UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE, LITERE, ISTORIE ȘI ARTĂ

PROGRAMUL DE STUDII ARTĂ SACRĂ

REDAREA PLANEITĂȚII UNEI LUCRĂRII ÎN ULEI PE PÂNZĂ.

STUDIU DE CAZ: PORTRETUL UNUI ȘAHIST

COORDONATOR:
Lect. univ. dr. Necula Elena-Teodora
STUDENT:
Popa Ana Maria Adriana

PITEȘTI - 2023
 Pictura este doar un alt fel de a ține un jurnal
Pablo Picasso

Apariția picturii în ulei pe pânză pe teritoriul României

Primele forme de artă modernă inspirate de arta occidentală au fost inspirate de:

 legăturile sociale și economice ale Principatelor cu Istanbulul;

 Educația tinerilor în țările apusene;
 Dobândirea autonomiei teritoriilor românești față de Imperiul Otoman;
 Conștientizarea existenței unui singur popor român în teritoriile românești cu aceleași rădăcini
istorice.
Dezvoltarea picturii în ulei pe pânză

Pictura în Evul Mediu românesc se diferențiază prin suportul pe care este aplicată, respectiv fresca, icoana pe lemn
și miniatura, dar mesajul canonic, religios era același, indiferent de modul de realizare a picturii. Începutul
secolului am XVIII-lea a adus la laicizarea mesajului pictural, dar fără a depăși canoanele religioase ale artei
orientale de inspirație bizantină.

Începutul artei moderne în teritoriile românești se evidențiază prin dezvoltarea portretului pe pânză în ulei ce diferă
de porterul votiv cu caracter profund religios, realizat în tehnica frescei murale și care marca de obicei ctitorii
bisericilor sau mănăstirilor.

Portretul de șevalet realizat în ulei pe pânză, lemn sau carton era mobil și reprezenta persoane, cărora le spune
povestea și istoricul personal.
Centrele și școlile de artă care au abordat tehnica picturii în ulei
Principalele centre și școli de artă în teritoriile românești sunt:
• Breasla zugravilor de subțire
• Primitivii sunt primii artiști care si-au semnat lucrările și care au dezvoltat rafinamentul portretului de șevalet
• Mijlocul secolului al XIX-lea aduce în peisajul artistic din teritoriile românești stilul academic care promovează în pictura în
ulei, desenul și coloristica într-un mod scolastic, formal, rupt de realitate și de viața practică.
• Fondatorii picturii românești moderne sunt artiștii de la finalul secolului al XIX-lea care încep să reprezinte în lucrările lor arta
realistă, ancorată în cotidianul vieții, tematica socială cu tentă muncitorească.;
• Epoca interbelică a fost una de emancipare culturală marcată de o nouă școală cu valori și inovații iconografice: portretistica
care promovează figurile simbolice din lumea rurală si picturi pitorești cu personaje din port, din târguri sau cafenele, naturi
moarte cu interioare și obiecte conforme cu gustul românesc al vremii.
• Al doilea război mondial constituie un moment de hotar pentru arta românească, sfârșitul epocii moderne în domeniul artelor
plastice și startul epocii artei românești contemporane.
REDAREA PLANEITĂȚII UNEI LUCRĂRII ÎN ULEI
PE PÂNZĂ

Studiu de caz „Portretul unui șahist”

Portretul face parte dintr-o colecție particulară. Se identifică cu titlul
Portretul unui șahist în procesul de restaurare, cu autor cunoscut care a
semnat sub numele Sion Blanuta Zlesinger.

Tabloul este datat 1951.

Titlul ales transmite mesajul autorului în această pictură.

