul la care erau cnd au fost rencrcate. De asemenea, dac stau
nefolosite, dup 90 de zile vor fi complet descrcate. Bateriile nichel-metal hibrid
e(NiMH) nlocuiesc bateriile nichel-cadmiu cu un aliaj care face ca, n acelai spaiu,
s stocheze cu 40% mai mult energie. Problema rencrcrii nainte de descrcarea complet n
ai este att de acut ca n cazul
4

bateriilor nichel-cadmiu, dei nu este disprut complet. Bateriile nichel-metal hibri

de sunt cele care, n pachete de mai multe baterii, alimenteaz mainile hibride. Bate
riile litiu-ion constituie noul standard n ceea ce privete bateriile pentru gadget
uri, reprezentnd un progres considerabil sub aspectul energiei stocate i acestea n
u mai au o problem cu rencrcatul nainte de descrcarea complet. Aceste baterii sunt cun
oscute ns ca avnd o "nclinaie" ctre a exploda (dei rata exploziilor este una foarte mi
. O alt problem este aceea c dac sunt consumate prea mult i ajung sub un prag critic
sub aspectul voltajului, pot fi permanent afectate. De aceea, gadgeturile sunt p
rogramate s se opreasc la un anumit punct, fornd utilizatorul s rencarce bateriile nai
tea ca acestea s devin inutilizabile. Bateriile litiu-ion polimer folosesc un elec
trolit bazat pe polimeri i de aici i numele. Acestea sunt mai durabile dect baterii
le litiu-ion, sunt mai uoare, rata exploziilor este mai mic i sunt mai maleabile, p
utnd fi turnate n diferite forme. Dezavantajul fa de bateriile litiu-ion este acela
c se descarc ceva mai repede, dar se fac progrese n acest sens n ultimul timp. Bater
iile litiu-ion-polimer sunt din ce n ce mai folosite n laptopuri ori diverse gadge
turi, ca iPod-ul. Bateriile litiu-fier-fosfat sunt o alt variant a bateriilor liti
u-ion. Avantajele acestor baterii sunt: capacitatea de a se ncrca foarte rapid i pr
obabilitatea mai mic de a exploda. Dar deocamdat sunt scumpe i procesul de fabricar
e este complicat. Bateria litiu-fier-fosfat alimenteaz laptopul OLPC XO i va alime
nta mainile hibride n viitorul apropiat. Directiva 2006/66/CE a Parlamentului Euro
pean si a Consiliului privind bateriile si acumulatorii face distinctie intre tr
ei tipuri de baterii si acumulatori: 1. baterii si acumulatori portabili; 2. bat
erii si acumulatori industriali; 3. baterii si acumulatori auto;
5

1. Bateriile si acumulatorii portabili:

Bateriile si acumulatorii portabili sunt acele baterii sau acumulatori, baterii
de tip pastila, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi transportat manu
al si nu este nici baterie industriala sau accumulator industrial, nici baterie
ori acumulator auto. Acestia pot fi: Baterii nereincarcabile (de exemplu baterii
le cu zinc-carbon si magneziu alcalin baterii pentru scopuri generale), baterii
pastila, baterii cu oxid de litiu; impreuna reprezinta aproximativ 75% din segme
ntul de baterii portabile; Baterii reincarcabile sau acumulatori (de exemplu bat
eriile cu nichel-cadmiu, nichel metal hidrid, cu ioni de litiu si cu plumb acid)
, care reprezinta aproximativ 25% din segmentul de baterii portabile; Bateriile
si acumulatorii portabili ii utilizam frecvent in activitatile noastre zilnice c
a si componenta de functionare pentru diferite echipamente de uz personal sau ca
snic, insa nu dupa mult timp acestea devin deseuri. Si, nu orice fel de deseuri,
acestea sunt cele mai poluante si periculoase, iar majoritatea ajung, din nefer
icire, la depozitele pentru deseuri municipale. Tipuri de baterii si acumulatori
portabili:
Bateria zinc-carbon: este cunoscuta si drept baterie standard pe baz
a de carbon, electrozii sunt zincul si carbonul, intre aceste substante existand
o pasta acida, care are rolul de electrolit. Aceasta baterie este cel mai putin
toxica si este utilizata la diferite aparate mecanice, lanterne, jucarii, etc.
Bateria alcalina (cu dioxid de mangan): cea mai utilizata este bateria Duracell
si Energizer, electrozii sunt zincul si oxidul de magneziu, impreuna cu un elect
rolit alcalin. Se utilizeaza in: casetofoane, radiouri, alte aparate. Bateria pe
baza de litiu : aceasta baterie contine litiu, iodat de litiu sau iodat de plum
b si este utilizata in aparatele de fotografiat datorita puterii mari pe care o
genereaza. Bateria nichel-cadmiu: electrozii acesteia sunt hidroxid de nichel si
cadmiu,
6
electrolitul fiind hidroxidul de potasiu. Aceasta baterie este reincarcabila, ut
ilizata

