Introducere în lingvistica

generală
2
 Fonologie
segmentală
şi
suprasegmentală
 Fonologia structurală

 prototip al studiului intern şi sincronic al limbii

 proprietăţile semnificantului
 Segmental şi suprasegmental

 domeniul segmental:
 unităţile minimale care se succedă în lanţul
vorbirii:
 [am] – nu este un segment
 [a] şi [m] – segmente minimale

 funcţia lor lingvistică: distinctivă şi opozitivă

Segmental şi suprasegmental

 domeniul suprasegmental:

 al dimensiunii lineare al lanţului vorbirii

 fenomene de regrupare a unităţilor

 contur melodic
 studiul sunetelor limbii: domenii şi discipline
acustică
fonetica auditivă

segmental articulatorie
fonologia
structurală
sunete
articulate
analiza-sinteza
vorbirii
suprasegmental

fonosintaxă

fonologie
intonativă
fonostilistică
 etic şi emic

 abordări etice

 centrate asupra substanţei (formei) fenomenelor,

independent de funcţie

 abordări emice

 centrate asupra caracteristicilor pertinente

 segmental sunet

substanţă
FONETICĂ
suprasegmental melodie

segmental fonem
trăsături formale
pertinente
FONEMICĂ suprasegmental intonem
 Funcţii ale faptelor fonice

 enunţul oral „complet”

 organizare pe mai multe niveluri:

 grupare în silabe  morfologia, sintaxa

 conturul intonaţional  sintaxa, pragmatica

 segmental Funcţie semantica
distinctivă - opozitivă lexicală

Funcţie sintaxa;
demarcativă pragmatica

Funcţie semantica;
suprasegmental de reliefare pragmatica

Funcţie
pragmatica
semnificativă
factori lingvistici vs factori paralingvistici

Analiză lingvistică a factorilor melodici

 Ion e aici?
 intonaţie ascendentă  vorbitorul cere o informaţie

 Ion e aici.
 intonaţie descendentă  vorbitorul oferă o informaţie
 Factori paralingvistici

 indici de contextualizare

 voce
 debit
 timbru
 intensitate
 Domeniul unităţilor segmentale
 [ sunet ]
 fonetica acustică – proprietăţile fizice ale undei sonore
 fonetica auditivă – percepţia sunetelor
 fonetica articulatorie – producerea sunetelor

 / fonem /
 sunetul din perspectiva funcţiei lingvistice
 fonologia structurală
aparatul fonator uman
 Fonetica articulatorie

 descrie mecanismele fiziologice angajate în

producerea sunetelor
 tipuri de sunete:
 consoane
 vocale
 semivocale
 dimensiuni articulatorii
 Vocale
 deschidere (apertură)
 loc de articulare
 labializare
 Consoane
 mod de articulare
 loc de articulare
 sonoritate
 Domeniul unităţilor suprasegmentale

 Silaba
 unitatea de bază a org. prozodice suprasegmentale
 purtătoare a trăsăturilor:
 intensitate
 înălţime
 durată
 trăsăturile silabei permit construcţia conturului
intonaţional
 Morfologie
cuvânt şi morfem
 Morfologie şi sintaxă

 Saussure:
 sintagmă = orice unitate formată prin
concatenarea a două unităţi
papă lapte vs papă-lapte
 MORFOLOGIA
 structura internă a cuvântului
 SINTAXA
 regulile de combinare a cuvintelor în enunţ
 Ambiguitatea cuvântului CUVÂNT

(1) tip şi ocurenţă

Casa lui Paul e mai mare decât casa lui Victor.

 10 ocurenţe

 8 elemente-tip:

 casa, lui, Paul, e, mai, mare, decât, Victor

(2) cuvânt fonologic vs cuvânt ortografic
devreme / de vreme
altădată / altă dată

(3) cuvânt gramatical

(4) lexem
port (maritim) / port (popular) / port (verb, prez. 1 sg.)
lin (adv.) / lin (subst., “peşte”)
 morfem
 cea mai mică unitate de analiză gramaticală;
constituentul imediat al cuvântului
 unitatea lingvistică minimală dotată cu sens
 Morfeme
 lexicale
 gramaticale
 răstălmăciserăm

răs tălmăc i se ră m

ţi
persoană
Ø
răs tălmăc i se ră

număr Ø
răs tălmăc i se

timp
răs tălmăc i

ind

ea
mod
 răs tălmăc i

fir a

coac e
morfeme lexicale