Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 11

Caracteristicile unui acumulator de calitate:

- curba de descărcare să aibă un platou cât mai mare (să poată furniza aceeaşi tensiune de-a lungul întregii perioade de funcţionare)

- să poată fi încărcat de cât mai multe ori

- durata de încărcare cât mai scurtă

- să nu se autodescarce în timp (dacă nu este folosit), adică autodescărcarea să aibă o valoare foarte mică

- să fie cât mai uşor (imaginaţi-vă un acumulator de telefon mobil cu plumb)

- să ocupe cât mai puţin volum

- să conţină cât mai puţine substanţe toxice şi să fie reciclabil

Comparaţie între puterea oferită de baterii faţă de combustibilii convenţionali

Benzina poate furniza aproximativ 13.000 Wh/kg. Deşi randamentul termic al reacţiei este destul de mic iar randamentul ideal al motorului Otto este sub 50%, astfel încât din această putere cam 25% se foloseşte efectiv pentru propulsia unui autovehicul, cu toate acestea puterea oferita este mult mai mare decât a oricărei baterii disponibile momentan. Spre exemplu, o baterie alcalină obişnuită generează aprox. 100 Wh/kg iar o baterie cu litiu aprox. 300 Wh/kg.

1. Acumulatorul cu plumb (bateria auto standard)

300 Wh/kg. 1. Acumulatorul cu plumb (bateria auto standard) Catod: PbO 2 Anod: Pb Electrolit: solu
300 Wh/kg. 1. Acumulatorul cu plumb (bateria auto standard) Catod: PbO 2 Anod: Pb Electrolit: solu

Catod: PbO 2 Anod: Pb Electrolit: soluţie H 2 SO 4 Tensiune: 12 V Energia specifică (numită şi densitate energetică): 30Wh/kg

Reacţiile la electrozi:

Anod (-): Pb(s) + SO 4 -2 PbSO 4 + 2e -

Catod (+): PbO 2 (s) + 4H + + SO 4 -2 + 2e - PbSO 4 + 2H 2 O

Reacţia globală: Pb + PbO 2 (s) + 2H 2 SO 4 2PbSO 4 + 2H 2 O

Deşi curba de descărcare şi energia specifică este inferioară unui acumulator Ni-Cd sau Ni-Mh (30 Wh/kg faţă de 80-100 Wh/kg) totuşi acumulatorul cu plumb este extrem de

robust putând furniza curenţi de intensitate mare. Spre exemplu, o baterie auto standard de 54Ah poate da curenţi de până la 300A pentru perioade scurte de timp sau un curent de 25A pentru o perioadă de până la 2 ore (ceea ce este de dorit pentru pornirea unui automobil). De asemenea, în această situaţie volumul şi greutatea bateriei nu sunt atât de restrictive ca la un telefon mobil, aparat auditiv sau pacemaker cardiac.

2. Acumulatorul (uzual numit bateria) Ni-Cd

Catod: Ni(OH) 2 Anod: Cd Electrolit: soluţie KOH Tensiune: 1,2 V Energie specifică: 30Wh/kg Utilizare: Echipamente portabile, statii de emisie – recepţie walkie-talkie, scule electrice, echipamente medicale (defibrilator), biciclete electrice.

Avantaje-dezavantaje: bune performanţe în descărcări înalte şi aplicaţii la temperaturi joase. De asemenea, durată mare de utilizare şi auto-descărcare redusă. Dezavantajele sunt reprezentate de preţul relativ mare în comparaţie cu bateriile cu plumb şi densitatea de curent mică. Cea mai cunoscută limitare a pilelor Ni-Cd este efectul de memorie (o pierdere temporară a capacităţii celulei care apare când celula este încărcată fără a fi în prealabil descărcată complet).

Reacţiile la electrozi:

Anod (-): Cd + 2OH - Cd(OH) 2 + 2e - Catod (+): NiO 2 + 2H 2 O + 2e - Ni(OH) 2 + 2OH - Reacţia globală: Cd +NiO 2 + 2H 2 O Cd(OH) 2 + Ni(OH) 2