pentru camere de filamt si foto, diferite unelte portabile ce necesita acumulato

ri reincarcabili.
Bateria nichel-metal: acest tip de baterie este reincarcabila
si tinde sa inlocuiasca bateria nichel-cadmiu, deoarece nu sufera din cauza "efe
ctului de memorie" de care sufera bateria nichel-cadmiu.
Bateria litiu-ion: este
reincarcabila si este deseori intalnita in laptop-urile Bateria zinc-aer: aceas
ta baterie utilizeaza oxigenul pentru oxidarea Bateria zinc-oxid de mercur: si a
ceasta este deseori folosita in aparatele Bateria argint-zinc: aceasta baterie e
ste utilizata la aplicatiile aeronautice, performante, in telefoanele mobile, ce
asuri, camere de filmat etc. zincului, si sunt utilizate pentru aparatele auditi
ve. auditive, pacemaker, camere de filmat, ceasuri,etc. datorita raportului opti
m putere-greutate. Altele: aparate auditive, aparate foto si de filmat, calculat
oare, etc. 2. Bateriile si acumulatorii industriali: Bateriile si acumulatorii i
ndustriali sunt acele baterii sau acumulatori proiectati exclusiv pentru utiliza
re industriala sau profesionala sau folositi in orice tip de vehicul electric. A
cestia pot fi, de exemplu: Bateriile cu plumb acid (96% din intregul segment ind
ustrial de baterii); Bateriile cu NiCd (2% din ntregul segment industrial de bate
rii); Altele (2%) 3. Bateriile si acumulatorii auto: Bateriile si acumulatori au
to sunt acele baterii sau acumulatori destinati sa alimenteze sistemele auto de
pornire, iluminat ori de aprindere. In conformitate cu lista prevazuta in Decizi
a Comisiei Europene 2000/532/CE, bateriile care contin plumb, mercur si nichel-c
admiu sunt clasificate ca deseuri periculoase.
7

Etichetarea bateriilor si acumulatorilor producatorii sunt obligati sa marcheze

cu simbol toate bateriile acumulatorii si ansamblurile de baterii: o pubela cu r
oti, barata cu doua linii in forma de X:
pana la data de 26 septembrie 2009, producatorii sunt obligati sa indice pe supr
afata bateriilor si acumulatorilor portabili si auto, in mod vizibil, lizibil ca
pacitatea acestora; bateriile, acumulatorii si bateriile de tip pastila care con
tin mai mult de 0,0005% mercur, mai mult de 0,002% cadmiu sau mai mult de 0,004%
plumb sunt marcate cu simbolul chimic pentru metalul respectiv: Hg, Cd sau Pb.
II Statistici Potrivit unui studiu realizat de compania Sunlight Romania, pana in
2007, pe piata autohtona se vindeau anual 40 de milioane de baterii portabile, c
are, dupa utilizare, desi considerate deseuri periculoase, erau amestecate cu de
seurile menajere sau incinerate. Europenii au reciclat 27.000 de tone de baterii
uzate in 2007, in timp ce pe piata comunitara sunt puse, anual, in vanzare pest
e 200.000 de tone de baterii portabile. Rata medie de colectare in statele europ
ene este de 13% iar jumatate din acest procentaj este realizat doar de cinci tar
i, dintre care se evidentiaza Belgia, care strange si recicleaza anual peste 50%
din bateriile uzate. Polonia nu a atins pana acum decat 1% din tinta de colecta
re propusa. Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de
apa sau un metru patrat de sol pe o perioada de 50 de ani; bateria de tip pasti
la este cea mai periculoasa deoarece contine peste 30% mercur, fata de alte bate
rii care contin un procentaj mai mic.
8

