Activitatea didactică și

de cercetare
•Se întoarce în țară, unde între anii 1925 și 1935 este
profesor la Universitatea din București și predă
cursurile de chimie organică și chimie generală. În
1928, la 26 de ani, publică prima ediție din cele două
tratate, „Chimie organică” și „Chimie generală”. Peste
40 de generații au învățat și încă învață după aceste
cărți, acum singurele cărți de specialitate în limba
română care se ridică la nivel occidental. Aceste
lucrări ne arată forța de anticipare cu totul
remarcabilă a autorului. A intuit una din cele mai
importante direcții de dezvoltare a chimiei organice
și a adus contribuții de bază. De asemenea a publicat
„Manualul inginerului chimist” și manuale de liceu.
• Este ales ca membru al Academiei Române și al altor academii
din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria și Polonia).
Primește numeroase premii, dintre care medalia „A.W.
von Hofmann”, una dintre cele mai prestigioase medalii
științifice.

• A fost membru corespondent al Academiei de Științe din

România începând cu 21 decembrie 1935 și membru titular
începând cu 20 decembrie 1936.

• Acesta era foarte apreciat având multipli profesori

din strainătate lăudându-l (Professor H. Plieninger,
Heidelberg; Professor W.v.E. Doering; Professor H.
Gilman; Alexandru T. Balaban)