ȘCOALA GIMNAZIALĂ ARICEȘTII RAHTIVANI

R E F E R AT

TEMA : ASPECTE ȘTIINȚIFICE ȘI METODICE PRIVIND

PREDAREA CAPITOLULUI
„CERCUL ”

APLICAȚII ÎN GEOMETRIA CERCULUI

R E A L I Z ATO R ,
P R O F. S T Ă N E S C U M I H A E L A M Ă D Ă L I N A

RESPONSABILI CERC NR.7,

Prof. CIUDIN BOGDANA
Prof. COȚAC LEONARD

22 IANUARIE 2024
 INTRODUCERE
“Niciun om nu se întăreşte citind un tratat de gimnastică,
ci făcând exerciţii; niciun om nu se învaţă a judeca,
citind judecăţile scrise gata de alţii, ci judecând singur şi
dându-şi singur seama de natura lucrurilor.”

Mihai Eminescu

De fiecare dată când construim ceva, ne întâlnim cu

geometria.
Chiar și într-un joc de fotbal apare geometria— atunci când mingea trece prin aer, ea
formează o parabolă; iar dacă suntem atenți putem observa că toate mișcările pot fi
calculate prin linii geometrice și calcule aritmetice. Utilizăm geometria în multe
lucruri, dar trebuie să fim conștienți pentru observarea acestui lucru. Întâlnim
geometria în natură , în corpul omenesc ( în globulele roșii ce compun sângele
nostru, în ADN, în transmisiile neuronale), în construcțiile create de oameni
( Muzeul Luvru, poduri, turnul Eiffel etc.), în statistică, în motivele noastre
tradiționale (de pe covoare, țesături), în chimie, în artă si multe altele.
Geometria (din greacă: geo = pământ, metron= măsură) este una din ramurile
principale ale matematicii, ce se ocupă cu studiul formelor spațiale, sau altfel spus,
ce se ocupă cu măsurarea pământului. A luat naştere datorită nevoilor practice ale
oamenilor şi s-a dezvoltat în strânsă legătură cu acestea.

2
 A învăța geometria cere să ne lăsăm imaginația să zboare, să combinăm intuiția
cu raționamentul logic, să medităm, să vizualizăm, să calculăm și să construim
modele pentru a explica diverse probleme teoretice și practice.

În geometria plană (euclidiană), se studiază figurile geometrice plane:

punctul, dreapta, semidreapta, semiplanul, segmentul, unghiul, poligonul
și cercul. Se spune ca figurile geometrice sunt considerate simboluri care
reduc la esență adevărurile cele mai complexe, sunt ca o schiță a
realității.
Iar în această lucrare am ales să studiem cercul, el fiind considerat
simbolul Universului, este un simbol al echilibrului deoarece distanțele de
la centru la orice punct de pe cerc sunt egale, cercul este simbolul eternei
reîntoarceri, al ciclicității care se regăsește în natură sub forma zilelor,
fazelor lunii, anotimpurilor etc.
Prezenta lucrare prezintă - noțiuni teoretice despre cerc (aspecte
științifice), câteva documente model pentru proiectarea didactică.(aspecte metodice)
și aplicații în geometria cercului.

3
 CUPRINS

INTRODUCERE..........................................................................................................
..4
I. Noțiuni teoretice despre cerc
1.1. Cercul- definiție, elemente în cerc...........................................................5
1.2.C oarde și arce de cerc..............................................................................6
1.3 Pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc...................................10
1.4. Unghi la centru. Unghi înscris în cerc. Unghi cu vârful în interiorul
cercului. Unghi cu vârful în exteriorul cercului. ...........................................12
1.5. Triunghi înscris în cerc. Triunghi circumscris unui
cerc........................15
1.6. Poligoane regulate..................................................................................16
1.7. Lungimea cercului și aria discului........................................................17

II. Aplicații................................................................................................................20
III. Aspecte metodice...............................................................................................28
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................
.32

4
 Definiție. Cercul este mulțimea
punctelor din plan situate la distanța r
față de un punct fix O numit centrul
cercului .
Notație. C(O,r), unde O reprezintă
centrul cercului, iar r- reprezintă raza
cercului.
CERCUL Citim. Cercul de centru O și raza r.
Elemente:
Raza este segmentul ce unește centrul
cercului cu un punct oarecare al
cercului. Exemplu: [OC] ȘI [OA].
Coarda este segmentul ce unește două
puncte oarecare ale cercului. Exemplu:
[AC]
Diametru este coarda ce trece prin
centrul cercului. Exemplu: [AB]
Arcul de cerc este porțiunea din cerc
cuprinsă între două puncte ale cercului.

