Contribuții românești la

progresul științei și tehnicii

Prezentare a elevei Loghin Denisa-Elena
Clasa a XI-a A pedagogic
 Impulsionarea cercetărilor
• Extinderea revoluţiei industriale şi organizarea învăţământului superior,
care au impulsionat, oriunde în lume, cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea
tehnicii, au avut, în spaţiul românesc , o altă cadenţă decât în ţările
occidentale, românii s-au dovedit competitivi şi chiar deschizători de drum
în multe domenii ale ştiinţei şi demonstrează, şi astăzi, creativitate tehnică.
• Universităţile şi cercetarea ştiinţifică Universităţile româneşti, cu
efervescenţa ştiinţifică specifică, dar şi cu laboratoarele lor, au făcut
posibile cercetări şi descoperiri ştiinţifice remarcabile. Profesorii formaţi
la cele mai bune şcoli superioare europene nu s-au mulţumit doar să
transmită studenţilor ceea ce ştiau, ci au aprofundat domenii ale cercetării.
 Dezvoltări în diferite domenii: matematică
• Matematica românească, ilustrată de Traian Lalescu, Alexandru Ghika
şi Miron Nicolescu, au contribuit la dezvoltarea teoriilor asupra
ecuaţiilor complexe sau a funcţiilor şi mulţimilor. Dimitrie Pompeiu a
introdus noţiuni importante în matematica modernă, în vreme ce
Grigore Moisil a fost un promotor al introducerii tehnicii de calcul în
România, iar Gheorghe Ţiţeica a fost creator al unor capitole din
geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase de
suprafețe, curbe și rețele care îi poartă numele.
 Domeniul biologiei
• În anii 1920, profesorul Dimitrie Voinov s-a ilustrat
în domenii de mare fineţe, cu ar fi histologia (ştiinţa
care se preocupă cu studiul ţesuturilor organice),
genetica celulară şi citologia (ştiinţa care se ocupă
cu studiul celulelor). Profesorul Paul Bujor s-a
remarcat în domeniul morfologiei, în vreme ce
doctorul Gheorghe Marinescu s-a apropiat de
studiul celulei nervoase, contribuţia sa în domeniul
neurologiei fiind recunoscută pe plan mondial. Ca
atare, în 1963, când se împlineau 100 de ani de la
naşterea lui Gheorghe Marinescu, acesta a fost
omagiat simultan la Paris şi Beijing. De mare
notorietate pe plan mondial s-a bucurat şi Ana
Aslan (1897-1988), cu importante contribuţii în
domeniul geriatriei. Aceasta a preparat vitamina H3
(Gerovital), un produs farmaceutic folosit şi astăzi.
• Emil Racoviţă, participant, în calitate de
naturalist, pe vasul Belgica, la expediţia
în Antarctica, a studiat peste 1000 de
plante şi animale la Polul Sud şi a pus
bazele biospeologiei. Grigore Antipa a
iniţiat cercetări în biologia marină.
Activitatea științifică a lui Victor Babeș a
fost foarte vastă, cu un accent deosebit în
problemele de tuberculoză, lepră,
vaccinare anti-rabică și seroterapie
antidifterică. A demonstrat prezența
bacililor tuberculozei în urina persoanelor
bolnave și a pus în evidență peste 40 de
microorganisme patogene.
 Domeniul fizicii
• În urma unor experienţe, Henri Coandă a prezentat, la Salonul
Aeronautic de la Paris (1910), primul avion cu reacţie din lume.
Efectul Coandă are aplicabilitate în aviaţie şi la rachete, datorită
tendinţei jeturilor de gaze de a se alipi de fuzelajul avionului, dar şi în
unele tehnici de prelucrare a semnalelor, la turbinele cu gaze sau la
sistemele de ghidare a vaselor. Cercetători români peste hotare Unii
cercetători români s-au stabilit peste hotare, atraşi de posibilităţile
oferite de laboratoare din Europa sau din Statele Unite ale Americii.
Printre aceştia se numără fizicianul Alexandru Proca (fizica
particulelor elementare), Henri Coandă şi George Emil Palade.
