Sandu Beatrice

Obiceiuri și tradiții de iarnă în Germania

Michaelmas în Germania – der heilige Nikolaus.

„Nikolaustag”, sau „Nikolaikirche” în poloneză, este o zi foarte importantă în timpul Adventului

din Germania, sărbătorită pe 6 decembrie. Este acel moment în care pantofii copiilor sunt umpluți cu
dulciuri. Această tradiție poate fi urmărită până în anul 340, când „Sankt Nikolaus” a trăit în Myra,
Turcia, și era cunoscut ca fiind foarte generos. A dat tot ce avea copiilor și săracilor. El este
comemorat la aniversarea morții sale, și anume la 6 decembrie. Cu toate acestea, Moș Crăciun vine
doar la copiii cuminți (copiii obraznici primesc o baghetă de la ucenicul său, numit Knecht Ruprecht
în Germania). De obicei, Crăciunul începe în Ajun, când oamenii oferă cadouri, merg la slujbă și
aprind pentru prima dată luminile din brad. Zilele de 25 și 26 noiembrie (cele neoficiale) sunt
rezervate vizitelor, familia se reunește pentru sărbători și petrec timp împreună.

Mercate de Crăciun în Germania – die Weihnachtsmärkte.

Piețele de Crăciun sunt foarte bine înrădăcinate în cultura germană. Practic, fiecare oraș are cel
puțin un „Weihnachstmarkt”. Acestea se deschid, de obicei, în prima duminică a Adventului (deși
uneori mult mai devreme) și oferă pe standuri frumos decorate vin fiert, specialități culinare de
Crăciun, punci, decorațiuni pentru pomul de Crăciun, lumânări și multe, altele. Tradiția piețelor de
Crăciun datează din secolul al XIV-lea. Cel mai faimos Weihnachtsmarkt german este cel din
Nürnberg – Nürnberger Christkindlesmarkt. Dar și alte orașe sunt renumite pentru piețele lor de
Crăciun, cum ar fi Dresda și Aachen.

Comparativ cu țara noastră, România, eu cred ca sunt destul de diferite privind faptul ca noi
oferim zilele de 25-26 decembrie (singurele din lună) pentru a ne vizita familia, iar oamenii din
Germania o fac în zilele de 25-26 noiembrie, dar de asemenea exista încă doua zile, cele oficiale (25-
26 decembrie) în care se continuă vizitarea persoanelor iubite pentru a petrece timp împreună. În
multe case germane, mâncarea tradițională din Ajunul Crăciunului este gâsca friptă cu găluște sau
crap de Crăciun. Pe de altă parte, unele familii preferă să aibă o masă bogată în prima și a doua zi de
Crăciun, iar în Ajunul Crăciunului mănâncă ceva „rapid”, cum ar fi cârnați cu salată de cartofi. Acest
lucru se întâmplă pentru ca copiii să nu fie nevoiți să aștepte prea mult timp pentru cadourile lor. În
România, după postul Crăciunului, perioadă de înfrânare atât trupească cât și spirituală, dezlegarea la
mâncarea de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri și un potpuriu de preparate din carne de porc
și dulciuri de sărbătoare. Tăierea porcului se face în ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul

Crăciunului, se prepară slănină, tochitură, salată de boeuf, cârnați, lebăr, caltaboși, tobă, sarmale,
piftie, jambon, pastramă, pârjoală, dar și jumări și pomana porcului care sunt primele preparate
consumate după tăierea porcului. Dulciurile care sfârșesc masa de sărbătoare, sau cu care sunt omeniți
oaspeții care calcă pragul casei și colindătorii, sunt: cozonacul, plăcinta și lipiile. Toate aceste
preparate prezintă diversificări în funcție de zona etnografică și sunt însoțite de băuturi specifice
fiecărei zone: țuică, palincă sau diverse vinuri.

Calendarul de Advent în Germania – der Weihnachtskalender.