Din 1 000 de baterii portabile se pot obtine 190 kg de fier, utilizat in industr
ie. Fabricarea unei baterii consuma de 50 de ori mai multa energie decat cea pro
dusa de baterie. Ajunse la depozitul pentru deseuri municipale, bateriile portab
ile se oxideaza si elibereaza metale grele care ajung in sol, intra in panza fre
atica si ajung apoi in apa de la robinet sau de la fantana. Unele baterii contin
acizi puternic corozivi. In fiecare an, 15 bilioane de baterii sunt arucate, da
ca s-ar construi o coloana din acestea, coloana ar ajunge de la Pamant la Luna s
i inapoi. Metalele grele continute de baterii, cum ar fi mercurul si cadmiul oda
ta ajunse in ape, sunt inghitite de animalele acvatice si se acumuleaza in tesut
urile lor grase apoi ajung sa intre in organismul uman. III Efecte potentiale as
upra sanatatii noastre si a mediului inconjurator Bateriile si acumulatorii port
abili contin substante toxice precum: mercur, plumb, nichel, cadmiu, litiu care
afecteaza grav sanatatea umana. Aruncate impreuna cu alte deseuri menajere, subs
tantele continute de baterii si acumulatori vor ajunge in sol si ape. Cand solul
si apa sunt contaminate, aceste substante ajung in corpul plantelor si animalel
or, acumulandu-se de-a lungul lanturilor trofice. In urma consumului de catre om
a acestor plante si animale, se produc intoxicatii care afecteaza adeseori irev
ersibil sanatatea. Metalele continute de baterii pot provoca alergii, sterilitat
e, pierderi de memorie, boli de inima, cancer. Mercurul, cea mai periculoasa sub
stanta continuta de baterii, dintr-o baterie de tip pastila poate polua 500 de l
itri de apa sau un metru patrat de sol pe o perioada de 50 de ani.
9

Mercurul in contact cu apa formeaza un compus cancerigen (metil-mercur) ce afect

eaza sistemul nervos si rinichii. Plumbul reprezinta o alta substanta periculoas
a care afecteaza sistemul nervos si aparatele excretor si reproducator. In plus
in urma incinerarii deseurilor, plumbul poate fi transportat pe distante foarte
mari de catre curentii de aer. Nichelul afecteaza pielea daca intra in contact d
irect cu aceasta, in plus odata eliberat in aer si aspirat, produce inflamarea c
ailor respiratorii si cancer la plamani. Cadmiul este o substanta cancerigena, c
e produce leziuni grave daca este ingerata sau aspirata. De asemenea, intoxicati
a cu litiu afecteaza grav sistemul nervos, rinichii, caile respiratorii si inima
. Asadar, deseurile de baterii si acumulatori portabili sunt deosebit de pericul
oase. Daca nu ne pasa de mediul natural, ar trebui sa ne pese de sanatatea noast
ra si a copiilor nostri. Electricitatea portabila a devenit astazi o parte a vieti
i cotidiene. Bateriile alimenteaza multe din aparatele ce functioneaza pe baza e
lectricitatii, cum ar fi telefoanele, calculatoarele, radiourile, casetofoanele,
si chiar automobilele electrice. Dar dupa ce au fost consumate si aruncate, ele
reprezinta un real pericol asupra mediului inconjurator. Bateriile, asa cum ama
ratat mai sus, sunt clasificate in general in: baterii de unica folosinta si ba
terii care pot fi reincarcate de mai multe ori, acestea din urma avand de obicei
o cautare mai mare. In intreaga lume, sute de milioane de baterii mari si milia
rde de baterii mici continand tone de metale toxice si periculoase sunt produse
si utilizate in fiecare an. Pana de curand, majoritatea erau pur si simplu arunc
ate. Chiar si astazi, in multe
10

