Relații Publice Sectoriale-1

RELAȚII PUBLICE
SECTORIALE
Lect.univ.dr. Tănase Popa Daniela
SPECIALIZAREA: COMUNICARE ȘI
RELAȚII PUBLICE
ANUL II, SEM I

CAP. I. RELAȚIILE PUBLICE ÎN SECTORUL PUBLIC
1.Particularități ale relațiilor publice în sectorul de stat
2.Instituțiile publice-definiții, clasificări, domenii de activitate
3.Publicurile instituțiilor publice. Clasificări, categorii. Particularități: persoana fizică,

persoana juridică. Funcționarul public vs. contribuabilul
4.Instituțiile publice – valori promovate, discurs și promovare
5.Cunoașterea produselor și serviciilor furnizate
6.Activități, promovare.
SECTOARE ÎN CARE RELAȚIILE PUBLICE POT ACTIVA
– INSTITUȚII PUBLICE
– INSTITUȚII PRIVATE, COMPANII ȘI ORGANIZAȚII
– ONG-URI, FUNDAȚII, ASOCIAȚII
– MEDIUL POLITIC, PARTIDE
– MEDIUL GUVERNAMENTAL, MINISTERE
– MEDIUL LEGISLATIV, LOBBY ȘI ADVOCACY
– EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT
– CULTURA ȘI SPORT
– SĂNĂTATE ȘI MEDICAL
– BANCAR, FINANCIAR ȘI FISCAL
– DIVERTISMENT, PR PERSONAL
– MEDIA, PUBLICITATE ȘI PR – Pr-ul are nevoie de PR?
– IT ȘI ONLINE
INSTITUȚIILE PUBLICE
Conform Lg. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/544-2001.php – art.2
Art. 2.
”În sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate sau instituție publică, precum și orice regie
autonomă care utilizează resurse financiare publice și care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, potrivit
Constituției;
b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile
unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a
informației;
c) prin informație cu privire la datele personale se întelege orice informație privind o persoana fizică identificată sau
identificabilă. ”
Art. 13 din aceeaşi lege prevede că sunt de interes public și informațiile care favorizează sau ascund încălcarea
legii de către o autoritate sau instituție publică . În același timp informațiile privitoare la datele personale ale
cetățeanului pot deveni informații de interes public atunci când ele afectează capacitatea de exercitare a unei
funcții publice.
b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile
unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a
informației;
- Informația de interes public are caracter oficial.
- Are rolul de a explica o situație, schimbările de politici publice, modificări de legislație, restructurări, investiții
de bani publici, proceduri, alocări bugetare.
- Rapoarte și statistici oficiale.
- Strategii și planuri de acțiuni, introducerea de servicii noi, reducerea unor servicii, modul lor de derulare.
- Răspunsuri clarificatoare.
Institutiile publice – clasificări:

– la nivel central: Parlamentul, Președenția, Guvernul, Ministerele, alte organe ale administratiei publice
centrale
– la nivel local: Consiliile judetene, Consiliile locale, Primăriile, alte institutii publice de interes local
– institutii administrative: Ministere, alte organisme centrale, Prefecturi, Primării
– institutii de specialitate: de învățământ, medicale, de justiție, procuratură, militare
– domeniul legislativ: Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul), Consiliile judetene, Consiliile locale
– domeniul executiv: Guvernul, Ministerele, Banca Națională a României, Prefecturile, Primăriile
– domeniul judecătoresc: Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Instanțele
judecătorești, tribunalele, parchetele
Instituții din domeniul social-cultural:
– Învățământ: preșcolar, primar și gimnazial, complementar, profesional, liceal, postliceal, învățământ pentru copii cu
deficiențe, case de copii, universități, academii, case de cultură, biblioteci etc.
– Sănătate: dispensare medicale, policlinici, spitale, sanatorii, creșe, centre de recoltare și conservare a sangelui, stații
de salvare etc.
– Asistență socială: cămine de bătrâni și pensionari, cămine-spital pentru invalizi si bolnavi cronici, cămine pentru copii
infirmi și cămine-ateliere, cantine de ajutor social, centre de primire a minorilor, instituții de plasament familial etc.
– Sport și tineret: săli de sport etc.
Instituții din domeniul apărării naționale: unități militare, unități de învățământ specializate.
Instituții din domeniul ordinii publice: unități de poliție, pompieri, jandarmi, Serviciul Roman de Informații.
Instituții din domeniul autorității publice: Presedenția, Senatul, Camera Deputatilor, Guvernul, Ministerele, alte organe
ale administratiei publice centrale, consiliile locale, primăriile, prefecturile, organe ale administratiei de stat pe plan local,
autoritățile judecătorești, Curtea de Conturi, Curtea Constituțională, Consiliul Concurenței etc.
Instituții din domeniul economic: institutii specializate în cercetare științifică, unități de cercetare pentru descoperiri de
zăcăminte noi, instituții de protecție a mediului, de gospodărire a apelor, instituții de organizare a controlului financiar
preventiv și auditul intern.
http://www.institutiilestatului.ro/alte-institutii.cfm?idj=19&hij=1F0E3DAD99908345F7439F8FFABDFFC4
RELAȚIILE PUBLICE ÎN INSTITUȚII PUBLICE
CUI NE ADRESĂM?
PUBLICURILE INSTITUȚIILOR PUBLICE (grupuri țintă)
- Cetățenii, persoane fizice (categorii specifice)

