PERLA

Este un obiect rotund din sidef, produs în interiorul unor moluște bivalve, de obicei stridii. Perla
este o combinație de carbonați de calciu (aragonit, calcit) – cristale care determină prin
fenomemul interferență luciul perlei – și o substanță organică proteică complexă numită „conchin“
sau „conchiolină”. Cuvântul „perlă” a devenit metaforă pentru ceva extrem de rar, foarte fin, demn
de admirat și

Etimologie
Etimologia cuvântului „perlă” are diferite origini.
Derivațiile teutonice provin de la cuvântul beere, care
înseamnă boabă sau grăunte. Derivațiile latine
sunt pirium, sfera și pirula, (pară). Romanii uitilizau
denumirea grecească „margarita”, care descria un obiect de
o valoare unică, specială, simbolizând persoana iubită sau
copilul preferat
 PERLE NATURALE
PERLELE NATURALE SAU „SĂLBATICE”, SUNT
ACCIDENTALE ȘI FOARTE RARE (RATA FIIND
DE 1 LA 1 000). PERLELE SĂLBATICE AU ÎN
GENERAL DIMENSIUNI MICI ȘI NEREGULATE,
CELE MARI ȘI SFERICE SUNT EXTREM DE
RARE. SCOICILE PRODUCĂTOARE DE PERLE
SUNT STRIDIILE. ACESTEA POT FI ÎNTÂLNITE
ÎN MAREA ROȘIE, OCEANUL INDIAN, PACIFIC,
DAR ȘI ÎN APELE OCEANULUI ATLANTIC (MAI
ALES ÎN PEARL ISLANDS, LÎNGĂ NICARAGUA).
CELE MAI VALOROASE PERLE NATURALE
PROVIN DIN ZONA BAHRAIN ȘI GOLFUL
PERSIC.
• PERLE NATURALE SĂLBATICE SUNT CONSIDERATE ȘI UNELE PIETRE CALCAROASE
CARE CRESC ÎN INTERIORUL UNOR GASTROPODE. AU FORMĂ DE PERLE DAR NU
CONȚIN SIDEF (NESIDEFATE):
• CONCH: DE FORMĂ OVALĂ, CULOAREA ROZ, PRODUSE ÎN INTERIORUL COCHILIEI
MELCULUI QUEEN CONCH (STROMBUS GIGAS), FAMILIA STROMBIDAE
• MELO MELO : ESTE PRODUSĂ DE GASTROPODUL MELO MELO (VOLUTIDAE), ÎNTÂLNIT
ÎN MAREA CHINEI DE SUD, ÎNTRE SINGAPORE ȘI MAREA ADAMAN; AU NUANȚE ÎNCHISE
DE MARO ȘI BRONZ, CELE MAI RARE FIIND PORTOCALIU.
• ABALONE: SUNT PRODUSE DE MELCUL MARIN HALIOTIS DIN FAMILIA HALIOTIDAE,
AVÂND FORMĂ DE CORN DREPT, DATĂ DE FORMA CORPULUI ACESTUI MELC; SUNT
FOARTE RARE, FIIND CONSIDERATE CA PERLELE CELE MAI FRUMOASE DIN LUME; SUNT
ÎNTÂLNITE ÎN APELE DIN APROPIERE DE CALIFORNIA, NOUA ZEELANDĂ ȘI AUSTRALIA
• SCALLOP : PERLELE „SCALLOP” SUNT PRODUSE DE O SCOICĂ DIN FAMILIA PECTINIDAE,
DENUMITĂ ȘI „MANO DE LEON” („LABA LEULUI”); SUNT EXTREM DE RAR GĂSITE, ÎN
APELE DE COASTĂ ALE OCEANULUI PACIFIC, ÎN GOLFUL BAJA, CALIFORNIA, IAR
CULOAREA ESTE DE UN MARO SPECIFIC.
• CEA MAI MARE PERLĂ NATURALĂ DIN LUME CUNOSCUTĂ PÂNĂ ÎN PREZENT, ARE UN
DIAMETRU DE 238 MM ȘI GREUTATEA DE 6,4 KG. ESTE O PERLĂ NESIDEFATĂ, FIIND
CALCAROASĂ ȘI PRODUSĂ NATURAL DE CĂTRE SCOICA TRIDACNA GIGAS, FAMILIA
TRIDACNINAE. A FOST DESCOPERIĂ ACCIDENTAL DE UN SCUFUNDĂTOR CĂUTATOR DE
PERLE ÎN APELE INSULEI PALAWAN DIN FILIPINE. DENUMITĂ INIȚIAL “PERLA LUI
ALLAH”, IAR ULTERIOR “PERLA LUI LAO TZU”, DATORITĂ UNEI LEGENDE INVENTATĂ
DE PRIMUL PROPRIETAR AL ACESTEI PERLE, WILBURN COBB. ÎN ANUL 1982 A FOST
ESTIMATĂ 36 MILIOANE €, IAR ÎN 2006 LA 61,850,000 $.
 FORMARE
PERLELE NATURALE IAU NAȘTERE ATUNCI CÂND ÎNTRE
COCHILIE ȘI MANTA PĂTRUNDE UN CORP STRĂIN (UN
PARAZIT MICRO-ORGANIC SAU UN FIR DE NISIP).
