Colegiul Național “Vasile Alecsandri” Iași

Siguranța pe stradă

Realizatori,
Alexia Popa
Maria Corciovă

Iași,2022
Cuprins
• Siguranța în UE
• Opiniaorganizației non-guvernamentale
feministe din România
• Cum afectează hărțuirea și agresiunea
• Numere la care putem apela
• Un exemplu de exercițiu pentru apărare
• Concepte- cheie
• Protecția refugiaților împotriva violenței sexuale
și de gen
Siguranța in UE
• Deși Uniunea Europeană este considerată una dintre cele mai sigure regiuni din lume,
experiența femeilor dovedește că țările membre nu sunt încă suficient de sigure pentru
propriii locuitori.
• Într-un raport publicat la 19 februarie de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale a
Uniunii Europene (FRA) se arată că majoritatea femeilor se tem de hărțuire și de
agresiunea fizică sau sexuală.
• Din această cauză, femeile tind să evite anumite străzi sau locuri mai degrabă pustii. De
asemenea, acestea se tem să fie singure în compania persoanelor care nu le inspiră încredere.
• Opt din zece tinere între 16 și 29 de ani evită copleșitor aceste situații, spre deosebire de
59% dintre bărbații de aceeași vârstă.
• Femeile peste 30 de ani sunt ceva mai puțin precaute - între 65 și 74% evită în mod activ
situațiile în care nu se simt în siguranță. Cifrele ridicate, însă, indică faptul că populația
feminină, mai mult decât cea masculină, trăiește cu frica constantă a agresiunii sau
hărțuirii.
„Împreună pentru siguranța femeilor", marș pe strazile Capitalei
 • Femeile nu sunt în
siguranță nici acasă, nici în
spații publice. Raportul indică
statistici similare pentru
incidentele de violență sexuală
din propria casă și pentru cele
din spații publice - câte un sfert
din femei au raportat aceste
locații. Femeile sunt expuse
unui risc de agresiune sexuală
în magazine, restaurante sau
cluburi de 3-4 ori mai mare
decât bărbații. Când vine
vorba de violența non-sexuală,
bărbații sunt în pericol
semnificativ doar pe stradă, în
timp ce aproape același
procentaj de femei au fost
victima violenței în propria
casă.
Opinia organizației non-guvernamentale
feministe din România
• Europa Liberă a consultat reprezentanții a două dintre principalele organizații non-
guvernamentale feministe din România, cu privire la situația hărțuirii și a agresiunii în
țara noastră.
• “În România, nu avem statistici reale despre hărțuirea și agresiunea sexuală”, explică
pentru Europa Liberă Andreea Rusu, de la Centrul Filia. Organizația a încercat să
cerceteze singură această problemă, lansând în 2019 un barometru de gen. “Din
barometrul nostru, a reieșit că peste 80% dintre femei sunt deranjate de toate tipurile
de hărțuire sexuală, de la fluierături la atingeri, la urmărire.”
• “Nu avem educație sexuală sau cu privire la egalitatea de gen în școli, campaniile de
informare sunt făcute de ONG-uri care nu au bani suficienți să educe la nivel național,
nu avem educație pentru prevenirea violenței. Tinerii nu știu destul de bine ce este
consimțământul, cum arată agresiunile sau hărțuirea sexuală, și ajungi în punctul în
care o victimă consideră că aceste lucruri sunt vina ei și soarta ei de femeie, și
bărbaților li se pare că li se cuvine să facă aceste lucruri, că e rolul lor să insiste când
li se spune nu”, continuă aceasta.
Cum afectează hărțuirea și agresiunea
• Femeile sunt afectate psihologic mult mai mult de o experiență
violentă non-sexuală decât bărbații: 7 din 10 femei au raportat că
trec prin consecințe psihologice, spre deosebire de 5 din 10
bărbați. Statisticile arată diferențe similare între femei și bărbați
când vine vorba de violența sexuală. Rata la care bărbații suferă
de violență fizică este însă mult mai mare decât a femeilor.
• Grupurile minoritare din societate sunt mult mai des victime ale
atacurilor fizice și hărțuirii. Minoritățile etnice, imigranții,
persoanele din comunitatea LGBTQIA+, și persoanele cu
diazbilități trec prin aceste experiențe mult mai des decât
majoritatea populației.
Expoziția „Nu daţi vina pe haine” este organizat în premieră în
R. Moldova. Pentru prima dată, o expoziție similară a fost
prezentată în 2014, în SUA, la Universitatea din Arkansas.
“Câteva luni mai târziu, mama, care stătea în fața dulapului meu,
se plângea că nu o mai port. Aveam șase ani ”, dezvăluie un fost
copil dintr-o copilărie încălcată.
Numere la care putem apela :
• Dacă ne simțim urmăriți cel mai bine este să intrăm intr-un
magazin și să sunăm la aceste numere :

