Capitolul 1.

Inginerie
1.1 Definitii, clasificari
Inginerie – disciplina, arta si profesie care permite acumularea, agregarea si aplicarea
cunostintelor stiintifice, tehnice si economice, impreuna cu experienta practica pentru a
realiza proiectarea sistematica si respectiv pentru a implementa anumite materiale,
dispozitive (produse), sisteme si procese care satisfac cerintele impuse de catre diversi
utilizatori in conditii economice si de securitate bine definite.
Sistem = colectie de elemente care interactioneaza ;
Proces = succesiune de evenimente care se finalizeaza prin obtinerea de rezultate bine
precizate;
Produs = o anumita cantitate dintr-un artefact, obtinuta in urma activitivatii umane sau
ca o consecinta a derularii unor procese specifice.
Inginer – persoana care practica ingineria. El este capabil sa utilizeze cunostinte din
diferite domenii de activitate pentru a rezolva probleme reale in anumite conditii
tehnice, naturale, economice si sociale.
Oamenii de stiinta : (a) studiaza natura si fenomenele naturale; (b) stabilesc principii,
axiome, teoreme si algoritmi. Inginerii: aplica principiile teoretice din diferite discipline
(Matematica, Fizica, Chimie, Economie etc.) pentru a crea un produs real.
•Artefact (in software (SW) development), unul sau mai multe tipuri de produse secundare tangibile
produse in timpul dezvoltarii SW; Artifact virtual, un obiect intr-un mediu digital; Artefact (UML),
termen din limbajul Unified Modeling Language; “Learning artifact” (educatie), un obiect creat de
studenti in timpul instruirii lor. Artefact (stiinte exacte)= Structură de origine artificială sau
accidentală apărută în cursul observării sau al experimentării unui fenomen natural.
Profesiuni pentru ingineri:
- proiectare;
- organizare, management si mentenanta a proceselor tehnologice din
industrie, agricultura si/sau administrare;
- cercetatori stiintifici in multe domenii ;
Legislatii diferite :
- In anumite tari europene, o persoana este considerata inginer doar daca
detine o diploma in inginerie;
- in Canada, calitatea de “inginer” este atribuita doar unei persoane care este
angajata pe o astfel de pozitie;
Artizan = persoana creativa, cu abilitati tehnice speciale, ale carei activitati se
bazeaza numai pe experienta si cunoastere empirica (de ex. in Franta – “home
made engineers” = ingineri “acceptati”).
In Romania:
- inginer = posesor al unei diplome de licenta intr-un domeniu de ing. – 4 ani;
- inginer Ph.D.(doctor ing.)= dupa absolvirea de studii masterale si doctorale
- o persoana poate obtine un job ca si inginer doar daca detine o diploma de ing.
– joburi ca “specialist”, “consultant”, “asistent”, “tehnolog” sau “tehnician” pot fi detinute
de pesoane cu abilitati inrudite cu ingineria. Totusi aceste persoane nu pot detine
responsabilitati legale si nu pot furniza vreo garantie legala pentru serviciile/produsele pe
care le realizeaza.
O companie fara ingineri trebuie sa apeleze la o externalizare de servicii, platind unei
alte companii pentru a-I realiza auditarea procesului de productie.
Controversa: poate fi considerat ca si inginer un specialist in calculatoare?
(Anumite persoane privesc Programarea Calculatoarelor ca neavand nimic in comun cu
ingineria, deoarece s-ar presupune ca in mod obligatoriu un inginer trebuie sa
desfasoare activitati de manipulare a sistemelor fizice).
Azi, aproape toate sistemele realizate/utilizate de oameni sunt asociate intr-un fel sau
altul software-ului. Granita dintre “implementare fizica” si “program” este din ce in ce mai
greu de definit, a.i. devine naturala considerarea specialistilor care realizeaza sisteme
hibride ca si ingineri.
In Romania se utilizeaza termeni distincti pentru specialistii in Computer Science:
- “Informatician” (IT Specialist)- specialist in Programare, Prelucrarea Informatiei si
Crearea de Algoritmi;
- Inginer calculatoare (“Computer engineer”) – specialist in hardware/software, care,
pe langa cunostintele de programare, detine si cunostinte despre arhitectura, structura si
organizarea sistemelor de calcul;
- Inginer IT (inginer calculatorist) - (“IT engineer) – specialist in domenii ca : Sisteme
de Calcul, Retele de calculatoare, Sisteme inteligente etc.
1.2. Stiinta calculatoarelor (Computer (computing) SCIENCE)
Stiinta calculatoarelor se ocupa cu studiul teoretic al informatiei si calculabilitatii
(determinabil prin calcul) , impreuna cu mijloacele practice pentru implementarea
acestora in sisteme de calcul. Obiectiv principal: studiul proceselor algoritmice in scopul
de a descrie si transforma informatia.
Subramuri principale
•geometrie computationala;
• teoria calculului de tip quantum;
•logica matematica;
• calcul simbolic;
 teoria automatelor (automata theory) = proiecta-
• modelarea datelor si proceselor;
rea unor dispozitive de calcul autopropulsate
• studiul performantelor sistemelor de
abstracte care urmează o secvență predeter-
calcul;
minată de operațiuni in mod automat;
• testare formala;
•teoria complexitatii calculului ;
• teoria limbajelor de programare ; etc.
• interactiunea om-calculator;
Aplicatii principale ale stiintei calculatoarelor
•sisteme de operare; • interactiunea om-calculator;
• retele de calculatoare; • securitatea sistemelor de calcul;
• grafica pe calculator; •inteligenta artificiala;
• baze de date; • computer vision;
• compilatoare; • robotica;
• ubiquitous (sinonim cu pervasive ) computing =
incorporarea de capabilitati de calcul in obiecte comune
•etc.
1.3. Calculatoare si inginerie
Ingineria calculatoarelor (Ingineria calculatoarelor , Inginerie Electronica si Calculatoare ,
Ingineria Sistemelor de calcul ) – este orientata spre studii conjugate din domeniile Inginerie
Electrica si Stiinta Calculatoarelor.
Inginerie Software (vezi slide-ul urmator!) trateaza abordarea aplicarii principiilor din inginerie in
implementarea, exploatarea si realizarea mentenantei SW-ului. Ea implica o abordare sistematica,
disciplinata si masurabila. Exista persoane care considera ca Ingineria SW reprezinta un
subdomeniu al Stiintei Calculatoarelor. .
Obs:
Detinerea de abilitati legate de Programare reprezinta o conditie obligatorie, dar nu si suficienta.
Ingineria comunicațiilor de date– utilizeaza cunostiinte interdisciplinare din Fizica, Electronica,
Criptografie, Telecomunicatii, HW si SW pentru a asigura transmisia de date intre nodurile unei
retele de calculatoare in prezenta unor cerinte bine precizate relativ la calitate, siguranta si
securitate.
1.3.1. Ingineria calculatoarelor (Computer Engineering)
Cand ne referim la Ingineria Calculatoarelor intelegem dobandirea de cunostinte si
abilitati in domenii ca:
Aritmetica Calculatoarelor; Organizarea Calculatoarelor;
Functii de comutatie; Evaluarea performantelor sistemelor de calcul ;
Scheme logice; Microprocesoare/Microcalculatoare;
Circuite si scheme electronice; Sisteme de Intrare/Iesire;
Circuite Integrate Digitale; Sisteme de timp real;
Proiectarea sistemelor digitale; Testarea sistemelor de calcul ;
Arhitectura sistemelor de calcul; Sisteme incorporate.
Structura Calculatoarelor;
1.3.2. Inginerie Software
Ingineria SW se refera la dobandirea de cunostinte si capabilitati in domenii ca:
Programare;
Tehnici de Programare ; Teoria Automatelor;
Calcul numeric; Proiectarea Compilatoarelor;
Structuri de date; Dezvoltarea de aplicatii in
Complexitatea algoritmilor ; domenii diverse;
Programare Orientata pe Obiecte ; Interfata om-calculator;
Programare Vizuala; Managementul proiectelor;
Grafica pe Calculator; Sisteme de calcul in timp real ;
Sisteme de Operare; Testare Software.
Teoria Limbajelor de Programare;

