Pescarusul,

Pescarusul de
Anton Cehov
de Anton Cehov

Gheorghe Alesia, Sara Bors, Pop Raul, Radu Rares, Hantescu Andra

De Raul Pop, Radu Rares, Hantescu Andra, Alessia

Gheorghe si Bors Sara
Anton Cehov
Cuprins
1. Rezumatul operei
2. Caracterizarea personajului principal
3. Interviul unei celebritati
4. Cvintetul Protagonistului
5. Cateva cuvinte despre scena interpretata
6. Scena interpretata
Rezumatul operei
"Pescărușul" este una dintre cele mai cunoscute piese de teatru scrise de Anton Cehov. A fost
scrisă în anul 1895 și este considerată una dintre cele mai importante opere ale dramaturgiei
moderne.
Acțiunea piesei se desfășoară într-o casă de pe malul unui lac din Rusia rurală. Personajele
principale sunt Nina, o tânără aspirantă actriță, și Treplev, un tânăr scriitor în devenire. Piesa
explorează relațiile dintre aceste personaje și membrii familiei lor, inclusiv mama lui Treplev,
Arkadina, o actriță celebră, și partenerul ei, Trigorin, un scriitor de succes.
Conflictul central al piesei se desfășoară în jurul aspirațiilor artistice ale personajelor și a luptei
lor cu propriile lor eșecuri și neîmpliniri. Treplev se străduiește să își găsească vocea artistică
și să fie recunoscut ca scriitor, în timp ce Nina î și dore ște să devină o mare actri ță. Dragostea
și rivalitatea sunt, de asemenea, teme importante în piesă, pe măsură ce rela țiile dintre
personaje se complică și se schimbă.
Finalul piesei este dramatic și plin de simbolism, cu tragedii personale și deziluzii care îi
afectează pe toți cei implicați. "Pescărușul" este o medita ție profundă asupra artei, iubirii și
aspirațiilor umane, cu o atenție deosebită acordată complexității și fragilită ții naturii umane.
Caracterizarea personajului principal
•
Konstantin Gavrilovici Treplev este personajul central din opera "Pescărușul" de Anton Cehov, un tânăr aspirant la cariera de
scriitor și regizor de teatru. În această piesă, el este prezentat ca un individ idealist și pasionat de artă, care luptă să își găsească
locul în lumea artistică a vremii.
• Treplev este prezentat in mod direct ca fiind idealist și rebel, neînțeles de mama sa, Irina Arkadina, o actriță de succes. El
aspiră să creeze o formă de teatru nouă și neconvențională, refuzând să se supună regulilor și convențiilor teatrale tradiționale.
Impulsivitatea și pasiunea lui Treplev pentru artă îl fac să își urmeze propriile viziuni, indiferent de opoziția celor din jur.
• In mod indirect, caracterizarea personajului principal este redata prin interacțiunile sale cu ceilalți membri ai familiei și cu alte
personaje. Relația sa tensionată cu mama sa, Irina Arkadina, ilustrează lipsa de înțelegere și acceptare din partea acesteia față
de aspirațiile sale artistice. De asemenea, relația sa cu Nina, o tânără aspirantă la actriță, dezvăluie fragilitatea emoțională a lui
Treplev și dorința sa profundă de a fi iubit și recunoscut.
• În concluzie, Konstantin Gavrilovici Treplev este un personaj complex, cu trăsături ideologice puternice și o profundă pasiune
pentru artă. Caracterizarea sa directă și indirectă ne oferă o imagine completă a luptei sale pentru a-și urma viziunile artistice,
în ciuda obstacolelor și a lipsei de înțelegere din partea celor din jur.
Interviul unei celebritati
Florin Piersic este un actor de film și teatru desăvârșit născut în Cluj-Napoca pe 27 ianuarie
1936 și pe care îl admir de mult timp. Are 88 de ani și a jucat în peste 60 de filme, câteva
exemple fiind: Aproape de Soare, Regăsirea, Un August in Flăcări.
Pentru a afla mai multe detalii și răspunsuri la întrebările pe care le aveam, i-am cerut un
interviu pe care l-a acceptat cu bucurie:
- Bună ziua, domnule Florin Piersic! Ca și mulți alți români, sunt o mare admiratoare a
dumneavoastră, fapt ce mi-a dat curajul să vă cer permisiunea pentru a vă acorda un interviu.
- Mă bucur că tineri ca tine îmi apreciază munca și cu mare drag î ți voi răspunde la întrebări.
- Cum a început cariera voastră?
- Cariera mea a început când am fost la o comisie unde doamna Elena Negreanu a văzut în
mine un mare potențial și mi-a propus să merg mai departe cu actoria. Fără ea nu a ș fi ajuns
aici.
- Vă mai amintiți unde și când ați jucat prima oară în fa ța unui public?
Interviul unei celebritati
- Cum aș putea să uit? Aveam 17 ani când am apărut prima dată în fa ța publicului,
la teatrul național din Cluj.
- Acum, când mai apăreți la televizor, mai aveți emoții să vede ți atâ ția oameni urmărindu-vă?
- Am participat la atâtea spectacole, mari și mici, încât nu mai am nici un fel de emo ții stând pe
o scenă.
- Din ce am înțeles, dumneavoastră nu v-ați ales aces drum de la început. La ce vă gândea ți
înainte de a apărea șansa de actor?
- Tatăl meu era veterinar. Aveam în plan să urmez școala de veterinar, urmându-l pe tatăl
meu. Dar atunci când s-a deschis acest nou drum, eu l-am ales fără să mă gândesc prea mult.
Părinții nu au fost prea suportivi, dar au văzut înclinarea mea către actorie după ceva timp.
- Sunt foarte recunoscătoare că mi-ați răspuns la întrebări! La revedere!
- Este plăcerea mea, la revedere!
Cvintetul Protagonistului
Treplev
talentat ambitios
creeaza sufera iubeste
Lupta sa ajunga faimos
melancolie
Cateva cuvinte despre scena interpretata
În acest fragment din "Pescărușul" de Anton Cehov, se întâlnesc mai mulți membri ai
unei trupe de teatru, printre care Arkadina, Sorin, Trigorin, Şamraev, Medvedenko și
Maşa. Şamraev își amintește cu nostalgie de un actor din trecut, Ciadin, și se plânge de
decăderea teatrului în zilele moderne. Arkadina, într-o notă sarcastică, exprimă
indiferență față de trecut și de persoanele care au trăit acum o sută de ani. Discuția se
încheie cu un schimb de opinii între Dorn și Şamraev despre calitatea teatrului în
prezent. Treplev, un alt personaj important din piesă, iese de după scenă, sugerând
intrarea sa în acțiune.