Opţional: Cea mai mare baterie din lume…

Cea mai mare baterie din lume este un sistem de backup cu Ni-Cd care funcţionează în Alaska. Sistemul se numeşte BESS (Battery Energy Saving System) şi a costat cca 30.000.000 USD. La ce foloseşte: să micşoreze căderile de tensiune la beneficiari, un fel de UPS (uninterrupted power system) care susţine consumul dintr-o arie foarte mare. În Alaska, datorită climei aspre, căderile de tensiune sunt probabil frecvente iar intervenţiile echipelor de service îngreunate. Căderea tensiunii electrice la un beneficiar din Alaska trebuie imediat susţinută printr-un sistem de rezervă. De cele mai multe ori energia electrică este folosită pentru asigurarea climatului; (temperaturile pot scădea uneori sub – 50°C iar la această temperatură, apa îngheaţă în conducte şi calorifere în mai puţin de 2 ore). Sistemul este compus din 13.760 celule şi pot furniza 40MW pentru 6-7 minute sau 27 MW pentru 15 minute (susţin sistemul până la intrarea în funcţiune a generatoarelor Diesel). Fizic ocupă o suprafaţă mai mare decât un teren de fotbal şi este bineînţeles înscris şi în Guiness Book… (vezi imaginea de mai jos).

3. Acumulatorul Ni-MH (uzual denum it bateria nichel-hidrura metalic ă ) Catod: Ni(OH) 2 Anod:

3. Acumulatorul Ni-MH (uzual denumit bateria nichel-hidrura metalică)

Catod: Ni(OH) 2 Anod: Aliaj cu hidrogen absorbit (hidrură metalică) Electrolit: soluţie KOH Tensiune: 1,2 V Energie specifică (densitate energetică): >30Wh/kg Utilizare: telefoane mobile, camere video, iluminare de alarmă (de backup), scule electrice, laptop-uri.

Această baterie a devenit relativ recent disponibilă comercial deoarece, deşi hidrogenul are calităţi anodice excelente, necesită presurizare. Spre sfârşitul anilor ’60 s-au descoperit că unele aliaje (hidruri de tipul LiNi 5 sau ZrNi 5 ) pot stoca atomi de hidrogen care pot participa în reacţii chimice reversibile. În bateriile NiMH moderne, anodul este compus dintr-un aliaj multicomponent cu V, Ti, Zr, Ni, Cr, Co şi Fe. Foarte interesant este faptul că unele metale se comportă exo sau endoterm când absorb hidrogen. Ambele comportamente sunt dăunătoare pentru buna funcţionare a unei baterii astfel încât aliajul cel mai bun este un amestec de compuşi cu comportare exo- sau endo-termică în raport cu absorbţia hidrogenului. Mecanismele de acţiune ale acestor aliaje nu sunt complet

determinate la ora actuală, astfel încât compoziţiile aliajelor potrivite sunt determinate prin

metode

Avantaje-dezavantaje: pila reversibilă Ni-MH este mai scumpă şi are durata de viaţă pe jumătate faţă de Ni-Cd, dar are capacitate cu 30% mai mare şi cca 25% la energia specifică. Efectul de pierdere a memoriei este prezent şi la pilele NiMH. Pentru evitarea acestuia se recomandă o descărcare completă la fiecare aprox. 30 cicluri (vezi recomandările de descărcare la telefoanele cu baterii NiMH, exemplu Nokia 5110).

experimentale

empirice.

Reacţiile la electrozi:

Anod (-): MH + OH - M + H 2 O + e - Catod (+): NiOOH + H 2 O + e - Ni(OH) 2 + OH - Reacţia globală: NiOOH + MH Ni(OH) 2 + M

4. Acumulatorul (bateria) Li-Ion

Anod: C Catod: oxid de Li şi Co Electrolit: Deoarece litiul reacţionează violent cu apa şi tensiunea este suficient de mare pentru a putea descompune apa, trebuie folosit un electrolit ne-apos. Un exemplu tipic este LiPF 6 dizolvat într-un amestec de carbonat de etil şi carbonat dimetilic. Tensiune electromotoare generată: 3,7 V

Cicluri de încărcare - descărcare: 500-1000 Structura: tri-strat cu electrod pozitiv (LiCoO 2 ), electrod negativ (cărbune special) şi strat separator. Este echipată cu o serie de dispozitive pentru creşterea siguranţei inclusiv o valvă de gaz cu rol anti-explozie.

ţ ei inclusiv o valv ă de gaz cu rol anti-explozie. Utilizare: camere video ş i

Utilizare: camere video şi foto, aparate electrice de ras, calculatoare, echipamente medicale, echipamente de comunicaţii, TV şi radio portabile, pagere etc. Ele înlocuiesc bateriile de tip NiMH şi sunt sursele preferate de energie în telefoane mobile. Avantaje-dezavantaje: densitate înaltă de energie şi tensiune mare (de 3 ori cea a unei pile Ni-Cd sau NiMH), comportare excelentă cu temperatura, auto-descărcare foarte lentă (poate păstra încărcarea şi 10 ani), nu prezintă efect de memorie, multiple cicluri de încărcare (500-1000 cicluri).