locuri sunt reciclate doar cele ce contin materiale valoroase cum ar fi nichelul
si cadmiul. IV Managementul materialelor Intrucat cererea de baterii a crescut
de-a lungul timpului in intreaga lume, riscurile poluarii au crescut si ele, de
aceea si metodele de reciclare au trebuit sa fie imbunatatite in mod continuu. A
ceasta se realizeaza printre altele atat prin folosirea de catre fabricantii bat
eriilor a unor materiale usor reciclabile, cat si cu ajutorul consumatorilor, ca
re se dispenseaza de bateriile uzate in locuri special amenajate in acest scop,
pentru a nu fi amestecate cu alte obiecte. Necesitatea reciclarii bateriilor var
iaza de la o tara la alta, existand insa o tendinta sigura catre un control mai
strict al reciclarii. Transpunerea n legislaia naional a Directivei Comisiei Europen
e 66/2006, privind regimul bateriile i acumulatorilor care conin substane periculoa
se, indic clar c reciclarea acestora este obligatorie n toate statele membre. Produ
ctorii de baterii i acumulatori portabili trebuie s realizeze o rat minim de colectar
e de 25%, pna la 26 septembrie 2012, respectiv 45% pna la 26 septembrie 2016. Resp
onsabilitile privind colectarea, tratarea i reciclarea bateriilor i acumulatorilor p
ortabili uzai provenind de la consumatorii finali revine n totalitate productorilor
sau organizaiilor colective care acioneaz n numele acestora. Bateriile consumate nu
mai sunt ceea ce au fost la inceput. Folosirea lor le schimba atat din punct de
vedere fizic, cat si chimic. Electrozii, de exemplu se pot deforma si coroda as
tfel incat un circuit electric nu mai poate avea loc, iar reactiile chimice pot
sa nu fie complet reversibile dupa reincarcare. In consecinta, componentele bate
riei nu pot fi reutilizate in mod direct, avand nevoie de o prelucrare speciala
inainte de a fi reciclate si transformate in baterii noi, sau folosite in alte s
colectarea
copuri. Reciclarea bateriilor presupune mai multe operatii distincte:
bateriilor uzate sortarea lor in functie de continut
11

recuperarea materialului reciclabil purificarea materialului reciclabil aruncare

a partilor nereciclabile Trebuie mentionat ca sortarea bateriilor in functie de
alcatuirea lor este foarte
importanta, intrucat sunt folosite procedee industriale diferite pentru extrager
ea materialului din fiecare tip de baterie in parte. Colectarea bateriilor uzate
Asa cum am mai aratat Directiva Comisiei Europene nr. 66/2006 a fost transpusa
in legislatia noastra prin Hotararea de Guvern nr. 1132 din septembrie 2008, iar
tintele propuse pentru colectarea bateriilor si acumulatorilor portabili sunt u
rmatoarele: 25% pana la data de 26 septembrie 2012; - 45% pana la data de 26 sep
tembrie 2016; Obligatia atingerii acestor tinte revine in sarcina producatorilor
de baterii si acumulatori portabili (sau organizatiilor colective care actionea
za in numele lor). Pentru bateriile si acumulatorii industriali si auto nu este
prevzut o tinta de colectare intrucat acestia au mai putine sanse de a fi eliminat
i in fluxul de deseuri municipale solide din cauza faptului ca sunt mari si deoa
rece utilizatorii lor sunt profesionisti si apreciaza mai mult valoarea economic
a a reciclarii. Pe langa acestea, se adauga si combinatia intre obligatiile lega
le de a primi inapoi aceste baterii si acumulatori si interdictia de depozitare
si incinerare care are drept scop colectarea acestor baterii si acumulatori. Cer
inte de colectare prevazute de Directiva europeana 2006/66/CE:

consumatorii trebuie sa aiba posibilitatea de a returna deseurile de baterii por

tabile la punctele de colectare aflate in vecinatatea lor, fara plata unei taxe
si fara obligatia de a cumpara o noua baterie;
12


distribuitorii sunt obligati sa primeasca inapoi deseurile de baterii portabile
atunci cand furnizeaza baterii portabile (n afara cazului n care se dovedete c siste
mele alternative existente sunt eficiente);

producatorii de baterii industriale sau tertii care actioneaza in numele lor, su

nt obligati sa primeasca inapoi bateriile industriale de la utilizatorii finali;

productorii de baterii auto sau tertii trebuie sa stabileasca sisteme de colectar

e pentru deseurile de baterii auto care nu sunt colectate prin intermediul schem
elor de colectare stabilite prin Directiva vehiculelor uzate.
Reciclare De ce trebuie s reciclm bateriile?