•
112 ( număr de urgențe)
• 0800 500 333 (număr destinat
violenței domestice)
•
Un exemplu de exercițiu pentru apărare:
Concepte-cheie în înțelegerea și definirea
violenței sexuale și de gen
• -Coerciție – forțare sau tentativa de forțare împotriva consimțãmântului
persoanei, uzându-se de amenințare, insistențã, manipulare, norme culturale sau
putere economicã;

• Agresor - persoanã, grup, instituție care exercitã abuzul de putere. Este un mit
cã violența sexualã și de gen este înfãptuitã de strãini - cele mai multe acte de acest tip
sunt înfãptuite de persoane cunoscute, iar multe incidente violente sunt premeditate și
planificate. Statul și instituțiile acestuia devin agenți de persecuție atunci când nu
schimbã sau nu previn practicile discriminatorii ce conduc la producerea violenței
sexuale și de gen. Agresori/agenți de persecuție pot fi, de asemenea, partenerii intimi,
membri ai familiei, rude apropiate și prieteni, membri influenți ai comunitãții. Prin
practicile discriminatorii în furnizarea de servicii, chiar și forțele de securitate și
soldații, forțele de menținere a pãcii, lucrãtorii comunitari pot deveni agresori.
• Sex - caracteristici biologice și fiziologice ale bãrbaților și femeilor; sunt congenitale iar
diferențele dintre sexe sunt limitate la funcțiile fiziologice de reproducere;
• Gen - caracteristici sociale construite pe baza a diferiți factori, cum ar fi vârsta, religia,
originea etnicã și socialã. Ele diferã de la o culturã la alta și definesc statutul, rolul,
responsabilitatea socialã, relațiile de putere dintre membrii oricãrei societãții sau culturii.
Genul se învațã, se dobândește prin socializare și prin urmare se poate schimba; acesta are
tendința de a evolua, pentru a rãspunde schimbãrilor din mediul social, politic și cultural;
• Violență - mijloc de control și opresiune de naturã emoționalã, psihologicã, fizicã, sexualã,
socialã. În timp ce agresivitatea este o tendințã înnãscutã, violența se învațã;
• Abuzul - uzul inadecvat de putere prin care autorul deține controlul sau anumite avantaje
asupra abuzatului;
Protecția refugiaților împotriva violenței
sexuale și de gen
• Prevenirea si rãspunsul la violența sexualã și de gen sunt legate în mod direct de
protecția drepturilor omului. Fiecare individ, fãrã deosebire de rasã, culoare, sex, limbã,
religie, orientare politicã, origine naționalã sau socialã, proprietate, statut social, etc
este îndreptãțit la respect, protecție, exercițiul drepturilor si libertãților umane
fundamentale. Actele de violențã sexualã și de gen încalcã o serie de drepturi
fundamentale ale omului:
• * Dreptul la viațã, libertate și securitate personalã;
• * Dreptul la cele mai înalte standarde realizabile de sãnãtate fizicã și mentalã;
• * Dreptul la libertate împotriva torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante;
Dreptul la libertatea de mișcare, opinie, expresie și asociere;
* Dreptul de a accede într-o cãsãtorie pe baza consimțãmâtului liber și deplin, precum și de a
beneficia de drepturi egale cu partenerul, atât în timpul cãsãtoriei cât și la dizolvarea ei;
* Dreptul la educație, securitate socialã și dezvoltare personalã;
* Dreptul la participare culturalã, politicã și publicã, accesul egal la servicii, locuri de muncã
ºi retribuire egalã pentru munca egalã.
Bibliografie
• https://romania.europalibera.org/a/femeile-nu-sunt-in-siguranta-raport-/31111817.html
• https://ziare.com/stiri/violenta/impreuna-pentru-siguranta-femeilor-mars-pe-strazile-cap
italei-sunt-prizoniere-intr-o-cultura-a-violentei-galerie-foto-1534672
• /Downloads/opendocpdf.pdf
Mulțumim pentru atenție!