ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE

DIRECȚIA SIGURANȚA ȘCOLARĂ

SIGURANȚA ÎN ȘCOLI
IA ATITUDINE, spune STOP VIOLENȚEI!

Subinspector de
poliție:
ȘTEFAN Florin
Despre ce vom vorbi astăzi?
Pentru a afla, vă invit să vizionăm un scurt filmuleț
 Ce este infracțiunea?
Infracţiunea: fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăţie, nejustificată şi
imputabilă persoanei care a săvârşit-o.

 Infracțiunile sunt consecințe ale unor conflicte spontane între elevi, care degenerează în
acte de violență fizică.
• Tipuri de infracțiuni comise în incinta și zona adiacentă a școlii
 Lovirea sau alte acte de violență;
 Furtul;
 Tâlhăria;
 Vătămarea corporală (din culpă);
 Amenințarea;
 Șantajul;
 Hărțuirea;
 Lipsirea de libertate în mod ilegal;
 Violul;
 Consumul/comercializarea de droguri;
 Infracțiuni comise în incinta și zona adiacentă a școlii

 Lovirea sau alte violențe (art. 193 C.P.):

fapta de lovire sau orice acte de
violență cauzatoare de suferință fizică, de leziuni traumatice sau care
afectează sănătatea unei persoane, a căror gravitate este evaluată prin zile de
îngrijiri medicale
 Exemplu:
În timp ce se aflau în pauza dintre orele de curs în curtea interioară a școlii, elevul
B.A.C (14 ani) din clasa a VII-a, pe fondul unor discuții în contradictoriu (conflict
spontan), l-a împins pe elevul B.A.S. (11 ani), din clasa a V-a, acesta căzând la
pământ şi lovindu-se în zona umărului, fără a necesita internarea în spital. B.A.C.
este cunoscut cu unele deficiențe de acomodare la normele impuse în mediul școlar,
prin regulamentul de ordine interioară. B.A.S. este caracterizat ca un copil liniștit,
integrat în colectivul clasei, fără a avea devieri comportamentale. În prezent, se
efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe,
fapta prev. de art. 193, alin. 1 - Cod Penal.

 Vătămare corporală (art. 194 C.P.):

fapta prevăzută la art. 193, care a cauzat
consecințe, precum: o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătății
persoanei, care au necesitat îngrijiri medicale mai mult de 90 de zile,
prejudiciu estetic grav și permanent, punerea în primejdie a vieții.
 Infracțiuni comise în incinta și zona adiacentă a școlii
 Vătămare corporală din culpă: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l
acceptă, socotind fără temei că nu se va produce; b) nu prevede rezultatul faptei
sale, deși trebuia și putea să-l vadă.
 Exemplu:
Aflându-se în curtea școlii, alături de colegii din clasa a VIII-a, sub supravegherea dnei prof.
C.B.E., eleva M.K.I s-a dezechilibrat și s-a accidentat în timpul unei activități sportive,
provocându-și leziuni traumatice la nivelul membrului inferior stâng. Ulterior, însoțită de prof.
dirigintă, eleva minoră a fost transportată la spitalul municipal, unde i s-a stabilit diagnosticul de
„luxație de rotulă”, fără a rămâne sub supraveghere medicală. S-au efectuat acte de urmărire
penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ,,vătămare corporală din culpă”, faptă prevăzută şi
pedepsită de art. 196, alin. 2 din C.P.