Domenii uzuale pentru Joburi de tip ingineri software :

a) In Ecomonomie
analist; dezvoltator;
arhitect; programator;
project manager; tester;
manager baze de date; ing. de suport tehnic
administrator de sistem; ofiter pentru securitate

b) In Educatie: profesor la diferite forme de invatamant, trainer etc.

1.3.3. Ingineria comunicatiilor de date
Communicatii de date;
Arhitectura si Structura Retelelor de
calculatoare;
Proiectare/Implementarea Retelelor de
calculatoare;
Exploatarea Retelelor de calculatoare;
Mentenanta Retelelor de calculatoare;
Administrarea Retelelor de calculatoare
Dezvoltarea aplicatiilor Distribuite
Dezvoltarea aplicatiilor Mobile
Testarea/adaptarea performantelor
Retelelor de calculatoare;
Asigurarea/dezvoltarea calitatii
serviciilor in Retelele de calculatoare
(QoS)
Sisteme Grid;
Securitatea datelor;
etc.

1.4. Informatica, Cibernetica

Informatica – domeniu al activitatilor stiintifice, tehnice si economice in legatura
cu dobandirea, stocarea, procesarea si transmiterea automata a informatiilor prin
intermediul unor mijloace artificiale (calculatoare, console de jocuri, roboti etc.)