5
 COARDE ȘI ARCE DE CERC. PROPRIETĂȚI
Definiție. Două sau mai multe arce de cerc sunt congruente dacă au aceeași măsură.
Teoremă1. (referitoare la arce congruente în cerc): Într-un cerc arcelor congruente le
corespund
 
coarde congruente.
Ipoteză: AC  BD

Concluzie: AC   BD


Demonstrație:

AO  BO (raze)

OC   OD (raze) L.U.L. 
AOC  BOD  AC   BD

 AOC   BOD (unghiuri opuse la vârf)

Teorema reciprocă. Într-un cerc coardelor congruente le corespund arce congruente.

Ipoteză : AC   BD 

 
Concluzie: AC  BD


Demonstrație:

AO  BO (raze)

OC   OD (raze) L.L.L.  AOC  BOD   AOC   BOD 
 
AC   BD (din ipoteză)  AC  BD
6
 Teoremă2. (Referitoare la diametrul perpendicular pe coardă)
Într-un cerc diametrul perpendicular pe o coardă trece prin mijlocul coardei și prin
mijlocul arcului subîntins de coardă.

Ipoteză : OM  AB

Concluzie: AM   MB 

 
AN  NB

Demonstrație:

AO  BO (raze)  C.I.



MO   MO  (latură comună)   AOM  BOM  AM   MB  și

 AOM   BOM (unghiuri la centru) 
 
 AN  NB

7
 Teoremă 3. (Referitoare la coardele egal depărtate de centru)

Două coarde sunt congruente dacă și numai dacă sunt egal depărtate de centrul cercului.

Ipoteză : AB  CD

Concluzie: d (O, AB)  d (O, DC )

Demonstrație:
””

AO  CO (raze) L.L.L.


OB  OD (raze) 
  AOB  DOC  MO   NO (înălțimi
AB  CD (din ipoteză)  congruente)


””

MO   NO  C.I.


OB  OD


 MOB  NOC  Dar
 MOB  AOM 
 DON  NOC  AOM  BOM
DON  NOC 

Dar M – mijlocul lui AB   diametrul perpendicular pe coardă

N – mijlocul lui DC 



 AB  CD

8
 Teoremă 4. (Referitoare la arcele cuprinse între coarde paralele)

Dacă două coarde ale unui cerc sunt paralele, atunci arcele cuprinse între ee sunt
congruente.

Ipoteză: AB CD
 
Concluzie: AB  CD

Demonstrație:
 
Fie PO  AB  AM   MB   PA  PB 
      
   PD  PA  PC  PB  AD  BC
Fie PO  DC  DN   NC   PD  PC 

(diferență de arce congruente)

9
 POZIȚIILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE FAȚĂ DE
UN CERC

Teoremă. O dreaptă nu poate avea mai mult de două puncte în comun cu un cerc.

Definiție. Fie C(O, r) .

Pozițiile relative ale unui drepte față de un cerc sunt:

1. Secantă: intersectează cercul în două puncte comune A, B ( dreapta d 1 din figura
de sus);
2. Tangentă: intersectează cercul într-un singur punct T, numit punct de tangență
(dreapta d2 din figura de sus );
3. Exterioară cercului: nu are puncte în comun cu cercul (dreapta d 3 din figura de
sus).

10
 Proprietăți.
1. Raza cercului este perpendiculară pe tangenta dusă la cerc.
2. Dintr-un punct exterior cercului pot duce două și numai două tangente la cerc.

Proprietățile tangentelor:

1. TA   T A
2. AO  -este bisectoare TA T 
3. Dreapta OA este mediatoare segmentului TT 
4. AO este bisectoare TOT 

Demonstrație:

OT  AT  OTA - triunghi dreptunghic

OT   AT   OT A -triunghi dreptunghic

OT   OT  (raze)  C.I .