- Contribuabili (categorii specifice)
- Persoane juridice
- Angajații (categoria funcționari publici / persoane)
- Stakeholderii (grupurile susținătoare, partide politice, parteneri instituționali, mass-media, organizații,
politicieni, sindicate, asociații, Instituții și structuri guvernamentale, parlamentare și legislative etc.)
Aplicație:
Detaliați pentru fiecare categorie de public, grupurile țintă specifice.
Detaliați publicurile Ministerului Afacerilor Externe
Detaliați publicurile Ministerului Educației
PERSOANELE
Persoanele fizice sunt oamenii priviţi individual ca titulari de drepturi şi obligaţii în raporturile juridice civile, care
se pot identifica în societate prin elemente particulare unice (nume, prenume, cnp, ci, domiciliu, stare civilă etc. ).
Persoanele juridice sunt colective de oameni, care, în numele lor propriu, pot să dobândească drepturi şi să-şi
asume obligaţii - condiţii prevăzute de Codul Civil, art. 187:
- organizarea de sine stătătoare, care asigură funcţionarea persoanei juridice ca un tot unitar;
- independenţa patrimonială, care constă în aceea că persoana juridică are un patrimoniu propriu;
- scop determinat (licit și moral), în acord cu interesul general.
CAPACITATEA PERSOANEI
Pentru ca o persoană fizică sau juridică să poată participa la raporturile juridice de drept civil și să încheie acte
juridice civile trebuie să aibă capacitate civilă - aptitudinea unei persoane de a deveni titular de drepturi şi
obligaţii civile, prin încheierea de acte de drept civil.
Capacitatea de folosinţă este „aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii civile” (art. 34 Cod Civil).
Capacitatea de exerciţiu „este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile” (art. 37 Cod Civil).
FUNCȚIONARII PUBLICI
Relația funcționar public-cetățean = emițător-receptor.
LEGEA 188/1999, actualizata 2018, privind Statutul functionarilor publici
Articolul 2
(1) Funcția publică reprezinta ansamblul atribuțiilor si responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de
către administrația publică centrală, administrația publica locală si autoritățile administrative autonome.
(2) Functionarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica. Persoana care a fost eliberata din functia publica si se afla in corpul de
rezerva al functionarilor publici isi pastreaza calitatea de functionar public.
Articolul 9
Functiile publice se impart in 3 clase, definite in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice, dupa cum urmeaza:
a) clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga
durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;
b) clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma;
c) clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diploma de bacalaureat.
Articolul 10
(1) Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se impart in trei categorii dupa cum urmeaza:
a) functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici;
b) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere;
c) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie.
(2) Functionarii publici numiti in functiile publice din clasele a II-a si a III-a pot ocupa numai functii publice de executie.
VALORI PROMOVATE
– Respectarea adevărului.
– Asigurarea satisfacerii nevoilor sociale ale cetățenilor/ contribuabililor.
– Informarea corectă a cetățenilorcu privire la tot ce se întâmplă în societate.
– Promovarea drepturilor şi obligaţiilor cetățenilor.
– Transparența activităților desfășurate, promovarea unei politici deschise.
– Atitudine pozitivă faţă de istoria, tradiţiile şi valorile culturale ale comunităţii.
– Antrenarea cetățenilor în procesul decizional în legătură cu spectele care îi privesc și le influențează existența.
– Alte interese globale, cum ar fi: “interesul national”, ”binele comunității”, ”imaginea României peste hotare”
etc.(irelevante de obicei pentru cetățean).
Aplicație :
Identificați în declarația de principii a unei instituții publice: valorile, misiunea, viziunea, principii, scop, obiective.
CUNOAȘTEREA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR PROMOVATE