 Domeniul economiei
• Dimitrie Cantemir (1673-1723) în lucrarea "Descriptia Moldaviae" (1716)
fundamentează ideea potrivit căreia principala piedică a progresului României era
dominarea și exploatarea străină. El considera că una din condițiile victoriei în lupta
împotriva jugului străin o constituie unitatea politică a tuturor teritoriilor locuite de
descendenți daco-romani. Dimitrie Cantemir mai formulează o serie de idei prețioase în
legatură cu exploatarea bogățiilor subsolului, a sporirii producției agricole, a dezvoltării
unui comerț autohton si eficient pentru țară, care să oprească scurgerea bogățiilor în
afara țarii.
•
Virgil Madgeanu (1887-1940) scrie primul curs românesc de economie politică,
publicat post mortem în 1946. În acest curs și în alte lucrari lansează și dezvoltă o
serie de idei valoroase referitoare la viitorul agriculturii în România, dezvoltarea limitată
a industriei care favoriza pătrunderea capitalului străin în economia țării și exploatarea
sa.
 Domeniul geopoliticii
Ion Conea – viziunea strategică asupra geopoliticii
• Există în conturarea obiectului de studiu al geopoliticii două
contribuții românești de mare semnificație, asupra cărora ne propunem
să insistăm la începutul celui de-al doilea curs dedicat delimitării
obiectului de studiu al geopoliticii. Prima, legată de numele
geografului Ion Conea, este construită în directa legătură cu viziunea
lui Kjellen despre vecinătate și studiul vecinătații. Ion Conea plasează
obiectul de studiu al geopoliticii în domeniul relațiilor
internaționale, reținând pentru această disciplină două seturi de
preocupări.
 Domeniul chimiei
• Nicolae Teclu face primele sale cercetări încă din timpul studenției,
asupra silicaților, urmate apoi de analiza compoziției chimice a unui
meteorit căzut în zona Assam din India, analizele sale fiind foarte
apropiate ca rezultat de cele ale lui Gustav Tschermark. Cercetările legate
de combustia materialelor și gazelor îl fac cunoscut în lume, în anul 1900,
prin inventarea arzătorului cu mecanism care reglează cantitatea de aer și
de gaz, având tubul în formă conică. Studiul său pleacă de la constatarea
că la arzătorul (lampa), inventat în 1855 de Robert Bunsen şi folosit în
laboratoarele de chimie, nu se obținea un tiraj optim pentru aer. Pe baza
observaţiilor făcute în multiplele sale experimente, Nicolae Teclu descrie
în amănunt flacăra becului de gaz şi explică procesele de ardere care au
loc în diferite zone ale flăcării.
 Importanța acestor contribuții
• Inovație și Avans Tehnologic:
• Prin contribuțiile sale, România a
adus inovații și avansuri tehnologice
în diverse domenii, contribuind la
progresul global în ceea ce privește
tehnologia și cunoașterea științifică.
• Reprezentare Globală:
• Participarea la cercetare și dezvoltare
la nivel internațional consolidează
poziția României în comunitatea
științifică globală, oferind
oportunități de colaborare și schimb
de cunoștințe cu alte țări.
• Educație și Formare Profesională:
• Realizările românești în știință și
tehnologie pot servi ca sursă de inspirație
pentru generațiile viitoare de profesioniști
și cercetători, stimulând interesul pentru
aceste domenii și contribuind la
dezvoltarea resurselor umane calificate.
• Impact Economic:
• Inovațiile tehnologice pot avea un impact
semnificativ asupra economiei.
Dezvoltarea și implementarea de
tehnologii noi pot duce la creștere
economică, crearea de locuri de muncă și
consolidarea competitivității pe piața
globală.
 Importanța acestor contribuții
• Soluții la Probleme Globale:
• Contribuțiile românești pot aduce
soluții la probleme globale precum
schimbările climatice, criza
energetică, sănătatea publică și multe
altele, având un impact pozitiv asupra
întregii societăți globale.
• Consolidarea Prestigiului
Național:
• Succesele în știință și tehnologie
contribuie la consolidarea prestigiului
național și la promovarea unei imagini
pozitive a țării pe scena internațională.
• Soluții la Provocări Regionale:
• Contribuțiile în domeniul științei și
tehnologiei pot aborda provocări specifice
regionale, cum ar fi gestionarea resurselor
naturale, soluționarea problemelor de mediu
și dezvoltarea comunităților.
• În concluzie, importanța contribuțiilor
românești în știință și tehnologie este
amplă și are un impact pozitiv atât la
nivel național, cât și global. Aceste
contribuții contribuie la progresul
științific, la dezvoltarea societății și la
consolidarea poziției României în
contextul internațional.
SFÂRȘIT!