OA  OA (latură comună)

 AOT  AOT   AT   AT 
  TAO  T AO  AO   bi sec toare TA T 

 TOA  T OA  OA  bi sec toare TOT 

11
 UNGHI LA CENTRU. UNGHI ÎNSCRIS ÎN CERC. UNGHI CU VÂRFUL ÎN
INTERIORUL CERCULUI. UNGHI CU VÂRFUL ÎN EXTERIORUL
CERCULUI
Definiție. Unghiul la centru este unghiul cu vârful în centrul
cercului. 
m( AOB)  m( AB )  x 0

Definiție. Un unghi cu vârful pe cerc ale cărui laturi includ două coarde
ale cercului se numește unghi înscris în cerc.

12
 Teoremă. (privind măsura unghiului înscris în cerc)
Măsura unghiului înscris în cerc este jumătate din
măsura arcului cuprins între laturile sale.

Ipoteză:  ABC - unghi înscris în cerc


m ( AC )
Concluzie: m(  ABC ) 
2
Demonstrație:

m(  AOB)
m(  ABO)  (deoarece unghiul AOB
2
este unghi la centru, iar triunghiul AOB este isoscel, ceea ce implică faptul că unghiurile de la
bază sunt congruente).

m(  COB)
m(  CBO)  (deoarece unghiul COB
2
este unghi la centru, iar triunghiul COB este isoscel, ceea ce implică faptul că unghiurile de la
bază sunt congruente).
Adunând cele două relații, obținem:

m(  AOB) m(  COB)
m(  ABO)  m(  CBO)  
2 2
 
m ( AB ) m (CB )
 m(  ABC )  
2 2

m ( AC )
 m(  ABC ) 
2

Observație: Unghiul înscris în semicerc are măsura egală cu 90 0 , indiferent de

poziția vârfului pe semicerc.

13
Definiție. Un unghi cu vârful în interiorul cercului are măsura egală cu suma
măsurilor arcelor cuprinse între laturile sale și a prelungirilor lor.

Definiție. Un unghi cu vârful în exteriorul cercului are măsura egală cu

diferența măsurilor arcelor cuprinse între laturile lui

14
 TRIUNGHI ÎNSCRIS ÎN CERC.
TRIUNGHI CIRCUMSCRIS UNUI CERC
Definiție. Poligonul înscris în cerc este poligonul cu toate vârfurile pe cerc.
În acest caz, cercul se numește cerc circumscris poligonului.

Fie ABC - triunghi înscris în cerc  vârfurile A,B,C

aparțin cercului (sunt conciclice)  cercul este circumscris
ABC .
Proprietăți.
1. Dacă un poligon este înscris în cerc, atunci
vârfurile lui sunt conciclice (se află pe același
cerc)
2. Centrul cercului circumscris unui triunghi se află la intersecția mediatoarelor
laturilor triunghiului, iar al unui triunghi dreptunghic se află în mijlocul
ipotenuzei.
Definiție. Poligonul circumscris unui cerc este poligonul ale cărui laturi sunt
tangente la cerc.
În acest caz, cercul se numește cerc înscris poligonului.
Proprietate. Centrul cercului înscris într-un triunghi se află la intersecția
bisectoarelor unghiurilor triunghiului.

15
 POLIGOANE REGULATE
Definiție. Poligonul regulat este poligonul cu toate unghiurile și toate laturile
congruente.
Exemplu: triunghiul echilateral, pătratul, hexagonul regulat.

Definiție. Apotema unui poligon regulat este PERPENDICULARA dusă din centrul
cercului circumscris poligonului pe una din laturile sale, se notează ab .

Teoremă. Dacă împărțim un cerc în ”n ” arce congruente și unim punctele de

diviziune consecutiv, atunci obținem un plogon regulat înscris cu ”n” laturi.

Formule pentru latura și apotema unui poligon înscris în cerc

180 0 180 0
l n  2 R  sin ; a n  R  cos ,
n n
unde:
l n  latura poligonului
a n  apotema poligonului
n  numărul de laturi ale poligonului

16
 LUNGIMEA CERCULUI SI ARIA DISCULUI
Să realizăm un experiment de observare!

Fie trei cercuri de raze diferite. Dacă calculăm raportul dintre circumsferința si
diametrul fiecărui cerc, pe rând, vom observa că rezultatul este aproximativ același pentru
toate cercurile. Rezultatul poartă numele de constanta  (pi). Constanta  este un număr
irațional și are valoarea cu aproximație prin lipsă de o sutime de 3,14.