 Furtul luarea unui bun (mobil) din posesia sau detenția

(art. 228-art. 230, alin (1) C.P.):
altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept.
 Exemplu:
Poliția unei localități din România a fost sesizată prin plângere de către numita CA.P., elevă în
clasa a IX-a, cu privire la faptul că a fost victima unui furt. În timp ce se afla la orele de curs, și-a
lăsat telefonul mobil, marca Samsung, pe bancă, iar după câteva minute, nu l-a mai găsit. În cauză
se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de furt, faptă prevăzută de art. 228, alin.
(1) din C.P., în vederea identificării autorilor și recuperarea prejudiciului cauzat. Tendința elevilor
de a introduce în unitatea de învățământ bunuri personale având o valoare semnificativă,
neglijența în păstrarea acestora, îi transformă în potențiale victime ale unor infracțiuni.
 Infracțiuni comise în incinta și zona adiacentă a școlii
 Tâlhăria (art. 233 C.P.):
furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări,
ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputința de a se apăra, în scopul
păstrării bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii, sau pentru a-și
asigura scăparea.

 Amenințarea (art. 206, alin (1) C.P.):

fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei
infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare împotriva acesteia sau a altei persoane, dacă
este de natură să îi producă o stare de temere.

 Șantajul (art. 207 C.P.):

constrângerea unei persoane, în scopul de a dobândi injust un
folos, pentru sine sau pentru altul, sau amenințarea cu darea în vileag a unei fapte
reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori membrii
familiei sale.

 Hărțuirea (art. 208 C.P.): fapta repetată, fără drept și fără un interes legitim de urmărire
a unei persoane, de supraveghere a locuinței, a locului de muncă, alte locuri
frecventate de aceasta, ori efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin
mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvența lor, îi cauzează o temere
persoanei.
 Infracțiuni comise în incinta și zona adiacentă a școlii

 Exemplu:
Elena și Maria sunt colege de clasă, iar în trecut au fost prietene bune. Prietenia lor s-a
destrămat în momentul în care Elena a decis să iasă la un suc cu iubitul Mariei. Din acel
moment, între ele sunt numeroase conflicte. Citind conversațiile dintre cei doi, Maria s-a
enervat foarte tare, spunându-i Elenei, prin intermediul aplicațiilor de socializare: „Dacă te
mai prind vorbind cu iubitul meu, o să spun tuturor că ai furat cheia de la jurnalul Ioanei și
ai citit tot ce scria în el”. Însă Maria a continuat conflictul, apelând-o pe Elena pe telefon în
mod repetat, la ore târzii, pentru a-i adresa cuvinte jignitoare, provocându-i o stare de
teamă.

 Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 205 C.P.):

răpirea sau lipsirea de
libertate a persoanei care se află în imposibilitatea de a-și exprima voința ori
de a se apăra, în condițiile respectării dreptului la libertate și la siguranță.

 Portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (art. 372, alin (3)
C.P.):fapta de a purta, fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-
sportive, în sediile autorităților publice, în insituțiile publice etc., obiecte
fabricate pentru tăiere, înțepare, lovire, arme neletale nesupuse autorizării,
dispozitive pentru șocuri electrice, substanțe iritant lacrimogene sau cu efect
paralizant.
 Infracțiuni comise în incinta și zona adiacentă a școlii
 Exemplu:
Directorul unui liceu tehnologic dintr-un județ a sesizat telefonic poliția municipală, cu privire la faptul că
minorul C.C.T., în vârstă de 16 ani, elev în clasa a X-a, în timp ce se afla în incinta școlii, a fost observat
de un coleg de clasă că avea asupra sa un obiect metalic periculos (cuțit tip „butterfly”, de aprox. 16 cm).
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de portul sau folosirea fără drept de
obiecte periculoase, prev. și ped. de art. 372 alin. (3) din Cod Penal.

 Violul (art. 218 C.P.): raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană și orice alte
acte de penetrare vaginală sau anală săvârșite prin constrângere, punere în imposibilitatea
de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare.