Instituțiile publice produc bunuri și furnizează servicii sociale specifice, prin intermediul cărora statul își îndeplinește funcțiile sale. Bunurile publice
sunt distribuite in cea mai mare parte gratuit sau la preturi care se regasesc sub nivelul costurilor.
Aplicație :
Identificați bunurile și serviciile oferite de instituții ale statului din diferite domenii de activitate.
ACTIVITĂȚI, PROMOVARE
– câștigarea încrederii și susținerii contribuabililor
– imagine instituțională credibilă
– furnizarea răspunsurilor la problemele de interes public
– conservarea si consolidarea unei opinii publice favorabile;
– schimbarea opiniei publice ostile, negative
– gestionarea situațiilor de criză, dificile
– comunicarea internă/organizațională
– informarea permanentă despre politica consiliului local şi activitatea cotidiană a autorităţilor publice locale
– consultarea cetăţenilor în probleme de interes local și implicarea publicului în procesul decizional
– asigurarea desfăşurării corespunzătoare a audienţelor pentru cetăţeni
– asigurarea transparenţei administrative şi accesului la informaţie
– asigurarea unui dialog eficient între autoritatea publică şi reprezentanţii societăţii civile
– promovarea valorilor locale şi marketingul serviciilor publice locale
Discursul
- este diferit de comunicarea în scopul creșterii volumului de vânzări
- se promovează indirect partidul al cărui reprezentant politic este liderul instituției pentru a obține în acest fel
sprijinul opiniei publice.
 Tipul de regim politic determină forma comunicării instituționale:

- Regimul autoritarist, totalitar impune comunicarea de tip propagandă. Statul refuză un dialog cu cetățenii și îi
disciplinează transformându-i în supuși. Cei care se opun statului sunt eliminați din societate, sunt izolați de
restul.
- Regimul democratic este la polul opus deoarece sursa de putere și legitimitate este cetățeanul. Comunicarea
pune în legătură directă instituțiile și cetățenii.
CAP. II. RESPONSABILITĂȚILE COMUNICĂRII INSTITUȚIONALE
1.Instituțiile publice și liberul acces la informațiile de interes public. Dreptul la informație
2.Libertatea de exprimare
3.Dreptul la imagine
4.Dreptul la demnitate
5.Dreptul la replică și la rectificare
6.Strategii și tactici personalizate
7.Mediul guvernamental. PR Guvernamental – strategii
8.Branding-ul de țară
Aplicații: Campanii de relații publice

RESPONSABILITĂȚILE COMUNICĂRII INSTITUȚIONALE
Comunicarea instituțională reprezintă totalitatea tehnicilor prin care se ține sub control sau se transmite fluxul informaționaldinspre
instituție către sfera publică.

1. Comunicarea cu publicul, comunicarea externă
- Instituțiile au obligația legală de a informa public cetățenii despre activitățile sale.
- Cetățenii au dreptul să ceară informații - dreptul la informare.
2. Relația cu stakeholderii
- Grupurile susținătoare: organizații nonguvernamentale, asociații profesionale, sindicate, patronate, companii
- Consultarea, cooperarea și negocierea sunt fundamentale pentru dezvoltarea politicilor publice și măsurilor care trebuie să
răspundă nevoilor societății.
3. Comunicarea interinstituțională
- Colaborarea dintre actorii politici este necesară pentru: schimbul de informații, consultare, expertiză.
- Este necesară încurajarea parteneriatului pentru evitarea disfuncționalităților care pot afecta interesele cetățenilor și ale grupurilor
interesate.
4. Comunicarea de criză
COMUNICAREA EXTERNĂ
- Se menține un permanent contact cu cetățenii prin activități de relații publice și strategii de marketing:
dezbateri, expuneri, sesiuni și activități de informare, activități și evenimente cultural-educative, campanii,
aviziere, fly-ere și broșuri informative.
- Comunicarea cu cetățenii este bidirecțională și se realizează în conformitate cu legislația în vigoare.
- Transmiterea informațiilor într-un limbaj ușor de înțeles și asimilat de către public.
- Monitorizarea permanentă a opiniei publice, utilă și în demersuri de influențare a acesteia (propagandă).
- Monitorizarea atitudinii și comportamentului cetățeanului.
GESTIONAREA CONFLICTELOR ȘI A SITUAȚIILOR DE CRIZĂ / RELAȚIA CU MASS-MEDIA