Dacă vom nota cu L lungimea cercului, iar cu R raza sa, atunci avem:

L L
   , deci L  2R.
D 2R

Definiție. Se numește arc de cerc porțiunea cuprinsă între două puncte ale cercului,

Ca o extindere, se poate calcula lungimea unui arc de cerc. Pentru aceasta folosim
rgula de trei simplă:
360 0.....................2R
u 0 .........................Larc
u 0  2R
Deci, Larc  .
360 0

17
 Pentru a determina aria discului propun să analizăm următoarele desene în care sunt
ilustrate poligoane regulate cu număr diferit de laturi, înscrise în cerc.

l  ab
Atriunghi  3 , unde l- latura poligonului, ab - apotema bazei.
2

l  ab
A păătra  4
2

l  ab
Ahexagon  6
2

Dacă poligonul regulat are un număr foarte mare de laturi, atunci perimetrul său va fi
aproape egal cu lungimea cercului, apotema va fi aproape egală cu raza, iar aria poligonului
va aproxima aria discului.

18
 2R  R
Putem scrie: Adisc   Adisc  R  R  Adisc  R 2 .
2

Deci, aria discului de raza R este: Adisc  R 2 .

Definiție. Se numește sector de cerc porțiunea din interiorul cercului cuprinsă între
două raze.

Ca o extindere, se poate calcula aria sectorului de disc. Pentru aceasta, folosim

regula de trei simplă:

360 0.....................R 2
u 0 ......................... Asec tor

u 0  R 2
Deci, Asec torde disc  .
360 0

19
 II. APLICAȚII
1. În triunghiul ABC, m(  A)  60 0 , m(  B )  75 0 . Tangenta în A la cercul
circumscris triunghiului intersectează BC în D.
Calculați măsurile unghiurilor triunghiului ADB.
Demonstrație:

m(  C )  180 0  75 0  60 0  45 0
m(  ABD)  180 0  m(  ABC )  180 0  75 0  105 0
(CBD-unghi alungit)

1   150
0
90
0
m(  ADB)  [ m( AC )  m( AB )]    30 0 ( ADB  unghi exterior, ABC și ACB
2 2 2
–unghiuri înscrise în cerc).
m(  BAD)  180 0  m(  ABD)  m(  BDA)  180 0  105 0  30 0  45 0

2 Fie ABC un triunghi circumscris unui cerc și M  (BC ) , N  ( AC ) , P  (BA) -

1.
punctele de tangență ale laturilor triunghiului cu cercul. Știind că AC= 15 cm, BP= 8 cm,
CM= 10 cm, aflați perimetrul triunghiului ABC.
Demonstrație:
BP  BM 
  BM  8cm
BP  8cm 
BC  MB  CM  10  8  18cm
AC  AN  CN  AN  AC  CN  15  10  AN  5cm
CM   CN 
  CN  10cm AP  AN 
CM  10cm    AP  5cm
AN  5cm 
BA  PB  AP  8  5  13cm

PABC  AB  AC  BC  13  15  18  46cm. 20
 1. 3. Fie ABC un triunghi circumscris unui cerc și N  (BC ) , P  ( AC ) , M  (BA) -
punctele de tangență ale laturilor triunghiului cu cercul. Știind că AB=12 cm, BC=10 cm,
AC= 8 cm, calculați lungimile laturilor AM, MB, NB, NC, PC, PA.
Demonstrație:
AP   AM 
CP   CN 
BN   MB 
AB+AC+BC= AM+MB+AP+PC+BN+CN=
12+8+10=2AM+2MB+2PC=
30=2AB+2PC=
30=24+2PC
 PC  (30  24) : 2
 PC  3cm  CN  3cm.
AP=AC-CP  AP=8-3  AP=5 cm
 AM=5cm
MB=AB-AM  MB=12-5=7 cm
BN=7 cm

