UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE

EDUCAŢIEI, ŞTIINŢE SOCIALE ŞI
PSIHOLOGICE
MANAGEMENT EDUCAŢIONAL
FILIALA SLATINA

MANAGEMENT JURIDIC

Masterand: Nicu Luciana-Maria

Anul de studii: II, Semestrul al II-lea
1. Precizați importanța evaluării didactice, prin prisma celorlalte activități
fundamentale ale demersului didactic: predarea și învățarea.

Evaluarea didactică este un procedeu psihopedagogic complex de stabilire a valorii

unor procese, comportamente, performanţe, prin raportarea acestora la un set de criterii
prestabilite, cu valoare de ,,etalon”. În funcţie de aplicabilitate, la nivelul activităţii
instructive-educative, evaluarea este concepută sub forma următoarelor ipostaze: evaluarea
randamentului şcolar al elevilor, evaluarea activităţii didactice a profesorilor, evaluarea
programelor educaţionale, evaluarea instituţilor de învăţământ şi evaluarea sistemului de
învăţământ.
Dintre cele trei componente ale spiralei educaţiei, predare-învăţare-evaluare, cea din
urmă este considerate ,, un subiect sensibil în orice sistem de învăţământ” deoarece efectele
acţiunilor evaluative se fac simţite nu numai în interiorul sistemului educaţional, ci şi in afara
lui, respective în plan cultural, social şi chiar politic. Procesul de învatamânt este eficient
numai atunci când cele trei activitati fundamentale ale sale, predarea, învatarea si evaluarea,
formează o unitate organică, atunci când activitatea comună a celor doi agenți asigură
dezvoltarea treptată a elevilor, realizând obiectivele educaționale propuse.
Pe de alta parte, între instruire-învaţare-evaluare există o relaţie de intercondiţionare
reciprocă, fiecare dintre ele realizându-se prin raportare la celelalte. Nu este correct să
evaluăm ce nu s-a predate, respective învăţat, dar nici nu are sens să se predea, respective
învăţa, ceea ce nu se evaluează.
Predarea, învățarea și evaluarea sunt acțiuni de bază ale procesului de învatamânt.
Procesul de învățământ este o activitate de cucerire și asimilare de către elevi a bazelor
științelor, sub îndrumarea profesorului. Este vorba de cooperarea dintre elevi și profesor în
efortul comun de instruire și autoinstruire. Predarea- învățarea și evaluarea sunt într-o
strânsă relație de codependență. Dacă oricare dintre aceste trei componente nu este realizat
corespunzător, întreg procesul educativ riscă să nu fie finalizat cu succes și să fie obținute
obiectivele și finalitățile proiectate.
 Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public

Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite

astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre
persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele
internaţionale ratificate de Parlamentul României.
În capitolul 1, articolul 1 din legea 544/2001, sunt reglementate principiile ce
trebuiesc respectate pentru aplicare acestei legi:
 principiul transparenţei - autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa îşi desfăşoare
activitatea într-o maniera deschisă fata de public, în care accesul liber şi neingrădit la
informaţiile de interes public sa constituie regula, iar limitarea accesului la informaţie
sa constituie excepţia, în condiţiile legii;
 principiul aplicării unitare - autorităţile şi instituţiile publice asigura respectarea legii
în mod unitar, în conformitate cu prevederile acesteia şi ale prezentelor norme
metodologice.
 principiul autonomiei - fiecare autoritate sau instituţie publica va elabora propriul
regulament de organizare şi funcţionare a compartimentelor de informare şi relaţii
publice, în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentelor norme metodologice.
Capitolul 2, articolul 5, alineatul 1 prezintă informațiile de interes public, pe care
fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să le comunice din oficiu. Acestea
sunt: actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau
instituţiei publice; structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de
funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice; numele şi
prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale
funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; coordonatele de contact ale
autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax,
adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet; sursele financiare, bugetul şi bilanţul
contabil; programele şi strategiile proprii; lista cuprinzând documentele de interes public;
lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care
persoana se considera vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes
public solicitate.
Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice şi să actualizeze anual un
buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute la
alineatul 1.
Accesul la informaţiile prevăzute la alineatul 1 se realizează prin:
  afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul
Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii,
precum şi în pagina de Internet proprie;
 consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spatii special
destinate acestui scop.
Articolul 6, cu cele 3 alineate reglementează faptul că orice persoană are dreptul să
solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi,
informaţiile de interes public, autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure
persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau
verbal, solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;
b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice
identificarea informaţiei de interes public;
c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită
primirea răspunsului.
Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea
informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz,în cel mult 30 de zile de
la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor
documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea
şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat
solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest
fapt în termen de 10 zile.
Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunica în termen de
5 zile de la primirea petiţiilor.
Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite
condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic.
Conform articolului 26, informaţiile de interes public pot fi solicitate şi comunicate şi
în format electronic. Solicitarea de informaţii de interes public sau reclamaţia
administrativă se poate transmite prin mijloace electronice. Informaţiile de interes public
solicitate în scris vor fi comunicate în formatul precizat în cererea solicitantului, respectiv
în scris, în format electronic sau hârtie.
Termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitanţilor de informaţii de
interes public sunt cele prevăzute de Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările
ulterioare, şi anume:
 10 zile pentru comunicarea informaţiei de interes public solicitate, dacă aceasta a
fost identificată în acest termen;
 10 zile pentru anunţarea solicitantului că termenul prevăzut la lit. a) nu a fost
suficient pentru identificarea informaţiei solicitate;
 30 de zile pentru comunicarea informaţiei de interes public identificate peste
termenul prevăzut la lit. a);
  5 zile pentru transmiterea refuzului de comunicare a informaţiei solicitate şi a
motivării refuzului.
Termenele prevăzute la alineatul 1 se calculează de la data înregistrării solicitării, în
condiţiile articolul 20 alineatul 4 nu intră în calculul termenelor ziua de la care începe să
curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte. Când ultima zi a unui termen cade
într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Secțiunea a 2-a a legii 544 reglementează accesul la mijloacele de informare.
Accesul mijloacelor de informare în masa la informaţiile de interes public este
garantat.Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes public, desfăşurată
de mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetăţenilor de a
avea acces la orice informaţie de interes public. Pentru asigurarea accesului mijloacelor de
informare în masa la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au
obligaţia să desemneze un purtător de cuvânt, de regula din cadrul compartimentelor de
informare şi relaţii publice.
Autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regula o data pe luna,
conferinţe de presa pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public. În
cadrul conferinţelor de presa autorităţile publice sunt obligate să răspundă cu privire la
orice informaţii de interes public.
Structurile sau persoanele responsabile de relaţia cu presa a instituţiei sau autorităţii
publice respective au următoarele atribuţii:
 să furnizeze ziaristilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public
care priveşte activitatea instituţiei sau autorităţii publice pe care o reprezintă;
 sa acorde fără discriminare, în termen de cel mult doua zile de la înregistrare,
acreditarea ziaristilor şi a reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă;
 să informeze în timp util şi sa asigure accesul ziaristilor la activităţile şi
acţiunile de interes public organizate de instituţia sau autoritatea publică;
 să asigure, periodic sau de fiecare data când activitatea instituţiei ori a
autorităţii publice prezintă un interes public imediat, difuzarea de comunicate,
informări de presa, organizarea de conferinţe de presa, interviuri sau
briefinguri;
 să difuzeze ziaristilor dosare de presa legate de evenimente sau de activităţi ale
instituţiei ori autorităţii publice;
 să nu refuze sau să nu retragă acreditarea unui ziarist decât numai pentru fapte
care împiedica desfăşurarea normală a activităţii instituţiei sau autorităţii
publice respective şi care nu privesc opiniile exprimate în presa de respectivul
ziarist;
 în cazul retragerii acreditării unui ziarist, sa asigure organismului de presa
obţinerea acreditării pentru un alt ziarist.

Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice
pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea
disciplinară a celui vinovat. Împotriva refuzului se poate depune reclamaţie la
conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la
luarea la cunoştinţă de către persoana lezată. Dacă după cercetarea administrativa
reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen
de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public
solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.
În cazul în care o persoana se considera vătămată în drepturile sale, prevăzute în
prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a
tribunalului în a carei raza teritorială domiciliază sau în a carei raza teritorială se afla
sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la
data expirării termenului prevăzut la articolul 7. Instanţa poate obliga autoritatea sau
instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune
morale şi/sau patrimoniale. Hotărârea tribunalului este supusă recursului. Decizia Curţii
de apel este definitiva şi irevocabilă. Atât plângerea, cât şi recursul se judecă în instanţă,
în procedură de urgenţă, şi sunt scutite de taxă de timbru.