Pentru a evita şi depăşi problemele legate de reactivitatea accentuată a litiului, materialul anodic nu este metalul pur ci un compus nemetalic (ex. C) care poate stoca şi realiza schimbul de ioni de litiu. Ca acceptor al ionilor de litiu se foloseşte de ex. CoO 2 , care funcţionează drept catod.

Reacţiile la electrozi:

Anod (-): C + xLi + + xe - CLi x Catod (+): LiCoO 2 Li 1-x CoO 2 + xLi + + xe - Globală: LiCoO 2 + C Li 1-x CoO 2 + CLi x

5. Acumulatorul (bateria) Litiu - polimer

Bateria litiu-polimer este de fapt tot o baterie litiu ion al cărei electrolit este un polimer solid, el este însă în strat foarte subţire pentru a-i scădea rezistivitatea.

Op ţ ional: cea mai îndep ă rtat ă baterie cu litiu: Exist ă mai

Opţional: cea mai îndepărtată baterie cu litiu:

Există mai multe tipuri de pile secundare (reversibile) cu litiu: Litiu-mangan, litiu-titan, litiu- polimer. Şi pentru că am prezentat la fiecare tip de baterie un “record” simt nevoia să vă vorbesc şi despre cea mai îndepărtată baterie cu litiu, în cazul de faţă litiu-dioxid de sulf, care se găseşte la bordul modulului Huygens din misiunea spaţială Huygens-Cassini şi care odihneşte pe solul lui Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn. Sonda spaţială s-a plasat pe orbita lui Saturn iar modulul Huygens a asolizat pe Titan, trebuind să transmită datele culese către sonda Cassini. În mod normal, în spaţiu sondele sunt alimentate cu energie solară, dar modulul Huygens avea la bord şi această baterie cu litiu care îi asigura o funcţionare de circa 2,5 ore în atmosfera densă a lui Titan. Interesant este şi faptul că înainte de desprinderea modulului Huygens a avut loc depasivarea electrozilor respectivei baterii, care a fost practic conservată în timpul lungii croaziere a sondei între Pământ şi Saturn. Vom face şi noi la laborator depasivarea electrozilor, interesant să vă gândiţi că acest lucru s-a făcut în spaţiu, la milioane de kilometri de Pământ, orice greşeală putând compromite succesul misiunii. Faptul că bateriile cu litiu au auto-descărcare foarte lentă, că au densitate mare de energie şi lucrează bine la temperaturi joase le recomanda pentru astfel de aplicaţii. Deocamdată pilele litiu-dioxid de sulf nu au devenit încă disponibile comercial dar poate că de la anul o să le găsim în telefoanele de buzunar obişnuite!

înc ă disponibile comercial dar poate c ă de la anul o s ă le g

Pile de combustie

O pilă de combustie este o celulă electrochimică în care reactanţii sunt alimentaţi continuu şi din care produşii de reacţie sunt îndepărtaţi continuu, astfel că are loc o producere continuă de energie electrică. Avantajul este ca pila funcţionează atâta timp cât este alimentată cu combustibil, dezavantajul este ca e nevoie de o sursă exterioară de combustibil. Cea mai cunoscută pilă de combustie, şi deci cea mai mult dezvoltată este pila de combustie hidrogen/oxigen, cunoscută sub numele de pila Bacon, care este utilizată în programele spaţiale ale U.S.A. (schema de principiu este dată mai jos):

iale ale U.S.A. (schema de principiu este dat ă mai jos): Reac ţ iile la electrozi:

Reacţiile la electrozi:

Anod (-): H 2 2H + + 2e - Catod (+): H + + 1/2O 2 + 2e - OH -

Global:

H 2 + 1/2O 2 H + + OH -

E = 1.2V

Opţional: Pila lui Karpen

Nicolae Karpen (1870-1964) este un prestigios savant român. A studiat în ţară şi străinătate şi este inventatorul unei pile de combustie care se pare că este unul din exponatele cele mai preţioase ale Muzeului Tehnic din Bucureşti şi care se pare că funcţionează neîntrerupt din anul 1908.

pre ţ ioase ale Muzeului Tehnic din Bucure ş ti ş i care se pare c