Calendarul de advent este, în primul rând pentru copii, dar și pentru unii adulți, ceva fără de care
este imposibil să ne imaginăm perioada de dinaintea Crăciunului. Este un calendar cu 24 de ferestre
care se deschid de la 1 la 24 decembrie. În spatele ușii se află ciocolată sau mici cadouri pentru a trece
timpul în așteptarea Crăciunului. Un obicei destul de asemănător cu cel al românilor, deoarece
aproape în fiecare magazin se poate găsit câte un calendar care are aceeași structura ca și cel al
germanilor, dar poate avea mai multe obiecte puse în el, de exemplu: spumante pentru baie, jucării și
altele. Acest calendar are menirea de a ne ajuta sa ajungem într-un mod plăcut spre zilele de
sărbătoare.

Wichteln – sau oferirea de cadouri în preajma Crăciunului.

O tradiție foarte populară înainte de Crăciun în Germania este așa-numitul „Wichteln”, sau
oferirea de cadouri în perioada premergătoare Crăciunului. Este popular mai ales printre colegii de
serviciu, dar și printre prieteni. Există diferite variante și reguli pentru acest obicei. Una dintre cele
mai populare versiuni este așa-numitul „Schrottwichteln”. Aici dăruiești lucruri vechi sau inutile – cel
mai important este să te distrezi când le despachetezi! În acest fel, puteți scăpa în sfârșit de lucrurile
inutile și, cu puțin noroc, destinatarul s-ar putea să se bucure de cadou. Obicei întâlnit și la români,
unde are loc la școală, la locul de muncă sau chiar și acasă între persoanele dragi. Exceptând faptul că
se dau lucruri vechi și nefolositoare, de obicei se dăruiesc lucruri semnificative, căni și mănuși,
semnificând și pentru români o activitate plăcută și distractivă.

Crăciunul în Germania și a doua zi de Crăciun.

În multe țări, Crăciunul este cea mai importantă dintre cele trei zile. În Germania, însă, se pare că
sărbătorim în continuare (fără cadouri, dar adesea cu o slujbă și neapărat cu mâncare delicioasă).
Zilele de 25 și 26 decembrie sunt oficial sărbători legale, așa că sunt folosite pentru a ne întâlni cu
familia și prietenii și a ne distra.

Brandul de Crăciun.

În perioada sărbătorilor de iarnă, bradul e nelipsit. Natural sau artificial, mic sau mare, germanii ţin
la această veche tradiţie. Nimeni nu se întreabă, însă, şi de unde provine brăduţul cumpărat. Lider
absolut: bradul Nordmann. El este preferatul germanilor. 90% din brazii vânduţi în perioada
sărbătorilor de iarnă aparţin acestui soi. Principalul motiv: brăduţii Nordmann nu se scutură repede.
Niciun cumpărător nu-şi pune întrebarea şi de unde vine bradul lui preferat. E drept că bradul
Nordmann se cultivă în Germania, dar aproape nimeni nu ştie că seminţele sunt importate din
Georgia. La români, Simbolul sărbătorilor de iarnă este mult doritul brad de Crăciun. Acesta exista în
tradiţiile româneşti cu mult înainte de era creştină. Bradul este cel mai important arbore din
obiceiurile româneşti, fiind prezent la cele mai importante evenimente din viaţa unui om: botezul,
căsătoria şi înmormântarea. Se consideră că bradul aduce noroc, viaţă lungă, prosperitate şi fertilitate,
motiv pentru care oamenii îşi împodobesc casa cu crengi de brad.

În concluzie, sărbătorile de Crăciunul reprezintă un lucru important în ceea ce privește reuniunile

de familia și cei dragi. Iarna având multe tradiții si obiceiuri specifice fiecărei țări, fiecare având ceva
deosebit, acel ceva pe care noi trebuie sa-l continuăm și sa-l prețuim in continuare.