Principiul informării

cetăţenilor
Informarea cetăţeanului reprezintă o condiţie
fundamentală a democraţiei locale ce permite
efectivizarea libertăţii-participare a individului la
nivelul colectivităţii locale în care trăieşte
Principiul informării cetăţenilor presupune:
1. existenţa unor mecanisme prin care individul pe de
o parte, să îşi poată cunoaşte drepturile şi modalităţile
prin care poate beneficia de exerciţiul acestora, iar pe
de altă parte, să poată avea o reprezentare clară şi
corectă a modalităţii de desfăşurarea a mandatului
reprezentanţilor săi - liberul acces la informaţiile de
interes public sau transparenţa în actul decizional local
2. un drept la informare a cetăţeanului, drept ce atrage
de la sine o obligaţie corelativă în sarcina autorităţilor
administraţiei publice: obligaţia de a asigura
informarea corectă a cetăţeanului cu privire la deciziile
care îl privesc direct sau la gestiunea problemelor
colectivităţii locale
 1. Fundamentul juridic al principiului
art. 31, Constituţia României normează „Dreptul la
informaţie”:
„(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice
informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le
revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a
cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra
problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze
măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea
naţională.”
art. 1 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public:
“Accesul liber şi neîngradit al persoanei la orice
informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta
lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale
relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în
conformitate cu Constituţia României şi cu
documentele internaţionale ratificate de Parlamentul
României.”
art. 1 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa
decizională în administraţia publică:
“regulile procedurale minimale aplicabile pentru
asigurarea transparenţei decizionale în cadrul
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale,
alese sau numite, precum şi al altor instituţii publice
care utilizează resurse financiare publice, în raporturile
stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal
constituite ale acestora”
 2. Configuraţia normativă şi restrângerea
exerciţiului dreptului la informaţie
Configuraţia normativă a acestui drept fundamental
presupune libertatea informării oricărei persoane prin
instituirea posibilităţii accesului neîngrădit într-un
domeniu aparte, al informaţiilor de interes public
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public precizează în art. 2 lit.
b) ce se înţelege prin noţiunea de “informaţie de
interes public”: “orice informaţie care priveşte
activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi
publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori
de forma sau de modul de exprimare a informaţiei”
autorităţi sau instituţiile publice: orice autoritate ori
instituţie publică ce utilizează sau administrează
resurse financiare publice, orice regie autonomă,
companie naţională, precum şi orice societate
comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi
publice centrale ori locale şi la care statul român sau,
după caz, o unitate administrativ-teritorială este
acţionar unic ori majoritar [art. 2 lit. a)]
Principala consecinţă normativă - crearea unei
obligaţii generale pozitive pentru puterea publică de a
asigura şi de a facilita acest acces garantat oricărei
persoane la un domeniu circumstanţiat, al
informaţiilor de interes public
- “a asigura” - art. 31 alin. (2) din Constituţie: „Autorităţile
publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să
asigure informarea corectă…”
- “a facilita accesul” - statul trebuie să normeze condiţiile de
acces la informaţiile de interes public de o manieră minimală,
în virtutea caracterului său de stat de drept : două condiţii de
bază
- acest acces să nu fie costisitor din punct de vedere material
pentru aceia care doresc să îl exercite
- procedura prin care subiectul de drept îşi poate exercita acest
drept să nu fie prea lentă, prea birocratică, să fie caracterizată
de celeritate, astfel încât cel interesat să trebuiască să
îndeplinească anumite condiţii minimale de ordin material
într-un termen scurt pentru a putea să intre în posesia acestui
gen de informaţii
3. Administraţia publică şi respectul principiului
liberului acces la informaţiile de interes public
A. Organizarea şi asigurarea accesului la
informaţiile de interes public persoanelor
interesate
modalităţi de realizare:
- informare din oficiu, prin comunicarea obligatorie a
anumitor informaţii de interes public de către
autorităţile administraţiei publice, şi
- informare la cerere, prin soluţionarea solicitărilor de
acces la informaţii de interes public ale persoanelor
interesate
a. Informarea din oficiu - autorităţile administraţiei publice,
potrivit art. 5 alin. (1) din Legea-cadru, sunt obligate să
comunice din oficiu anumite categorii de acte cuprinzând
informaţii de interes public:
- actele normative care reglementează organizarea şi
funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
- structura organizatorică, atribuţiile departamentelor,
programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii
sau instituţiei publice;
- numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii
sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu
difuzarea informaţiilor publice;
- coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice,
respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa
de e-mail şi adresa paginii de Internet;
- sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
- programele şi strategiile proprii;
- lista cuprinzând documentele de interes public;
- lista cuprinzând categoriile de documente produse
şi/sau gestionate, potrivit legii;
- modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a
instituţiei publice în situaţia în care persoana se
consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la
informaţiile de interes public solicitate
Modalităţile prin care se realizează comunicarea din
oficiu a acestor informaţii de interes public constau în:
 - afişare la sediul autorităţii administraţiei publice;
 - publicare în Monitorul Oficial al României;
 - publicare în mijloacele de informare în masă sau
în publicaţiile proprii ale autorităţii administraţiei
publice;
 - publicare în pagina de Internet proprie;
 - consultare la sediul autorităţii administraţiei
publice, în spaţii special destinate acestui scop
b. Informarea la cerere - orice persoană are dreptul să
solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile
publice informaţiile de interes public pe care le
doreşte, aceste autorităţi fiind obligate, în cazul
primirii unor astfel de cereri, să pună la dispoziţie
asemenea informaţii: solicitări în scris sau oral
Solicitările în scris – elemente:
- autoritatea sau instituţia publică la care se solicită
 - informaţia solicitată
- numele, prenumele şi semnătura solicitantului,
precum şi adresa la care se solicită primirea
răspunsului
Termenul în care autorităţile solicitate în scris cu
anumite informaţii de interes public trebuie în mod
obligatoriu să răspundă este ca regulă de 10 zile (prin
excepţie, 30 de zile, în funcţie de dificultatea,
complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de
urgenţa solicitării)
Condiţii: documentele să existe şi solicitarea adresată
să nu fie prea generală sau abuzivă
Refuzul comunicării informaţiilor ce au fost
solicitate trebuie să fie motivat de către autoritatea în
cauză şi comunicat în termen ce 5 zile de la primirea
petiţiei
Solicitările verbale adresate funcţionarilor din cadrul
compartimentelor de informare şi relaţii publice
creează pentru aceştia obligaţia de precizare a
condiţiilor şi formelor în care are loc accesul la
informaţiile de interes public
- solicitările de informaţii ce implică realizarea de
copii de pe documentele deţinute de către autorităţile
administraţiei publice, costul serviciilor de copiere
urmează să fie suportat de către solicitant
- persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos
propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul
documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice
pe baza solicitării personale
c. Categoriile legale de informaţii exceptate accesului liber al
persoanelor interesate - informaţiile clasificate, potrivit art.
12 alin. (1):
- informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi
ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor
clasificate, potrivit legii;
- informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi
cele care privesc interesele economice şi politice ale
României, dacă fac parte din categoria informaţiilor
clasificate, potrivit legii;
- informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare,
dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de
proprietate intelectuală ori industrială, precum şi
principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
- informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
- informaţiile privind procedura în timpul anchetei
penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul
anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în
pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei
persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de
desfăşurare;
- informaţiile privind procedurile judiciare, dacă
publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui
proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre
părţile implicate în proces;
- informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de
protecţie a tinerilor.
 B. Organizarea şi asigurarea accesului la
informaţiile de interes public organismelor
mass-media
- activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor
de interes public, desfăşurată de mijloacele de
informare în masă, constituie o concretizare a
dreptului cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie
de interes public [art. 15 alin. (2)]
- autorităţile administraţiei publice trebuie să
desemneze o persoană, un purtător de cuvânt prin
intermediul căreia să se desfăşoare raporturile cu
organismele mass-media
- autorităţile publice sunt obligate să organizeze periodic,
de regulă o dată pe lună, conferinţe de presă pentru
aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public
- persoanele desemnate de către organismele mass-media
în raporturile acestora cu autorităţile administraţiei
publice trebuie să obţină o acreditare pe lângă aceste
instituţii, acreditare acordată în mod nediscriminatoriu şi
la cerere, în termen de 2 zile de la înregistrarea sa
 Motivele refuzului acordării acreditării sau retragerii
acreditării unui ziarist sunt circumstanţiate la fapte care
împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii
publice şi care nu privesc opiniile exprimate în presă de
respectivul ziarist
 4. Administraţia publică şi respectul
principiului transparenţei decizionale
A. Coordonatele legale generale ale transparenţei
decizionale în administraţia publică
art. 2 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa
decizională în administraţia publică, transparenţa
presupune:
 - informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor
asupra problemelor de interes public care urmează să fie
dezbătute de autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, precum şi asupra proiectelor de acte normative;
 - consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal
constituite, la iniţiativa autorităţilor publice, în procesul de
elaborare a proiectelor de acte normative;
- participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor
administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor
de acte normative
Principiul transparenţei implică deci o obligaţie
generală de transparenţă ce incumbă autorităţilor
administraţiei publice din România:
 - obligaţie de a informa şi de a supune dezbaterii
publice proiectele de acte normative,
- obligaţie de a permite accesul la luarea deciziilor
administrative şi la minutele şedinţelor publice
Titularii obligaţiei generale de transparenţă, art. 4:
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale
B. Transparenţa procesului de elaborare a actelor
normative
Autorităţilor administraţiei publice, în cadrul
activităţii de elaborare a actelor normative, le incumbă
o serie de obligaţii specifice care au drept fundament
respectul principiului transparenţei:
- publicarea din oficiu a unui anunţ cu privire la
acţiunea de elaborare a proiectelor de acte normative
(minim 30 de zile înainte de supunerea spre analiză,
avizare şi adoptare)
- transmiterea proiectului de act normativ spre analiză
şi avizare autorităţilor publice interesate numai după
definitivarea acestuia
- organizarea de către autoritatea publică a unei
întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act
normativ propus (numai în situaţia în care un
asemenea lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie
legal constituită sau de către o altă autoritate publică)

 C. Transparenţa în participarea la procesul de

adoptare a deciziilor
Caracterul public al şedinţelor desfăşurate de către
autorităţile publice în procesul de luare a deciziilor
este garantat