 Coruperea sexuală a minorilor (art. 221 C.P.):

comiterea unui act de natură sexuală
împotriva unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani și determinarea minorului să
suporte sau să efectueze un astfel de act.
 Exemplu:
Poliția s-a autosesizat cu privire la faptul că numitul P.T.C., în vârstă de 50 de ani, în calitate de paznic la
un liceu economic dintr-un județ, a abordat un număr de 3 eleve din cadrul instituției, pe care le-a atins pe
picior, le-a mângâiat și a intrat cu acestea în discuții cu conotații sexuale. Cele trei minore, cu vârste de 15
și 16 ani, aflate în pauza dintre cursuri, au intrat în ghereta unde paznicul își desfășura activitatea și i-au
solicitat acestuia țigări. Minorele au declarat că, la momentul interacțiunii cu acesta, susnumitul se afla sub
influența băuturilor alcoolice.
 Infracțiuni comise în incinta și zona adiacentă a școlii

 Hărțuirea sexuală (art. 223 C.P.): pretinderea, în mod repetat, de favoruri de

natură sexuală, în cadrul unei relații de muncă sau a unei relații similare, dacă
prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare.

 Consumul/comercializarea de droguri (Legea nr. 143/2000 privind

prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri).
 Răspunderea penală a minorilor
 Limitele răspunderii penale (art. 113 C.P.)
(1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.
(2) Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește
că a săvârşit fapta cu discernământ.
(3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.

 Consecințele răspunderii penale (art. 114 C.P.)

(1) Faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă
între 14 şi 18 ani, se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.
(2) Faţă de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă
privativă de libertate în următoarele cazuri:
a) dacă a mai săvârşit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură
educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea
infracţiunii pentru care este judecat;
b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârşită este
închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață.
 Răspunderea penală a minorilor
 Măsurile educative (art. 115 C.P.):
 Măsurile educative neprivative de libertate sunt:
a) Stagiul de formare civică (cf. art. 115, alin (1) C.P.): obligația minorului de a
participa la un program cu o durată de cel mult 4 luni, pentru a-l ajuta să înţeleagă consecințele legale şi
sociale la care se expune în cazul săvârşirii de infracțiuni şi pentru a-l responsabiliza cu privire la
comportamentul său viitor.
b) Supravegherea (cf. art. 118 C.P.): controlarea şi îndrumarea minorului în cadrul
programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între 2 şi 6 luni, sub coordonarea serviciului de probațiune,
pentru a asigura participarea la cursuri şcolare sau de formare profesională.

c) Consemnarea la sfârșit de săptămână (cf. art. 119 C.P.): obligația minorului de a

nu părăsi locuința în zilele de sâmbătă şi duminică, pe o durată cuprinsă între 4 şi 12 săptămâni, afară de
cazul în care, în această perioadă, are obligația de a participa la anumite programe ori de a desfășura
anumite activități impuse de instanță.

d) Asistarea zilnică (cf. art. 120 C.P.): obligația minorului de a respecta un program
stabilit de serviciul de probațiune, care conține orarul şi condiţiile de desfășurare a activităților, precum
şi interdicțiile impuse minorului; durată cuprinsă între 3 şi 6 luni.
 Răspunderea penală a minorilor

 Obligații ce pot fi impuse minorului (art. 121 C.P.)

 Pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate,
instanța poate impune minorului una sau mai multe dintre următoarele
obligații:
a) să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională;
b) să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială
stabilită de instanță;
c) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale
ori la alte adunări publice, stabilite de instanță;
d) să nu se apropie şi să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai
acesteia, cu participanții la săvârșirea infracţiunii ori cu alte persoane stabilite de instanță;
e) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta;
f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.
 Răspunderea penală a minorilor
2. Măsurile educative privative de libertate sunt:
a) Internarea într-un centru educativ (cf. art. 124, alin (1) și (2) C.P.): internarea
minorului într-o instituție specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program
de pregătire școlară şi formare profesională, potrivit aptitudinilor sale, precum şi
programe de reintegrare socială; dacă pe durata internării (cuprinsă între 1 şi 3 ani),
minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor şcolare şi profesionale şi
a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puțin
jumătate din durata internării, instanța poate dispune înlocuirea internării cu măsura
educativă a asistării zilnice.