Pe scurt, acest fragment oferă o perspectivă asupra schimbărilor din lumea teatrului și a
diverselor atitudini ale personajelor față de trecut și prezent.
Scena Interpretata
Intră Arkadina la braţ cu Sorin, apoi Trigorin, Şamraev, Medvedenko şi Maşa.)
ŞAMRAEV:În 1873, la bâlciul de la Poltava, jocul ei era uimitor. O adevărată minune! Doamne,
cum mai juca! Nu ştiţi cumva pe unde o mai fi acum comicul Ciadin, Pavel Semionîci? În rolul
lui Raspliuev era neîntrecut. Era mai bine ca Sadovski, v-o jur, stimată doamnă! Pe unde o mai
fi acum?
ARKADINA:Mă întreb întotdeauna de oameni care au trăit acum o sută de ani! N-am de unde
să ştiu ! (Se aşază.)
ŞAMRAEV (oftând):Paşka Ciadin! Nu mai sunt actori ca el! Teatrul a decăzut, Irina Nikolaevna!
Înainte erau stejari puternici, azi nu mai sunt decât cioturi.
DORN:Azi, într-adevăr, sunt puține talente strălucite, dar actorul mijlociu e acum cu mult mai
bun!
ŞAMRAEV:Nu sunt de părerea dumitale. Dar în cele din urmă, asta e o chestiune de gust. De
gustibus aut bene, aut nihil...
(Treplev iese de după scenă.)
Multumim!