 Caracteristicile picturii în ulei pe pânză

În acest capitol am prezentat avantajele și limitele picturii în ulei

pe pânză precum și elementele constructive ale unei picture în
ulei pe pânză:

• suportul auxiliar (șasiul);

• suportul de pânză cu structura de fire textile, modul de

întinderea și fixare a pânzei, modul de pregătire a pânzei
(impregnarea cu clei și grunduirea pânzei);

• stratul de culoare cu elementele ce îl definesc (imprimatura,

lianți, pigmenți, esențe, iluanți, mediumuri și modul de
preparare al culorilor de ulei);

• desenul pregătitor;

• modul de protejare al picturii în ulei prin vernisare

Formele de degradare specifice la pictura în ulei pe pânză care influențează
tensionarea în benzi de calc
În acest capitol am prezentat formele de degradare specifice picturii în ulei pânză care influențează tensionarea în
benzi de calc.

Degradări ale suportului de pânză:

 tensionarea defectuoasă a pânzei pe suportul auxiliar datorată detensionării suportului de pânză pe șasiu;
 degradărilor mecanice (transport, loviri, mutilări intenționate, zgârieturile stratului pictural sau ale stratului de
pânză);
 Deformarea pânzei cauzată de influența umidității și temperaturii, condițiile de expunere sau depozitare a
tabloului, accidente de tipul inundații.
Degradări ale peliculei de culoare și vernis:
 cauze de neglijență la expunerea sau la depozitarea compozițiilor picturale cum ar fi: inundații accidentale,
contactul imprevizibil cu substanțe chimice cu efect coroziv sau gaze;
 Desprinderile, fisurile și craclurile straturilor de culoare și vernis pot avea multe cauze: grundul incorect aplicat
pe suportul de pânză, imprimatura incompatibilă cu stratul de grund și care nu face priza cu stratul de culoare,
aplicarea stratului de protecție pe umed, fără a lăsa suficient timp de uscare culorilor în ulei, variații bruște de
umiditate și temperatură.
 Tehnici noi de redarea a planeității suportului textil la pictura în ulei pe pânză

Spatulă cu reglare a temperaturii

de încălzire

Masă cu vaccum (masă de dublare) pânza cu vid

Cadru de tensionare cu cleme bazat pe teoria tensionării cu atenuare zgomot și diminuare vibrații
maxime dezvoltată de Gustave Berger
Metodologia de consolidare a suportului de pânză

Metodologia de conservare-restaurare a unui tablou pictat pe pânză în ulei depinde de starea lui de conservare, de
tipul și numărul de degradări pe care le prezintă suportul de pânză, de materialele folosite în componența stratului
de culoare și a stratului de protecție și nu în ultimul rând de tehnica de execuție a tabloului.

În continuare în prezenta lucrare am cauzele și efectele degradărilor clasificate pe următoarele categorii:

 Materialul suportului de pânză;

 Prepararea pânzei cu clei;
 Imprimatura
 Calitatea materialelor;
 Tehnica de execuție;
 Condițiile de conservare.
Aplicare propuneri metodologice la nivelul stratului de culoare
Îndepărtarea depunerilor slab aderente (desprăfuire)

Îndepărtarea depunerilor slab aderente s-a aplicat atât pe fața tabloului cât și pe verso acestuia. Această operațiune s-a
realizat cu ajutorul unei pensule late, cu păr moale. Ulterior s- a utilizat și aspiratorul pentru a nu dispersa particule de
praf în atmosferă.

Extragerea pânzei de pe suportul auxiliar (șasiu)

Asigurarea profilactică
Redarea planeității supotului textil
Operațiunea a fost posibilă după emolierea pânzei
cu ajutorul umidității dispersată pe verso. Acolo
unde această detensionare a pânzei s-a produs, s-a
acționat pe verso prin pulverizare și ulterior prin
presa cu piatra de marmură.
Consolidare suportului textil
Consolidarea stratului de culoare
Dublarea marginilor
Replantarea fragmentelor desprinse
Consolidarea stratului de culoare
Chituirea lacunelor și fisurilor din stratul de culoare
Îndepărtarea depunerilor aderente prezente pe stratul de culoare
Protejarea stratului de culoare - vernisarea generală
Tensionarea pânzei pe noul șasiu
Integrare cromatică a uzurilor, lacunele și fisurile peliculei de culoare – prin metoda rittocco
Integrarea ritocco propriu-zisa
Tablou Portretul unui șahist înainte și după restaurare