b) Internarea într-un centru de detenție (cf. art. 125 C.P.): internarea minorului
într-o instituție specializată în recuperarea minorilor, cu regim de pază şi supraveghere,
unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum şi programe de pregătire
școlară şi formare profesională, potrivit aptitudinilor sale; perioadă cuprinsă între 2 şi 5
ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârşită este
închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe viaţă, când internarea se ia pe o
perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani.
 Răspunderea penală a minorilor

 Alegerea măsurii educative luată față de minor se face în condiţiile art. 114, potrivit
criteriilor prevăzute în art. 74.
 Articolul 74: Criteriile generale de individualizare a pedepsei.
(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu
periculozitatea infractorului, care se evaluează după criteriile:
a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
 Răspunderea penală a minorilor

 Referatul de evaluare (art. 116, alin. (1) C.P.)

 Potrivit criteriilor prevăzute în art. 74, instanța va solicita serviciului de
probațiune întocmirea unui referat care va cuprinde şi propuneri motivate
referitoare la natura şi durata programelor de reintegrare socială pe care
minorul ar trebui să le urmeze, precum şi la alte obligații ce pot fi impuse
acestuia de către instanță.

 Schimbarea regimului de executare (art. 126 C.P.)

 Dacă în cursul executării unei măsuri educative privative de libertate,
persoana internată, care a împlinit vârsta de 18 ani, are un comportament prin
care influențează negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a
celorlalte persoane internate, instanța poate dispune continuarea executării
măsurii educative într-un penitenciar.
 ci ț i i Alexandru, elev în vârstă de 10 ani, a furat stiloul unui coleg de clasă. Pentru
Exer ive! această faptă, Alexandru poate fi sancționat prin:
l i ca t a) scăderea notei la purtare și plata stiloului;
ap b) emiterea de către instanță a obligației de a nu frecventa anumite locuri/
persoane;
c) se va întocmi dosar penal pentru comiterea infracțiunii de furt, fiind pasibil de
pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Trei colegi de clasă, în vârstă de 15 ani, plănuiesc să facă o farsă colegei lor de școală, Ioana, punând în
sticla de suc a acesteia substanțe: praf de cretă și dezinfectant. În timp ce colegii o țin de vorbă pe Ioana,
Mihai îi strecoară substanțele în sticla de suc. La scurt timp după ce bea din sticlă, aceasta este dusă cu
ambulanța la spital, deoarece i se face rău. Ce măsuri credeți că vor fi luate împotriva celor trei?
a) li se va întocmi dosar penal pentru infracțiunea de vătămare corporală;
b) vor fi supuși unei expertize psihiatrice pentru a stabili dacă au avut sau nu discernământ la momentul
săvârșirii faptei, urmând ca, în funcție de rezultatul expertizei, să se stabilească dacă pot fi trași la
răspundere penală;
c) împotriva lor pot fi luate doar măsuri disciplinare la nivelul școlii: scăderea notei la purtare și consilierea
psihologică a elevilor implicați.
 Să ne testăm cunoștințele!
Vă invităm să deschideți aplicația KAHOOT, accesând www.kahoot.com
Răspunsuri:
1. F
2. A
3. F
4. c
5. c
6. b
7. a
8. a
9. b
Vă mulțumim pentru atenție!
Bibliografie:
1. Voicu, C.A., Dascalu, N. (2014), „Consideratii privind abuzului sexual exercitat asupra copilului”, în: Revista
de investigare a criminalitatii, 7 (1), 31.
2. Muntean, A., Munteanu, A. (2011), Violența, trauma, reziliența, Iasi, Polirom.
3. Ghid teoretic pentru prevenirea, intervenția și combaterea bullying-ului din unitățile de învățământ
preuniversitar.
4. Noul Cod Penal și legislație conexă (2016), ediție îngrijită de prof. Dr. Dan Lupașcu, ProLege.
5. https://create.kahoot.it/auth/register
6. https://www.youtube.com/watch?v=Jl9WfENBDe4