Asasinarea lui

Nicolae Iorga
Autori:
27 noiembrie 1940 Profesor coordonator: Ionescu Ioana
Școala Gimnazială Târgșorul Vechi
Județul Prahova
 CUPRINS
• Informații generale
• Conflictul dintre profesorul Nicolae Iorga și
Corneliu Zelea Codreanu
• Iertarea
• Asasinatul
• Criminalii
• Concluzii
• Bibliografie
 Informatii generale
Nicolae Iorga (născut Nicu N.
Iorga, 5 iunie 1871, Botoșani – d.
27 noiembrie 1940, Strejnic,
județul Prahova) a fost un istoric,
critic literar, documentarist,
dramaturg, poet, enciclopedist,
memorialist, ministru,
parlamentar, prim-ministru,
profesor universitar și
academician român. Este
cunoscut în lume ca medievist,
bizantinist, romanist, slavist,
istoric al artelor și filozof al
istoriei.
 Conflictul dintre profesorul Nicolae Iorga și Corneliu Zelea
Codreanu

• După instaurarea regimului personal al regelui, Carol al II-lea și Armand Călinescu au

căutat să găsească un pretext pentru a-l anihila pe Corneliu Zelea Codreanu, care se
bucura de o popularitate deosebită în rândul românilor.
• La sugestia lui Nicolae Iorga, guvernul a luat măsuri de închidere a cantinelor și
restaurantelor legionare sub motiv că acestea erau un focar de propagandă.
• La data de 26 martie 1938, Corneliu Zelea Codreanu, revoltat de atitudinea
profesorului care cu ani în urmă, consecvent poziției sale naționale, susținuse cauza
comerțului românesc, i-a trimis acestuia celebra scrisoare prin care îl acuza de
necinste sufletească, îl învinuia că și-a bătut joc de sufletele legionarilor și că a
contribuit la închiderea de către autorități a restaurantelor legionarilor și a
cooperativelor legiunii.
• Scria C.Z. Codreanu:
• „[...]Nici o dată, nici un cuvânt de rău pentru profesorul Iorga. Totdeauna cu respect
și bună cuviință. Din marginile puterilor mele omenești, eu care te-am respectat își
strig: Ești un incorect. Ești un necinstit sufletește. Eu nu mă pot bate cu dumneata.
N-am nici geniul, nici vârsta, nici condeiul și nici situația D-tale. N-am nimic. D-ta ai
totul.[...]”
(Corneliu Z. Codreanu, București, 26 Martie 1938)
 Lui Corneliu Z. Codreanu i s-a intentat un proces din cauza scrisorii, în
urma căruia, la data de 27 mai 1938 tribunalul l-a condamnat pentru mai multe
crime și delicte la 10 ani muncă silnică și 6 ani de degradare civică, 5000 lei
amendă și 2000 lei cheltuieli de judecată.
Consecința acestei stări de lucruri pe plan intern corelate cu evoluția
situației internaționale i-a determinat pe Carol al II-lea și pe ministrul său de
interne, Armand Călinescu, să decidă asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu
și a unui număr de 13 legionari, respectiv a „decemvirilor” și „nicanorilor”.
Astfel, în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, sub pretextul unei tentative de
evadare, în timp ce erau transportați de la închisoarea din Râmnicu-Sărat la
Jilava, Corneliu Zelea-Codreanu și cei 13 legionari au fost asasinați de către
jandarmii care le asigurau paza, din ordinul regelui și a lui Armand Călinescu.
 IERTAREA
Dar, trebuie să avem în vedere un aspect, anume acela al
iertării pe care Iorga a avut-o față de Cocondamnarea lui
Codreanu, domnul profesor N. Iorga a adresat d-lui colonel
Hotineanu, comisar regal al Consiliului de Război,
următoarea scrisoare:
dreanu, astfel că, în ziua de 17 aprilie 1938, cu aproape o
lună înainte de „ Domnule colonel,
Încredințându-mă din răspunsurile date la instrucție că
avocatul Corneliu Zelea Codreanu nu-și dă seama de
faptele sale, anulez cererea de a fi judecat pentru
scrisoarea trimisă, copilărește, mie. Primiți, vă rog,
încredințarea considerațiilor mele deosebite, N. Iorga,
17 aprilie 1938”
 ASASINATUL