1. 4. În triunghiul ABC, m(  A)  100 0 , m(  B )  50 0 . Fie O centrul cercului

circumscris triunghiului ABC.Calculați măsurile arcelor mici AC, AB, BC și unghiurile
triunghiului AOC.
Demonstrație:
Unghiul BAC este înscris în cerc
 m( arcBC )  2  m(  BAC )  200 0
 m( arcBAC )  360 0  200 0  160 0
Unghiul ABC este înscris în cerc
 m( arcAC )  2  m(  ABC )  100 0
 m( arcAB )  360 0  200 0  100 0  60 0
În AOC, m(  AOC)  m( arcAC )  100 0 ( AOC este unghi la centru)

AOC  isoscel  m(  OAC)  m(  OCA)  (180 0  100 0 ) : 2  40 0

21
 1. 5. Punctele A, B, C, D, E se află în această ordine pe cerc astfel încât
m( arcAB )  m( arcBC )  m( arcCD )  60 0 , m( arcED )  50 0 .
a) Calculați măsurile unghiurilor AEB, ADB, ACB.
b) Arătați că (DB este bisectoarea unghiului ADC.

Demonstrație:
a) Unghiurilor AEB, ADB, ACB sunt
unghiuri înscrise în cerc
 m(  AEB)  m( arcAB ) : 2  30 0
 m(  ADB)  m( arcAB ) : 2  30 0
 m(  ACB)  m( arcAB ) : 2  30 0
b) m(  ADC )  m( arcAC ) : 2  60 0  1
  m(  ADB)  m(  ADC )  ( DB  bi sec toare  ADC
 2
m(  ADB)  m( arcAB ) : 2  30 0

1. 6. Fie A  C (O, r ) , dreapta MN este tangentă la cerc în punctul A astfel încât

triunghiul MON este isoscel. Știind că MN  2r 3cm , aflați aria sectorul de cerc din
inetriorul triunghiului MON.
Demonstrație:

MON  isoscel 
  MA  AN   MA  r 3cm
OA  MN 
MA
În MAO, m(  MAO )  90 0  tg (  AOM )  
AO
3 r
 tg (  AOM )   m(  AOM )  60 0
r
m(  MON )  2m(  MOA)  120 0
r 2  120 0 r 2 r 2
Deci, Asec tor.cerc    cm 2 .
360 0 2 2

22
 1. 7. Într-un țarc în formă de triunghi dreptunghic ABC, cu catetele de 30m și
40m, se află o girafă. Țarcul este împrejmuit cu un gard din lemn, având înălțimea de 1,5m.
Girafa ajunge să pască iarba dinăuntrul țarcului, precum și din afara țarcului până la o
depărtare de 2m de gard. Calculați aria suprafeței maxime de pe care girafa poate să pască
iarbă.
Demonstrație:
Asup rafata. max  S1  S 2  S 3  S 4  Asec torA  Asec torC  Asec torB
S1  L  l  30m  2m  60m 2
S 2  L  l  50m  2m  100m 2
AC  AB 30m  40m
S3    600m 2
2 2
S 4  L  l  40m  2m  80m 2
R 2  90 0
Asec torA  0
( m(  A)  90 0 )
360

R 2  (720 0  90 0  4  90 0 ) R 2  270 0
Asec torC  Asec torB 
360 0

360 0

, m(  B )  m(  C )  90 0 
R 2  90 0 R 2  270 0
Asup rafata. max  60m 2  100m 2  600m 2  80m 2  
360 0 360 0

R 2  360 0
Asup rafata. max  840m  2
0
 Asup rafata. max  840m 2  R 2 
360

Asup rafata. max  840m 2   2 2  Asup rafata. max  840m 2  4 .

23
 1. 8. Considerăm un triunghi ABC înscris într-un cerc O. Paralela din B la AC și
din C la AB taie tangenta în A, respectiv în M și N.
Arătați că: a) latura BC este media geometrică între segmentele AM și AN.
a) Raportul segmentelor MB, NC este cubul raportului laturilor AB, AC.

