Pila Malory

Bobeanu Ruxandra Maria

 Sunt sisteme producătoare de energie
electrică în care reacțiile de la electrozi au loc
spontan, când aceștia sunt reuniți printr-un
circuit exterior (consumator).

Componente:
Pilele electrochimice • 2 electrozi
 anodul(polul negativ) – procese de oxidare
 catodul(polul pozitiv) – procese de reducere
• Punte de sare
• Voltmetru
• Conductor metalic exterior
Clasificarea pilelor

Pilele se clasifică în 3 categorii:

Pile primare în care producerea de energie se realizează pe seama reactanților

existenți în pilă în cantități limitate și care nu se pot regenera prin electroliză

Pile secundare sau acumulatori în care reactanții, aflați în cantitate limitată în

pilă, se pot regenera prin electroliză

Pile de combustie alimentate continuu cu reactanți în timpul funcționării

Bateria alcalină cu oxid de mercur (Bateria Malory)

Bateria Malory este o pilă primară uscată. Ea are performanțe similare, dar este mult mai ieftină decât
bateriile cu oxid de argint. Această baterie utilizează oxidarea zincului prin oxid de mercur (II) pentru a
genera electricitate. Ea are fie hidroxid de sodiu (NaOH), fie hidroxid de potasiu (KOH) ca electrolit.

Dezavantajul este că aceasta conține mercur, care este toxic pentru mediul înconjurător. De aceea, în ciuda
faptului că bateriile cu mercur sunt comune în utilizare, au devenit din ce în ce mai restricționate.

Unele avantaje ale bateriei cu mercur sunt viața lor foarte lungă și tensiunea constantă de 1,35V.

Bateriile Malory erau folosite în formă de „pastilă” pentru ceasuri, aparate auditive, aparate de fotografiat
și calculatoare, iar pentru alte aplicații în formă mai mare.Pentru o perioadă în timpul și după cel de-al
Doilea Război Mondial, bateriile fabricate cu mercur au devenit o populară sursă de energie pentru
aparatele electronice portabile. Din cauza conținutului toxic de mercur și problemelor ecologice apărute la
distrugerea acestora, vânzarea de baterii pe bază de mercur este acum interzisă în multe țări.
Bateria cu mercur era cunoscută încă din secolul al XIX-lea, dar
nu a fost utilizată pe scară largă până în anul 1942, când Samuel
Ruben a conceput o baterie pe bază de mercur stabilă, care fost
utilizată de către armată pentru detectoarele de metale, muniție și
stații de emisie-recepție. Bateria avea avantajul duratei de viață
(de până la 10 ani) și fluxul constant al tensiunii.

După al Doilea Război Mondial, bateria Malory a fost larg utilizată

pentru aparate electronice mici cum ar fi stimulatoare cardiace și
Istoria bateriei
aparate auditive. Acestea au fost create într-o varietate de
mărimi:
Malory
• cele foarte mici, folosite aparate auditive și ceasuri de mână
electronice
• cilindrice, folosite pentru aparate electronice portabile
• dreptungiulare, pentru radiourile cu tranzistori
Bateriile alcaline cu oxid de mercur

Aceste baterii au catodul din 92% oxid roşu de mercur şi

8% grafit, anodul de zinc slab amalgamat iar ca electrolit,
hidroxid de potasiu 40% cu 5% Zn(OH)42-, impregnat în
celuloză sau în carboximetilceluloză.
Mulțumesc pentru
atenție!