• La 4 septembrie 1940, sub presiunea manifestațiilor, guvernul Ion Gigurtu a

demisionat și Carol al II-lea l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu ca
prim ministru. A doua zi, 5 septembrie 1949, regele i-a acordat acestuia
puteri depline pentru conducerea statului.
• În perioada 06-14 septembrie 1940 au loc discuții între Ion Antonescu și
mișcarea legionară, în urma cărora se formeazăun guvern dominat de
membrii Gărzii de Fier și se proclamă, la 14 septembrie 1940, Statul
Național Legionar.
• Această perioadă a fost marcată de o creștere a stării de insecuritate în
ceea ce privește ordinea publică, datorată mai ales unora dintre membrii
mișcării legionare, înregistrându-se un număr impresionant de descinderi,
arestări nelegale, agresiuni și sechestrări de persoane, asasinate chiar,
explicate prin dorința de răzbunare a legionarilor pentru persecuțiile la care
au fost supuși, cât și prin vendete de ordin personal.
• Toate acestea au culminat cu asasinatele comise asupra foștilor
demnitari în noapte de 26/27 noiembrie 1940, 27 noiembrie, 27/28
noiembrie 1940, printre victime numărându-se și profesorul Nicolae
Iorga.
• În dimineața zilei de 28 noiembrie 1940, comandantul Legiunii de
Jandarmi Prahova, Lt. Col. Alexandru Ionescu, anunța prefectura
județului Prahova, prin raportul 2024 din 29 noiembrie, despre
producerea mai multor evenimente grave pe raza legiunii de
jandarmi. Astfel se transmitea:
• „Am onoarea de a comunica că în ziua de 28 noiembrie 1940 s-a
întâmplat pe raza legiunii următoarele evenimente:
• Dimineața, la orele 07.15, s-a găsit cadavrul profesorului Nicolae
Iorga, pe moșia domnului Radovici din marginea de est a comunei
Strejnic, județul Prahova. Autorii, până în prezent, nu au putut fi
descoperiți și nici prinși.”
CRIMINALII
• Potrivit declarației plutonierului Stoicescu Aurel, dată magistratului
instructor de la Tribunalul Prahova, cadavrul profesorului Nicolae
Iorga era căzut pe spate cu fața în sus, cu mâna dreaptă puțin
depărtată de corp, având degetele împreunate în semnul crucii;
sub cap era sânge închegat, iar pe trup un strat gros de brumă. De
aici, s-a tras concluzia că asasinarea profesorului a avut loc chiar
acolo unde a fost găsit cadavrul și că s-a produs înainte de ora trei
dimineața( existența brumei). Lângă cadavru s-a găsit un număr de
9 tuburi de cartușe, precum și bastonul cu care acesta plecase de
acasă, căzut în lungul trupului.
• Asasinii profesorului au fost stabiliți ca fiind următorii:
• Traian Boeru, inginer, Dacu Teodor, avocat din Ploiești, Tucanu Ion,
student, Cojocaru Ștefan, Iacobuță Ștefan, din Iași, fost șofer,
Cârciumaru Gheorghe, din Ploiești, fost șef al Poliției regionale din
oraș, Cojocaru Paul din Ploiești. Toți au fost dați dispăruți, cu
excepția lui Ștefan Cojocaru care a fost arestat.
• În urma anchetei realizate și pe baza mărturiei martorilor, s-a
presupus că profesorul Nicolae Iorga ar fi fost dus cu
automobilul de către grupul de legionari până în localitatea
Teișani, situată lângă Valenii de Munte, el fiind luat din vila sa
din Sinaia. La Teișani, ar fi fost judecat și schingiuit în casa lui
Victor Enăchescu, printre alții fiind prezent și Gheorghe
Dinescu, la acea dată primar legionar din Vălenii de Munte,
după care în cursul nopțiide 27-28 noimebrie 1940, ar fi fost
dus până la punctul de pe raza localității Strejnic, unde a fost
găsit împușcat. Cadavrul acestuia a fost transportat la
București, după ce a fost găsit în condițiile prezentate mai
sus, și predat familiei, neefectuându-se autopsia.
 Concluzii
• S-a stabilit că Horia Sima și apropiații acestuia Victor Biriș, Ilie Nicolescu și
alți fruntați legionari nu au instigat și ordonat asasinarea istoricului.
• Nu s-a identificat niciun document până în prezent , prin care să se confirme
implicarea Germaniei naziste și a Uniunii Sovietice în asasinarea istoricului.
• Uciderea lui Nicolae Iorga a fost rezultatul acțiunii personale a
comandantului legionar Traian Boeru și a grupului său, favorizată de
propaganda mișcării legionare privind vinovăția profesorului în condamnarea
și implicit asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, ceea ce, potrivit credinței
legionare, trebuia pedepsită „prin sânge”.
• După asasinarea lui Iorga s-a mai discutat cu ocazia procesului intentat
mareșalului Ion Antonescu și membrilor guvernului său. Eugen Cristescu a
spus că acest asasinat a făcut parte dintr-un plan general de suprimare a
tuturor oamenilor români de stat întocmit fără avizul mareșalului, fără a intra
în alte detalii, precizând doar „Cu Iorga, există dosarul la mine la serviciu cu
toate cercetările făcute. Toți asasinii lui Iorga sunt citați nominal. Se găseau
toți asasinii în Germania. Sunt toți identificați în dosar”.
 Comemorare
• Anul acesta se împlinesc 81 de ani de la uciderea
genialului istoric, dar și 150 de ani de la nașterea
acestuia. Primăria comunei Târgșorul Vechi, localitate pe
raza căreia se află satul Strejnic, a reabilitat troița
comemorativă. La sfințire, am participat și noi, elevi ai
Școlii Gimnaziale Târgșorul Vechi, însoțiți de doamna
profesoară de istorie, Ioana Ionescu. I-am adus și noi, de
la mic la mare, un pios omagiu celui ce a fost ultimul
mare enciclopedist român.
 Bibliografie
• George Octavian Toma- Anchetele privind asasinarea lui Nicolae
Iorga, Editura Karta Graphic, Ploiești, 2017.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga

http://ceascadecultura.ro/ServesteArticol.aspx?idart=2753

https://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Nicolae_Iorga#Oper.C4.83