ACESTA IRITĂ MANTAUA CARE ÎNCEPE SĂ SECRETE
SIDEF PRIN CELULELE EPITELIALE, PENTRU A SE
PROTEJA DE O POSIBILĂ IRITAȚIE. MOLUSCA DEPUNE ÎN
JURUL ACELUI CORP MII ȘI MII DE STRATURI
CONCENTRICE DE SIDEF, CARE ESTE PERLA. ACEST
PROCES POATE DURA ÎNTRE 10 ȘI 20 DE ANI. ÎN TIMPUL
PROCESULUI DE FORMARE AL PERLELOR, LUMINA
PĂTRUNDE ÎN STRATURILE FOARTE SUBȚIRI DE SIDEF,
PRODUCÂND FENOMENUL DE IRIZAȚIE AL PERLEI.
SUBSTANȚELE CARE COMPUN O PERLĂ SUNT
ARAGONITUL 85-90% (CRISTALE DE CARBONAT DE
CALCIU), CONCHIOLINA 4-6%, UN COMPUS ORGANIC
CARE FORMEAZĂ SCHELETUL PERLEI ȘI APĂ 2-4%.
• FIECARE MOLUSCĂ, SECRETĂ O CULOARE PROPRIE DE SIDEF. DE
AICI REZULTĂ UNICITATEA ȘI MAREA DIVERSITATE DE CULORI ȘI
IRIZĂRI ALE PERLELOR, FIIND EXTREM DE GREU DE GĂSIT SETURI
DE PERLE CU ACEEAȘI NUANȚĂ. SIDEFUL ESTE FORMAT LA RÂNDUL
SĂU DIN MILIOANE DE PLACUȚE MICROSCOPICE DE ARAGONIT, ÎN
FORME HEXAGONALE ȘI POLIGONALE. SIDEFUL MAI CONȚINE
BIOPOLIMERI ELASTICI (LUSTRIN ȘI CHITIN) ȘI PROTEINE
MĂTĂSOASE. ACEST COMPLEX DE SUBSTANȚE ORGANICE DAU
ASPECTUL IRIZANT AL SIDEFULUI ȘI ATINGEREA UNEI DURITĂȚI
FOARTE MICI, PERLELE FIIND CONSIDERATE PIETRE RELATIV MOI.
• PRESUPUNEREA CĂ UN FIR DE NISIP AJUNS ÎN SCOICĂ AR
DETERMINA FORMAREA PERLEI, ÎNCEPE SĂ FIE RESPINSĂ TOT MAI
MULT DE OAMENII DE ȘTIINȚĂ. JOCHEN SCHLÜTER, ȘEFUL
MUZEULUI MINERALOGIC DIN HAMBURG PRESUPUNE CĂ
RĂSPUNZĂTOR DE FORMAREA PERLEI AR FI CELULULE EPITELIALE
RĂNITE AL SCOICII, CARE SUFERĂ DE BOALĂ PARAZITARĂ, SCOICA
CĂUTÂND NEUTRALIZAREA PARAZITULUI PRIN ÎNVELIRE CU SIDEF.
• ÎN 2011, UN GRUP DE CERCETĂTORI JAPONEZI AU IDENTIFICAT
29.682 DE GENE ALE SCOICII DE MĂRGĂRITAR.
 CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE
FORMULĂ CHIMICĂ: (CACO3+CONCHIOLINĂ+H2O)
GREUTATE: SE MĂSOARĂ ÎN GRAINS (GRĂUNȚI), CARATE, MOMME SAU KAN (ÎN
JAPONIA) ȘI GRAMUL:
1 CARAT = 4 GRAINS = 200 MG = 0,2 G
1 GRAIN = 0,25 CARAT = 50 MG = 0,05 G
1 MOMME = 18,75 CARATS = 3750 MG = 3,75 G
1 KAN = 18.750 CARATE = 3.750 MG = 3.750,00 G
MĂRIME: 3 … 18 MM
DURITATE (SCARA DE DURITATE MOHS): 2,5 … 3,5
CULOARE: VARIAZĂ FOARTE MULT ȘI ESTE ÎN FUNCȚIE DE SPECIA DE
MOLUSCĂ, PRECUM ȘI DE CONDITIILE MEDIULUI ÎN CARE A TRĂIT SCOICA
(TEMPERATURA APEI, CURENTI, HRANĂ); CULOAREA POATE VARIA DE LA ALB,
GALBEN, ROZ, BLEU SAU VERDE PÂNĂ LA ARGINTIU, BRUN, GRI ÎNCHIS ȘI
NEGRU
FORMĂ: DEPINDE DE FORMA CORPULUI STRĂIN:
• Perfect rotunde sau aproape rotunde: sunt extrem de rare,
se formează atunci când corpul din moluscă nu se lipește
de cochilie; cu cât perla este mai rotundă, cu atât valoarea
acesteia este mai mare
• baroc: se obțin atunci când nucleul se lipește de chochilie,
iar perla se dezvoltă într-o formă neregulată
• rotund aplatizate (butoni), sunt folosite în general pentru
realizarea cerceilor
• picatură: sunt uniforme, simetrice
• bob de orez: au aspect ridat
• fantezie (bicolore): apar atunci când mai multe perle se
lipesc întâmplător una de alta.
• Strălucire: este dată de strălucirea unei pete de lumină care se
reflectă pe suprafața perlei; cu cât acest contur este mai mare cu
atât strălucirea e mai bună
• Luciu: este dat de calitatea și culoarea sidefului și indică gradul
de reflexie și de strălucire al suprafeței unei perle; o perlă de bună
calitate trebuie să reflecte astfel încât să se distingă obiectul
reflectat.