reciclarea bateriilor ajuta la economisirea resurselor permitand recuperarea met

alelor valoroase cum ar fi nichelul, cobaltul si argintul;

utilizarea metalelor reciclate din baterii necesita un consum mai mic de energie
, exemplu: utilizarea cadmiului si a nichelului reciclat necesita 46% si respect
iv 75% mai putina energie primara decat extractia si rafinarea metalelor in star
e naturala; pentru zinc, proportia de energie necesara pentru reciclare raportat
a la energia necesara extractiei resurselor primare este de ordinul 2,2 la 8.
Cerintele de reciclare prevazute in Directiva 2006/66/CE a Parlamentului Europea
n si a Consiliului privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si
acumulatori:

toate bateriile colectate trebuie reciclate; insa, in ceea ce priveste deseurile
de baterii portabile care contin mercur, cadmiu sau plumb, statele membre le po
t depozita in depozite de deseuri sau in depozite subterane in doua situatii: ca
nd fac parte dintr-o strategie nationala de reducere treptata a cantitatilor de
metale grele si o evaluare a impactului arata
13

ca stocarea in depozite/subterana este o optiune mai buna decat reciclarea, sau

cand nu exista o piata finala viabila. Obligatiile producatorilor:

sa finanteze costul de colectare, tratare si reciclare a deseurilor de baterii s

i acumulatori;

sa predea deseurile de baterii si acumulatori unui operator economic care desfas

oara activitati de tratare sau reciclare;

sa tina o evidenta privind tipul, numarul si greutatea bateriilor si acumulatori

lor introdusi pe piata precum si cantitatea colectata si predata pentru reciclar
e;

sa finanteze costurile campaniilor de informare publica privind colectarea, trat

area si reciclarea deseurilor de baterii si acumulatori;

sa instaleze in magazine cosuri etichetate, in care utilizatorii finali vor pute

a returna deseurile de baterii si acumulatori;

sa asigure locurile de depozitare si transportul acestor deseuri; sa se fie insc
risi in Registrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, altfel nu vor av
ea voie sa introduca pe piata baterii sau acumulatori. Vezi lista producatorilor
de baterii si acumulatori inregistrati in registrul producatorilor de baterii s
i acumulatori pn la data de 10.02.09
Tehnologii de reciclare Exista mai multe metode de reciclare a componentelor bat
eriilor. Metalele sunt recuperate prin pirometalurgie, care foloseste temperatur
i foarte ridicate. O alta tehnologie este hidrometalurgia, care foloseste extrac
tia apei de obicei la presiuni si temperaturi normale, si electrometalurgia, car
e foloseste electricitatea.
14

De exemplu, plumbul este recuperat prin prima metoda, adica prin pirometalurgie,
la fel si nichelul si cadmiul, care prin incalzire la o anumita temperatura si
diverse procese termice sunt rafinate si apoi reutilizate. In S.U.A., singurul c
onsortiu care se ocupa cu reciclarea nichelului si cadmiului este Inmetco, care
in 1994 a reciclat peste 2100 tone de baterii pe baza de nichel-cadmium, iar in
1996 a recuperat aproximativ 36 de tone de cadmium rafinat pe o perioada de 5 lu
ni, cu o rata anuala de aproximativ 90 de tone de cadmium reciclat. Procesul gen
eral de reciclare a bateriilor pe baza de Ni-Cd la Imetco se bazeaza pe separare
a componentelor in doua fluxuri de operatii distincte:la bateriile mari, cantari
nd mai multe kilograme, separarea se face manual, iar bateriile mici sunt trimis
e la un oxidator termal, unde ambalajele de plastic sunt arse, iar energia degaj
ata este folosita apoi in recuperarea cadmiului si nichelului. Bateriile nu sunt
reciclate in intregime, ci separat, pe componente: electrozii, electrolitul, se
paratorii si carcasa. Reciclarea este diferita pentru fiecare componenta in part
e. Electrozii de metal sunt cel mai mult reciclati, carcasele de metal sunt reci
clate intr-o masura mult mai mare decat cele de plastic. Electrolitii pot fi ref
olositi ca agenti, dar in majoritatea cazurilor sunt folositi in alte scopuri.Pl
umbul este materialul cel mai mult reutilizat, urmat de cadmium, si apoi de cele
late materiale. Societatea Recupyl a realizat un procedeu capabil sa recupereze
98% din metalele continute in bateriile telefonelor mobile si aparatelor electri
ce. Nu numai rezervele de petrol sunt pe cale de a se epuiza! Tinand cont de rit
mul de consum si de rezervele actuale, in urmatorii 40 de ani rezervele de cupru
se vor epuiza,cele de plumb in 28 de ani iar cele de staniu in numai 17 ani. Ch
iar daca situatia rezervelor de fier (440 de ani) si aluminiu (220 de ani) este
mai buna, totusi nici aceste rezerve nu sunt inepuizabile. Trebuie sa ne gandim
la exploatarea unei noi mine, cea a reciclarii de care aceste cifre alarmante nu
tin cont. explica Farouk Tedjar, presedinte- fondator al societatii Recupyl care
a primit saptamana trecuta premiul Pierre Potier pentru inovatie in chimie pentr
u o dezvoltare durabila. Cercetatorul ne asigura ca daca resursele sunt epuizabil
e, inovatia este inepuizabila. Recupyl a finalizat un procedeu
15