Demonstrație:
MB AC , AB  sec antă   MBA   BAC
(alterne interne)
MB AC , MN  sec antă   BMA  CAN
(corespondente)
AB NC , AC  sec antă   BAC   ACN
(alterne interne)
Conform criteriului de asemănare unghi-unghi-
BC AC AB BC AC AB
unghi, obținem că BMA ~ ABC ~ CAN    ,   ,
AM AB MB AN NC AC
BC BC AC AB
Atunci,     1  BC 2  1  AM  AN .
AM AN AB AC

2 3
AC MB  AB  MB  AB 
      .
NC AB  AC  NC  AC 

24
 1. 9. Printr-un punct O în planul unui cerc, ducem două coarde perpendiculare
AB și CD. Tangentele în capetele lor formează un patrulater MNPQ. Arătați că MNPQ este
patrulater inscriptibil.
Demonstrație:
Măsura unui unghi exterior este semidiferența
măsurilor arcelor cuprinse între laturi. Avem
deci:
1
m( NMQ)   m(arcAD  arcDB  arcBC  arcAC )
2
1
m( NPQ)   m(arcAD  arcAC  arcBC  arcBD)
2
Adunând cele două relații, obținem:

m( NMQ)  m( NPQ)  m(arcAD)  m(arcBC )

Însă, unghiul drept AOD este unghi cu vârful
în interior și are măsura egală cu semisuma
arcelor cuprinse între laturile lui:
1
m( AOD)   (arcAD  arcBC )  90 0
2

Deci, unghiurile opuse M și P ale patrulaterului MNPQ sunt suplementare, de unde rezultă că
MNPQ este inscriptibil.

25
 1. 10. Considerăm un triunghi ABC cu unghiul A de 1200 . Construim în
exterior triunghiurile echilaterale BCI, ABK, CAJ. Arătați că cercurile circumscrise
triunghiurilor ABK, CAJ sunt tangente.

Demonstrație:
Fie Y centrul cercului circumscris triunghiului ABK,
Z- centrul cercului circumscris triunghiului CAJ.
AY, AZ sunt bisectoare (mediatoare, mediane, înălțimi în triunghiul echilateral).
 Y, A, Z coliniare, unghiul
m(YAB )  m( BAC)  m(CAZ )  30  120  30  180 
0 0 0 0
YAZ-alungit.  Cercurile de
centre Y și Z ce trec prin A sunt tangente.

26
 1. 11. Prin I, centrul cercului înscris într-un triunghi dreptunghic ABC ducem paralelele
EE , FF  respectiv la catetele AB și AC, limitate la laturi. Arătați că aria triunghiului ABC
este produsul EE   FF  .
Demonstrație:
Fie IP  BC. Construim NL MA și ML NA ,unde
N  AC , M  AB, NL  ML  L
IF   ME 
 IP   ME (1)
IF   IP  
IE  AB, F B  sec antă  IE P  MBE 
(corespondente)(2)
Din (1) și (2), conform criteriului catetă-unghi
 IPE   E MB
De asemenea, CNF   F PI
Așadar, triunghiul ABC este echivalent cu dreptunghiul AMLN. Deci,
AABC  AABCD  EE   FF .

27
 III. ASPECTE METODICE ”PREDAREA NU E O ȘTIINȚĂ...
PREDAREA ESTE O ARTĂ!”

GEORGE POLYA
Profesorul de matematică trebuie să prezinte un conținut
științific echilibrat, dar mai ales, trebuie să îl învețe pe tânăr să
gândească creativ despre acel conținut. Elevii trebuie încurajați să
gândească singuri, să selecteze informația, să-și coordoneze
resursele. În felul acesta, ei își dezvoltă interesul pentru cercetare
și documentare, putând în același timp să își manifeste
creativitatea.
Metodele folosite de profesor constituie calea eficientă de
organizare și conducere a învățării, dar mai ales oferă posibilitatea
realizării unei educații matematice solide.

28
 Pentru ca materia predată să fie însușită cu ușurință este
util ca o lecție de matematică să fie rezultatul creativității nu doar
a profesorului, dar și a elevilor. Acest obiectiv poate fi atins prin
introducerea tehnologiilor educaționale moderne în procesul
educațional.

Însă nu trebuie să uităm, că învățarea matematicii, mai

mult ca la orice disciplină nu poate exista în afara muncii
individuale a fiecărui elev.

