Crăciunul în Romȃnia vs.

Crăciunul în Franța
 Crăciunul- sărbătoare creştină
 Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea
lui Iisus Hristos) este o sărbătoare creștină
celebrată la 25 decembrie (în calendarul
gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul
iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele
12 praznice împărătești ale bisericilor de rit
bizantin. În anumite țări, unde creștinii sunt
majoritari, Crăciunul e de asemenea
sărbătoare legală, iar sărbătoarea se
prelungește în ziua următoare, 26
decembrie: a doua zi de Crăciun. De la
debutul secolului al XX-lea, Crăciunul
devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de
către creștini cât și de către cei necreștini,
centrul de greutate al celebrării deplasându-
se de la participarea în biserică la rit spre
aspectul familial al schimbului de cadouri
sau, pentru copii, „darurilor de la Moș
Crăciun.”
 Începuturile Crăciunului
In Romania
 Numele popular al sărbătorii provine,
potrivit unor specialişti, din latinescul
„creatio” – naştere. În România, ţinând cont
de buturuga sacră, aprinsă ritual în noaptea
Crăciunului pentru a ajuta Soarele slăbit de
puteri, se înclină spre o origine traco-dacică
a sărbătorii. Sărbătoarea Crăciunului a
păstrat şi o mulţime de elemente precreştine.
 La români, Crăciunul a fost una dintre cele
mai aşteptate sărbători, fiind însoţită de
foarte multe tradiţii şi obiceiuri. Sărbătoarea
Crăciunului îi introducea pe oameni într-o
atmosferă unică, specifică atât sfârşitului,
cât şi începutului, atât tristeţii, cât mai ales
bucuriei.
In Franta
 Obiceiurile de Crăciun, originare din
Orientul Mijlociu, au fost introduse pe acest
teritoriu de către romani. Orașul Reims a
fost locul în care a fos sărbătorit pentru
întâia oară Crăciunul în Franța, în anul 496,
ocazie cu care Clovis, împreună cu cei
3.000 de luptători ai săi, a fost botezat,
trecând astfel la creștinism.
 La început, francezii nu prea s-au acomodat
cu noua sărbătoare, iar bradul de Crăciun au
început să îl împodobească abia în anul
1605 (Stratesburg a fost primul oraș care a
adoptat acest obicei). Și astăzi Crăciunul
este sărbătorit în date diferite, depinzând de
regiune, și chiar are și nume diferite.
 Ajunul Craciunului
In Romania
 În ajunul Crăciunului, ca și în ajunul Anului
Nou, în toate provinciile românești copiii
formează grupuri și pornesc pe la casele
gospodarilor cântând colinde.
In Franta
 In Ajunul Craciunului copiii isi lasa pantofii langa soba
pentru ca Pere Noel sa le puna in ei darurile. Familiile se
aduna in jurul unei mese incarcate, nelipsind “la Bouche
de Noel (o prajitura in forma de buturuga).
 Tradiții de Crăciun-Asemănări
In ambele tari, Craciunul este o
ocazie pentru intreaga familie de a
se reuni, a se bucura si nu in
ultimul rand de a se ruga.
De asemenea, de Craciun se
decoreaza casele, strazile si se
impodobeste bradul (desi in
Franta, obiceiul este mai putin
popular).
Atat in Franta, cat si in Romania,
copiii primesc cadouri de la Mos
Craciun (in Romania) si Père Noël
( in Franta).
Romanii, dar si francezii pregatesc
mese festive de Craciun, cu
diverse preparate traditionale.
 Tradiții culinare-Deosebiri
In Romania
 Taierea porcului in ziua de Ignat (Sfantul Ignat) si apoi
pregatirea acestuia, tranformarea lui in diferite
preparate culinare, face parte din categoria traditii
culinare stramosesti care se pastreaza si astazi: carnati,
caltabos, sangerete, toba, sarmale, etc. Alte preparate
traditionale-deserturi: cozonac, cornulete etc.
In Franta
 Se servesc deserturi tradiționale :
 La Buche de Noel (“Butucul lui Noel”), constând dintr-o prăjitură
lunguiață din ciocolată cu castane, care reproduce forma unui butuc
ars
 Le pain Calendeau (“Pâinea Calendeau”) – pâine de Crăciun făcută
în sudul Franței, din care se oferă o bucată unei persoane sărace;
 La Galette des Rois (“Prăjitură regilor/magilor”), care avea ascunsa in
ea un bob de fasole. Cine il gasea devenea Rege sau Regina pentru
intreaga zi de Craciun .
 Alte tradiții -Deosebiri
In Romania
 Simbolul sarbatorilor de iarna este mult doritul brad
de Craciun. Acesta exista in traditiile romanesti cu
mult inainte de era crestina. Bradul este cel mai
important arbore din obiceiurile romanesti, fiind
present la cele mai importante evenimente din viat
unui om. Se considera ca bradul dduce noroc, viata
lunga si prosperitate.
In Franta
 Bradul de Craciun nu a fost niciodata foarte popular in Franta, in
locul lui fiind preferata traditia “trunchiului Yule”. Acest obicei,
datand din secolul XII, este foarte popular in Franta, desi
trunchiul auentic a fost inlocuit printr-o prajtura. In partea de sud
a Frantei in soba este ars un bustean, suficient de mare ca sa
dureze de la Craciun la Anul Nou. In trecut cenusa acestui
bustean era raspandita pe camp, pentru a aduce recolte bogate.