Modulul 5:

Instalarea și depanarea rețelelor de

calculatoare personale

Tema:
Deşeuri în procesele tehnologice de
instalare şi depanare a reţelelor de
calculatoare personale
 Legislaţia are ca obiect stabilirea
cadrului legal pentru desfăşurarea
activităţii de depozitare a deşeurilor,
atât pentru realizarea, exploatarea,
monitorizarea, închiderea şi urmărirea
post-închidere a depozitelor noi, cât şi
pentru exploatarea, închiderea şi
urmărirea post-închidere a depozitelor
existente, în condiţii de protecţie a
mediului şi a sănătăţii populaţiei.
 Legislaţia are ca obiectiv prevenirea producerii de
deşeuri de echipamente electrice şi electronice,
denumite în continuare DEEE, precum şi refolosirea,
reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora,
astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate.
Prevederile legislative urmăresc îmbunătăţirea
performanţelor privind protecţia mediului şi sănătăţii
populaţiei prin acţiunile desfăşurate de toţi operatorii
implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice
şi electronice, ca de exemplu: producători,
importatori, distribuitori, consumatori şi, în
particular, acei operatori economici care sunt direct
implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente
electrice şi electronice.
 Componentele echipamentelor sunt
dăunătoare mediului înconjurător
datorită metalelor grele care le
compun. Prin degradare acestea
poluează cu metale precum mercur,
plumb, cadmiu, litiu şi nichel, deosebit
de nocive pentru sănătate.
Acestea sunt nişte „mici bombe
poluante care generează un impact
negativ asupra solului şi apei subterane
” – susţine Carlos Martin, un cercetător
argentinian.
Nu toate bateriile (pilele) sunt la fel
de dăunătoare.
 bateriile de carbon-zinc sunt cele mai puţin
toxice pentru că au un conţinut de mercur
sub 0,025% din greutatea totală. Sunt
folosite în mod normal pentru lanterne,
jucării şi aparate mecanice;
 baterii alcaline cu mangan - au un conţinut
de mercur de 0,1%;
 baterii oxid de argint – conţin 1% mercur;
 cele mai periculoase sunt bateriile-butoni
pentru că au în componenţa lor peste 30%
mercur. Acestea sunt utilizate la funcţionarea
ceasurilor, sistemelor de calcul;
 baterii nichel cadmiu sunt reîncărcabile. Nu
conţin mercur dar sunt toxice datorită
cadmiului. Avantajul lor este că, putându-se
reîncărca, sunt valorificate mai bine şi nu
sunt aruncate după prima folosire;
 baterii cu litiu - extrem de nocive datorită
litiului;
 baterii zinc-aer. Conţin 1% mercur;
 O baterie-buton poate contamina
600.000 litri de apă. În contact cu apa,
mercurul din baterii formează o substanţă
numită metil-mercur, cancerigenă, care
poate afecta sistemul nervos şi rinichii.
Plumbul afectează sistemul nervos,
rinichii şi aparatul reproducător şi nu se
degradează. Atunci când se eliberează în
aer poate fi transportat pe distanţe mari
înainte de a se sedimenta.
 Litiul este neurotoxic şi toxic pentru rinichi.
Intoxicaţia cu litiu produce afecţiuni
respiratorii, infarct miocardic şi endem
pulmonar.
Cadmiul este o substanţă cancerigenă care,
dacă este aspirată, produce leziuni în plămâni
iar înghiţită produce îmbolnăvirea rinichilor. O
doză mare poate cauza decesul.
Nichelul are efecte asupra pielii. Respirarea
unor cantităţi mari produce bronşită cronică şi
cancer de plămâni. Se eliberează în atmosferă
prin incineratoarele de gunoi.
Deşeurile de baterii şi acumulatori
care prezintă deteriorări ale
carcaselor sau pierderi de electrolit
trebuie să fie colectate separat de
celelalte, în containere speciale,
pentru a fi predate operatorilor
economici care desfăşoară, pe baza
de contract, o activitate de tratare
şi/sau reciclare.
 Utilizatorul final de baterii şi
acumulatori auto şi industriali este
obligat să predea deşeurile de
baterii şi acumulatori separat de alte
deşeuri către:
 distribuitorii de baterii şi acumulatori;
 unităţile care prestează servicii de
înlocuire a bateriilor şi acumulatorilor;
 punctele de colectare pentru deşeuri de
baterii şi acumulatori;
 producător, după caz.
 Bateriile consumate nu mai sunt ceea ce au
fost la început. Utilizarea lor le schimbă atât
din punct de vedere fizic, cât şi chimic.
Electrozii, de exemplu, se pot deforma şi
coroda astfel încât un circuit electric nu mai
poate avea loc, iar reacţiile chimice pot să nu
fie complet reversibile după reîncărcare.
Componentele bateriei nu pot fi reutilizate
în mod direct, având nevoie de o prelucrare
specială înainte de a fi reciclate şi
transformate în baterii noi sau folosite în
alte scopuri.
 Reciclarea bateriilor
presupune mai multe
operaţii distincte:
 colectarea bateriilor uzate;
 sortarea lor în funcţie de conţinut;

 recuperarea materialului reciclabil;

 purificarea materialului reciclabil;

 eliminarea părţilor nereciclabile.