Prezența tehnologiilor informaţionale şi comunicaționale

în cadrul lecției este de neconceput astăzi, dar în predarea
Matematicii, nu putem să renunțăm total la metodele clasice, ele
dovedindu-și eficiența de-a lungul timpului.

29
 Model de planificare calendaristică
Şcoala.................................
Disciplina............................
Profesor..................................
Clasa...............................
Nr. ore/săptămână................
Anul şcolar............................
Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. ore Săptămâna Observaţii
învăţare specifice

Proiectul unei unităţi de învăţare

•Şcoala.........
•Clasa/ Nr. Ore/săpt..........
•Săptămâna/anul...........
•Disciplina...........
•Unitatea de învăţare............................................
•Nr. ore alocate................
Conţinuturi Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare
specifice învăţare
(detalieri de se trece numai pot fi cele din specificări de instrumente
conţinut, cele numărul de ordine programa şcolară timp, de loc, de evaluare
necesare din programa nemodificate, forme de
cuplării la baza școlară modificate sau organizare a
proprie de pot fi nou create activităţii,
cunoaştere a de profesor metode didactice
elevului) etc.

30
 PROIECT DE LECTIE
I . PARTEA INTRODUCTIVĂ
a. Nume, prenume............ Data.
b. Şcoala,
c. Clasa.
d. Disciplina.
e. Subiectul lecţiei.,
f. Durata de desfăşurare a lecţiei.
g. Obiectivul central (scopul) lecţiei.
h. Obiectivele operaţionale în concordanţă cu competentele specifice corespunzătoare .
i. Tipul şi varianta de lecţie.
j. Resurse procedurale (metode de învăţământ).
k. Resurse materiale (mijloace de învăţământ: aparatură şi material didactic).
l.Tipul de organizare a activităţii (colectivă, pe grupe şi / sau individuală).
m. Anticiparea dificultăţilor.
n.Bibliografia (în ordinea alfabetică a autorilor, cu specificarea autorilor, titlului
lucrării, editurii, anului apariţiei, paginilor)
II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI (vezi tabelul).
III. SCHEMA TABLEI – cu desene (atunci când este cazul) realizate în culorile
convenţionale.
IV. FIŞA DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ (DE LUCRU) – în special pentru lecţiile bazate pe
învăţare prin descoperire, problematizare, observaţie independentă şi experiment de
laborator .
31
V. FIŞA DE EVALUARE - cu itemi corespunzători obiectivelor operaţionale propuse.
 II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Obiectivele Etapele (evenimentele) lecţiei* Activitatea Activitatea Evaluarea**
operaţionale corespunzătoare tipului şi variantei de profesoru elevilor (cu
lecţie* de exemplu, pentru lecţia de lui accent pe
asimilare de noi cunoştinţe, ar putea fi descrierea
etapele de mai jos, ordinea lor fiind activităţilor
subordonată logicii desfăşurării lecţiei de învăţare)
Activitatea
elevilor
-momentul organizatoric (evaluarea atingerii
( corespunzăt 1 (2)-captarea atenţiei pentru lecţia (cu accent obiectivelor
oare nouă pe urmărite,
2 (1)-reactualizarea noţiunilor descrierea modalităţile de
Competenţelo necesare trecerii la lecţia nouă activităţilor evaluare)
r 3-enunţarea obiectivelor (facultativ, de învăţare)
specifice) nu se recomandă in lecţiile de învăţare Item 1
prin descoperire)
O1 4-prezentarea optimă a conţinutului Item 2
5-dirijarea învăţării (verbal sau cu
O2 ajutorul unei fişe de lucru) Item 3
6-conexiunea inversă (feed-back-ul),
O3 preferabil în scris etc.
7-evaluarea
etc. 8-fixarea ** rubrica se
9-transferul de cunoştinţe/ aplicarea completeaza cu fişa
in practică, acolo unde este posibil de evaluare care
-tema pentru acasă -lecţia se poate fi prezentată
finalizează cu precizarea a ceea ce au separat
de pregătit elevii pentru lecţia
următoare
32
 PROFESORII DEBUTANȚI SUNT OBLIGAȚI SA REALIZEZE SCHIȚE
DE PROIECT PENTRU FIECARE LECȚIE PREDATĂ ÎN PRIMII TREI
ANI DE ACTIVITATE
SCHIȚĂ DE LECȚIE
DATE INTRODUCTIVE
Data.
Şcoala,
Clasa.
Disciplina.
Subiectul lecţiei.,
Durata de desfăşurare a lecţiei.
Obiectivul central (scopul) lecţiei.
Competențe specifice vizate (se trec cu nr. de ordine din programa școlară)
Obiectivele operaţionale.
Tipul şi varianta de lecţie.
Resurse procedurale (metode didactice).
Resurse materiale (mijloace de învăţământ: aparatură şi material didactic).
Tipul de organizare a activităţii (colectivă, pe grupe şi / sau individuală).
Anticiparea dificultăţilor.
Bibliografia (în ordinea alfabetică a autorilor, cu specificarea autorilor, titlului lucrării,
editurii, anului apariţiei, paginilor)
SCHEMA TABLEI – cu desene (atunci când este cazul) realizate în culorile convenţionale.
FIŞA DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ (DE LUCRU) – în special pentru lecţiile bazate pe
învăţare prin descoperire, problematizare, observaţie independentă şi experiment de
laborator .
FIŞA DE EVALUARE - cu itemi corespunzători obiectivelor operaţionale propuse.
33
 Metoda mozaicului
Este o metodă de învățare prin colaborare și are la bază împărțirea
grupului mare de elevi în mai multe grupe coordonate de profesor.