revolutionar capabil sa recupereze aproape in totalitate (98%) metalele continut

e de bateriile litiu- ion care se gasesc in componenta telefoanelor mobile si nu
numai. Acest procedeu are loc la temperatura ambianta ceea ce nu necesita un co
nsum mare de energie. Bateriile sunt macinate mecanic inainte de a trece printrun separator magnetic care realizeaza prima triere. Hartiile si materialele plas
tice intra in circuitul filierelor de valorificare clasica in timp ce otelul est
e introdus direct pe piata materiilor prime. Metalele neferoase sunt separate pr
in procedeu chimic (precipitare selectiva in faza apoasa). Astfel, dintr-o tona
de baterii uzate se obtin 130 kg cobalt, 290 kg otel inoxidabil, 85 kg litiu, 80
kg cupru si 240 kg reziduuri (hartie si materiale plastice). Procedeul poate fi
aplicat si la noile baterii litiu- fosfat de fier. Acest procedeu nu numai ca a
juta la recuperarea unor materii prime amenintate sa devina rare si scumpe, dar
evita si poluarea mediului natural cu metale poluante continute de bateriile uza
te (cum ar fi cobalt sau litiu). Alt avantaj il constituie costul redus al insta
latiei ceea ce permite realizarea unor centre in proximitate, evitandu-se astfel
consumul de energie si reduce emisiile de CO2 generate de transportul bateriilo
r uzate pe distante mari. In luna februarie 2008 in Singapore s-au pus bazele un
ei asemenea unitati industriale capabile sa recicleze 320 tone de baterii litiuion pe an. In luna septembrie 2008 se va instala o astfel de unitate industriala
in Anglia iar in anul 2009 in Franta.
HIDROMETALURGIE PROCESUL DE RECICLARE BATERII
16

Preocuparea pentru mediul inconjurator are un pret al ei. Nici reciclarea nici a
runcarea materialelor nefolositoare nu sunt niste operatii ieftine. De exemplu,
o baterie auto obisnuita cantarind 18 kilograme poate aduce dupa reciclare aprox
imativ 2 dolari. Corporatia Americana pentru Reciclarea Bateriilor a estimat cos
turile colectarii si reciclarii bateriilor pe baza de nichel si cadmium in 1996
la aproximativ 5,5 milioane de dolari, adica 1% din vanzarile de nichel si cadmi
um. La un nivel de reciclare mai mare de 2,25 milioane de kilograme in 1996, ins
eamna aproximativ 2,20 dolari per kilogram, adica acelasi cost ca si in cazul in
care materialele ar fi aruncate. In Franta, pretul este asemanator, 3,20 dolari
per kilogram iar doi ani mai tarziu, Elvetia a anuntat un pret de 6,60 dolari p
er kilogram. O corecta si buna dispensare a bateriilor nu aduce beneficii banest
i directe, multi consumatori gasind mai comoda si mai ieftina calea aruncarii lo
r in tomberoanele publice sau in alte locuri decat cele special amenajate in sco
pul
17