Informatica=Informatie+Automatica

Cibernetica implica studii interdisciplinare despre structura sistemelor de control

in sisteme fizice, economice si sociale, fiind in legatura cu teoria reglarii automate
si teoria sistemelor.
1.5. Tehnologia informatiei (IT)
Definitia din 1958, conceputa de Harold Leavitt in Harvard Business Review se bazeaza
pe 3 concepte:
-Tehnici de procesare a datelor;
-Aplicarea de metode matematice si statistice in procesul de luare a deciziilor;
- Simularea de concepte de inalt nivel prin programe pe calculator.
Azi termenul de IT se refera la orice este in legatura cu tehnologia calculatoarelor (de
ex. HW, SW, retele de calculatoare, Internet etc.) si personalul care lucreaza cu aceste
tehnologii.
Multe companii au departamente IT pentru administrarea calculatoarelor, a retelelor, a
programelor si a diverselor echipamente implicate in desfasurarea activitatii lor.
O definitie comuna pentru IT:
Tehnologie care implica dezvoltarea, mentenanta si utilizarea sistemelor de calcul, a
SW-ului si a retelelor de calculatoare in scopul procesarii, stocarii si distribuirii datelor.
O alta definitie:
Utilizarea calculatoarelor si a echipamentelor de telecomunicatii pentru a stoca, regasi,
recupera, transmite si procesa date in interiorul unei afaceri sau companii.

Termenul de “IT” este adesea utilizat ca si sinonim pentru calculatoare si retele de

calculatoare, dar o abordare din ce in ce mai populara atinge si contextul televiziunii sau
telefoniei!
Numeroase industrii sunt asociate IT-ului. Acestea sunt legate de HW-ul si SW-ul din
calculatoare, echipamentul electronic si semiconductor, Internet, echipamentul de
teletransmisie, e-commerce, e-learning etc.
Capitolul 2. Informatie si date
2.1. Informatie
Substanta (materialele), energia, informatia, datele, sistemul, termenul de
“sistemic”, semnalul, comunicatia, procesul, modelul -> sunt notiuni primare, greu
de definit. Acestea permit diferite perceptii in contexte diferite. Exista diferite definitii
alternative, care genereaza confuzii. Mai mult, diferite domenii de activitatea folosesc
acelasi termen cu sensuri totale diferite.
Exemplu: procesul implicat in transformarea vinului in otet nu are nimic de-a face cu un
proces juridic si nici cu un proces (program in executie), asa cum este definit in Stiinta
Calculatoarelor.
Informatie = notiune primara, similara notiunii de “material” .
Def. 1. -> (utilizata azi doar in Statistica si Comunicatii )-> Informatie = nedeterminare
eliminata atunci cand un eveniment apartinand unui set de evenimente posibil de a se
declansa este realizat.
Azi -> sensul asociat termenului de “informatie” este intr-un anume fel extins la
cunoastere intr-o abordare mai generala.
Informatia este considerata ca reprezentand aparitia unui nou element, necunoscut
anterior de oameni sau sistemele de calcul, relativ la realitatea inconjuratoare.
Pentru TEORIA INFORMATIEI:
informatia poate fi privita ca:
-O secventa de simboluri  X (X=alfabetul de intrare) si
-O secventa de simboluri  Y (Y=alfabetul de iesire) ).

Procesarea informatiei (information processing) consta in asocierea unei iesiri

fiecarei intrari.
Procesare deterministica > o secventa de intrare permisa este asociata totdeauna
aceleiasi secvente de iesire.
Procesare probabilistica > se pot asocia mai multe secvente de iesire aceleiasi secvente
de intrare, cu o anumita probabilitate.

Procesare fara memorie -> secventa de iesire la un anumit moment t depinde numai de
secventa de intrare la momentul t .
Procesare cu memorie -> secventa de iesire la un anumit moment t depinde atat de
secventa de intrare la momentul t cat si de istoria procesarii pana in acel moment.

Informata poate fi caracterizata intr-un mod similar cu bunurile materiale, deoarece

poate fi: (a) produsa; (b) stocata; (c) procesata; (d) distribuita; (e) asociata unui anumit
pret de cost; (f) perisabila.
Totusi, spre deosebire de bunurile materiale, informatia nu se consuma ca efect al
distribuirii.
Pretul de cost al informatiei este egal cu suma tuturor costurilor asociate obtinerii, stocarii,
procesarii si diseminarii sale.
Valoarea informatiei este data de utilizarea sa atunci cand se iau decizii care pot genera
rezultate pozitive in timpul dezvoltarii anumitor activitati.
Perisabilitatea anumitor informatii -> scaderea valorii sale in timp. Acest fenomen adesea
afecteaza informatiile referitoare la tehnologii folosite in diferite domenii de activitate (Armata,
Medicina s.a.).
t0 – momentul cand informatia apare pe piata. Uzual pana la momentul t1, costul este mai
mare decat valoarea=> informatia nu genereaza profit.
[t1,t2] -> informatia genereaza profit
Dupa t2 the informatia nu mai prezinta interest (decat cel mult d.p.d.v. istoric!)
Costul si valoarea informatiei pot varia in timp => informatia reprezinta un bun care poate
aduce profit in conformitate cu regulile economiei de piata.

Cunoasterea (cunostintele)
reprezinta informatia cognitiva
generalizata si abstractizata
obtinuta dupa intelegerea anumitor
relatii de tip “cauza-efect”,
determinate cu ocazia evolutiei
anumitor fenomene particulare.
Informatia reprezinta
fundamentul cunoasterii.