Etapele metodei sunt:

ETAPA I
Se împarte clasa în grupe eterogene de patru elevi. Fiecare elev dintr-o
grupă va avea un număr (de la 1 la 4). Fiecare membru al grupei primește o fișă
de învățare ce cuprinde o unitate de cunoaștere. Textul are atâtea părți câte
grupe se formează. Profesorul explică obiectivele lecției.

ETAPA II
După un timp, stabilit de către profesor, în care fiecare grupă a incercat
să rezolve cerintele din fișă, toți elevii cu numărul 1 se adună într-un grup, cei cu
numărul 2 in alt grup, etc.
Aceste grupuri nou formate se vor numi” grupuri de experți”. Sarcina lor este să
învețe bine cerința de la numărul lor aferent. Îl citesc și îl discută între ei pentru
a clarifica neînțelegerile.

34
 Metoda mozaicului
Se întorc apoi în la grupurile inițiale pentru a le preda celorlalți colegi
ceea ce au învățat.
Este foarte important ca fiecare individ din grup să stăpânească conținutul
tuturor cerințelor din fișa dată.
În final, profesorul cere elevilor să prezinte oral, în ordinea inițială.
Pentru feed-back , profesorul poate aplica un mic test sau poate adresa întrebări
pentru a verifica gradul de înțelegere al conținutului.
În timpul învățării, profesorul monitorizează predarea pentru a fi sigur
că informația se transmite corect, stimulează cooperarea, asigură implicarea
tuturor membrilor.
Avantajele metodei sunt:
- Are caracter formativ;
- Stimulează încrederea în sine a participanților;
- Dezvoltă abilități de comunicare și relaționare în cadrul grupului;
- Dezvoltă gândirea logică, critică și independentă;
- Dezvoltă răspunderea individuală și de grup.

35
BIBLIOGRAFIE:

 Manual pentru clasa a VII-a, Editura Teora, autori: Ion Cheșcă, Gina Caba, 1997
 Manual pentru clasa a VII-a, Editura Radical, autori: George Turcitu, Niculae
Ghiciu, Constantin Basarab, Marlena Basarab, Dan Mic, Ionică Rizea, 1997
 Culegere de probleme de geometrie sintetică și proiectivă, Editura Didactică și
Pedagogică, București- 1971, autori: Maria Huschitt, Aurel Ioanoviciu, Nicolae
Mihăileanu, Maria Neumann, Liubița Stanciu, Petre Stanciu, Eugen Vișa.
 Complemente de geometrie sintetică, autor: N. Mihăileanu, 1965
 Geometria elementelor remarcabile, autor: C. Mihalescu, Societatea de Științe
Matematice din România, București, 2007
 Probleme de geometrie, Ediția a VI-a, Editura tehnică, București, autor: Gh.
Țițeica

Va mulţumesc pentru atenţie!

36