reutilizarii lor. Costurile aferente dispensarii bateriilor trebuie sa constitui

e o prioritate pentru corporatiile si organizatiile insarcinate cu reciclarea ac
estor produse. In Elvetia, reciclarea bateriilor a ajuns la o rata de 71,3% iar
Guvernul federal tinteste un obiectiv de 80%. Batrec, fabrica situata in munti,
in cantonul Berna, este una din putinele companii din lume care recicleaza inclu
siv mercurul din baterii. Reto Konig, directorul executiv al Batrec, a explicat
jurnalistilor ca veniturile obtinute din produsele rezultate sunt extrem de redu
se si ca se bazeaza pe sumele care le sunt repartizate dintr-o taxa colectata de
o agentie non-profit, Inobat. Taxa pentru consumul bateriilor a fost introdusa,
in Elvetia, in 2001. In prezent este de circa 1,45 franci elvetieni pentru fiec
are cetatean, pe an. Este colectata de o companie non-profit, numita Inobat. O p
arte din sumele colectate ajunge la Batrec. Firma Batrec are monopol in reciclar
ea bateriilor pe piata elvetiana. Are 60 de angajati se este in proces de extind
ere. Directorul executiv, Reto Konig, se lauda cu tehnicile inovatoare de recicl
are pe care le-a dezvoltat Batrec, astfel incat inclusiv bateriile cu litiu si m
ercurul din baterii. Niciun pic de poluare, spune el. Amplasarea fabricii in pli
n peisaj montan vorbeste de la sine. "Este singura companie din lume care a dezv
oltat un sistem ce neutralizeaza complet toxinele si substantele metalice dinul
trecut au fost reciclate 27 tone de mercur. In urma reciclarii, diferitele compo
nentele bateriilor uzate sunt fie distruse, fie transformate in materie prima pe
ntru industria metelurgica. Vanzarile nu au, totusi, valoare semnificativa pentr
u finantarea afacerii, explica Reto Konig. Batrec obtine circa 95% din venituri,
care ajung la aproximativ 10 milioane de euro anual, din taxa pentru reciclarea
bateriilor pe care o platesc consumatorii si o colecteaza o agentie non-profit,
Inobat. In Romania s-au initiat o serie de proiecte prin care se incearca sensi
bilizarea consumatorilor in sensul reciclarii bateriilor. Astfel la Iasi prin in
termediul unui astfel de proect proiect, a crui finanare total se ridic la 14.969 eu
ro, ieenii vor avea posibilitatea s depoziteze bateriile i acumulatorii uzai la unul
din cele 50 de centre de colectare ce vor fi special
18

amenajate n diverse locaii accesibile publicului larg din Iai: instituii publice, un
iversiti, licee, cafenele, librrii. Informaii cu privire la locaiile exacte unde ieeni
i vor putea depozita deeurile de baterii i acumulatori portabili uzai, pentru a fi
reciclate, vor fi prezentate pe site-ul proiectului: www.colectarebaterii.ro. Pr
in intermediul acestui proiect, a crui finanare total se ridic la 14.969 euro, ieenii
vor avea posibilitatea s depoziteze bateriile i acumulatorii uzai la unul din cele
50 de centre de colectare ce vor fi special amenajate n diverse locaii accesibile
publicului larg din Iai: instituii publice, universiti, licee, cafenele, librrii. In
formaii cu privire la locaiile exacte unde ieenii vor putea depozita deeurile de bat
erii i acumulatori portabili uzai, pentru a fi reciclate, vor fi prezentate pe sit
e-ul proiectului: www.colectarebaterii.ro. Asociaia "Mai bine" i propune prin colec
tarea i implicit reciclarea bateriilor i acumulatorilor portabili uzai s diminueze n
umrul acestora din gropile de gunoi sau din mediul nconjurtor nu doar pentru a resp
ecta directivele europene, ci pentru a reduce impactul devastator pe care aceste
a l au fa de natur i sntatea noastr. Pe termen lung, accelerarea colectrii selective
urilor prin educarea cetenilor i crearea infrastructurii necesare acesteia va condu
ce la mbuntirea performanei generale n ceea ce privete mediul i va impacta pozitiv s
generaiilor viitoare. Mega Image a implementat un proiect de reciclare a baterii
lor portabile uzate, astfel ca in fiecare magazin clientii nostri pot recicla ba
teriile uzate in recipientele speciale de colectare, recipiente aflate chiar la
intrarea in magazin. Dintre toate lucrurile pe care le arunci la gunoi in mod ob
isnuit, bateriile portabile sunt cele mai poluante. Iti fac rau si tie, si natur
ii inconjuratoare. 40 de milioane de baterii portabile vandute anual in Romania
ajung la groapa de gunoi. Aici, metalele grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, l
itiu) se scurg in sol si ajung in panza freatica. Ele distrug vegetatia din zona
si ataca sanatatea oamenilor. Aceste metalele pot provoca alergii, sterilitate,
pierderi de memorie, boli de inima, cancer.
19

Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa sau un
metru patrat de sol pe o perioada de 50 de ani. Odata adunate, bateriile sunt tr
imise catre centre de tratare, unde sunt inlaturate substantele periculoase. Din
1 000 de baterii portabile se pot obtine 190 kg de fier, utilizat in industrie.
Tipuri de baterii ce pot fi colectate : Alk, Mn si ZNC provenind de la ceasuri,
lanterne, audio, jucarii Li provenind de la echipament foto, telecomenzi Pastil
a (ZnA, AgO, MnO) provenind de la calculatoare, ceasuri Scopul nostru este sa aj
utam mediul inconjurator, deoarece bateriile portabile sunt unele din cele mai p
oluante deseuri, care de obicei se arunca la gunoi. Doar impreuna putem salva me
diul inconjurator! In Piatra Neamt exista centre de colectare a bateriilor uzate
la magazinele Dedeman si Practiker precum si in centrele Remat. In anul 2010, c
onform datelor publicate de Agentia de Mediu Neamt, s-au colectat 218,811 tone d
e baterii din care din care cca 80 de tone au fost trimise spre reciclare. V Con
cluzii si proiecte viitoare Intr-un studiu facut in New York in 1992 a fost defi
nita o baterie ideala ca una care: nu are componente toxice, nu are nevoie sa fi
e aruncata sau este usor reciclabila, poate fi manevrata si transportata in sigu
ranta, si are un nivel superior de performanta pentru fiecare aplicatie specific
a in parte. Reciclarea, care astazi este o realitate, va deveni cu certitudine d
in ce in ce mai importanta, avand in vedere faptul ca resursele din scoarta tere
stra sunt limitate. Responsabilitatea reciclarii materialelor se extinde in mod
inevitabil si asupra altor produse electronice, nu doar a bateriilor, asa cum se
intampla deja in Germania. Avand in vedere toxicitatea cadmiului, substanta rec
unoscuta in statul California ca producatoare de cancer, se fac eforturi pentru
restrangerea folosirii lui doar acolo unde este neaparat necesara.
20

Pana acum, piata de desfacere a metalului a fost destul de stabila, avand in ved
ere faptul ca alte utilizari au scazut in timp ce productia de nichel si cadmium
a crescut foarte mult. Intrucat celelalte utilizari sunt eliminate, cadmiumul a
r putea deveni foarte greu de procurat, de aceea, pentru evitarea acestei proble
me este neaparat necesara reciclarea lui intr-un procent cat mai mare. Preocupar
ea pentru mediul inconjurator nu trebuie neglijata, de aceea se poate lua in cal
cul si alegerea altor forme de energie decat cea a bateriilor, care prin natura
lor sa fie mai putin sau deloc nocive, toate acestea constituind o problema actu
ala si viitoare de o importanta extrema pentru intreaga omenire. n afar de faptul
c se economisesc costuri uriae cu energia i materia prim, reciclarea bateriilor ne p
oate proteja i sntatea. O baterie poate conine cantiti variabile de mercur, plumb, nic
hel, cadmiu i litiu care, o dat ajunse n pmnt, ajung n apa pe care o bem, n legumele
ructele pe care le mncm. Ca o concluzie de final si mai ales un indem: Hai sa ince
rcam sa lasam de-o parte comoditatea si nepasarea; banala baterie nu este atat d
e indiferenta pentru mediu pe cat ar putea crede unii! VI Bibliografie
Revista Sp
ectrum din luna februarie 1998 (The Institute Of Electrical And Electronics Engin
eers, Inc.) http://www.spectrum.ieee.org Adrese diverse de pe Internet: http://w
ww.alt-energy.com/catalog/batteries.html http://sunsite.pub.ro http://www.enviro
systemsinc.com http://apmnt.anpm.ro/ http://www.colectarebaterii.ro.
21