- Se intervine repede pentru a evita riscuri sulimentare.
- Se menține un permanent contact cu mass-media: conferințe de presă, comunicate de presă, dosare de presă.
- Se face selecția mijloacelor de comunicare în masă.
- Se fac anual rapoarte și monitorizări de presă.
ASPECTE SPECIFICE – COMUNICAREA INFORMAȚIILOR DE INTERES PUBLIC
DREPTUL LA INFORMAȚIE
Potrivit art. 31, pct. 1 din Constituţia României, „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes
public nu poate fi îngrădit”.
Codul de reglementare a conținutului audiovizual (Art. 32, alin. 2): ”Nu orice interes al publicului trebuie
satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată.”
Codul de reglementare a conținutului audiovizual (Art. 31) ne dezvăluie informațiile care pot fi considerate a fi de
interes public justificat, respectiv: ”orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o
comunitate, în special cu privire la:
a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală;
b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice;
c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul.”
Obligaţiile ce îi revin statului în vederea asigurării realizării acestui drept sunt stipulate la punctul 2 al art. 31:
„Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor
asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.
ASPECTE SPECIFICE din Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
OBIECTUL RESPECTĂRII DREPTULUI LA INFORMAȚIE
Art. 5.
(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;
b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei
publice;
c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea
informatiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail
si adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
f) programele si strategiile proprii;
g) lista cuprinzand documentele de interes public;
h) lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta
dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate.
Institutiile publice pot realiza venituri extrabugetare din taxe, chirii, manifestari culturale, valorificari de produse din activitati proprii sau
anexe, concursuri artistice, publicatii, impresariat, exploatarea filmelor, pretatii editoriale, consultatii si servicii medicale, studii, proiecte,
prestari de servicii, lucrari, exploatari ale unor bunuri pe care le au in administrare si altele, stabilite in conditiile legii.
OBIECTUL RESPECTĂRII DREPTULUI LA INFORMAȚIE
(2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va
cuprinde informatiile prevazute la alin. (1).
(3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual,
care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a.
(4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin:

a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in
mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop.
GARANȚIILE DREPTULUI LA INFORMAȚIE
Art. 3.
Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin
intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop.
Art. 4.
(1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informatiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația de a
organiza compartimente specializate de informare și relatii publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu.
(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de relatii publice se stabilesc, pe baza dispozițiilor prezentei legi, prin
regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau instituției publice respective.
- Relațiile publice se desfășoară în instituțiile statului în structuri cu denumiri distincte: departament, secţie, biroude presă,
„afaceri publice”, „informatii publice”, „comunicare”, purtător de cuvânt.
- Rolul acestor structuri este de a intermedia comunicarea dintre autorităţile administraţiei publice și cetățean, oferind informații
utile despre activitățile curente ale instituțiilor. Comunicarea este una bidirecțională, autoritatea locală işi face cunoscute intenţiile
şi consultă cetăţenii în probleme de interes deosebit.
- Relatiile cu publicul sunt subordonate responsabilului de relatii publice/comunicare: birou de informatii, serviciu pentru
informarea publicului, protocol (pentru primirea unor categorii de public) etc.
Art. 13.
Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria
informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.
Art. 15.
(1) Accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare in masa,
constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.
Art. 16.
Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public autoritatile si institutiile publice au
obligatia sa desemneze un purtator de cuvant, de regula din cadrul compartimentelor de informare si relatii publice.
Art. 17.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferinte de presa pentru aducerea la
cunostinta a informatiilor de interes public.
(2) In cadrul conferintelor de presa autoritatile publice sunt obligate sa raspunda cu privire la orice informatii de interes public.
Art. 18.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare in masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, in termen de doua zile de la inregistrarea acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care impiedica desfasurarea
normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc opiniile exprimate in presa de respectivul ziarist, in conditiile si in limitele legii.
(4) Refuzul acordarii acreditarii si retragerea acreditarii unui ziarist se comunica in scris si nu afecteaza dreptul organismului de presa de a
obtine acreditarea pentru un alt ziarist.
Art. 19.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util mijloacele de informare in masa asupra conferintelor de presa sau
oricaror alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice in nici un fel accesul mijloacelor de informare in masa la actiunile publice organizate de
acestea.
(3) Autoritatile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare si functionare sa desfasoare activitati specifice in prezenta publicului
sunt obligate sa permita accesul presei la acele activitati, in difuzarea materialelor obtinute de ziaristi urmand sa se tina seama doar de
deontologia profesionala.
Art. 20.
Mijloacele de informare in masa nu au obligatia sa publice informatiile furnizate de autoritatile sau de institutiile publice.
Aplicații:
Universitatea Craiova a anunțat retragerea acreditărilor ziariștilor GSP (Raportul FreeEx 2017-2018)
În ianuarie 2017, site-ul oficial al echipei Universitatea Craiova a publicat un comunicat în care anunța că retrage acreditările
jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor (GSP), susținând că articolele GSP care vizau clubul sportiv ar fi avut drept scop „discreditarea și
defăimarea Universității Craiova” .
„Cu toate că hotărârea definitivă și executorie prin care instanța a statutat că palmaresul și stemele Universității Craiova aparțin
<<Clubului Sportiv Universitatea Craiova>> a fost notificată Gazetei Sporturilor, aceasta a continuat să nu informeze obiectiv
suporterii Științei, să jignească și să ne denigreze, drept urmare parteneriatul media cu acest organ de presă nu își atinge obiectivul.
În consecință am luat decizia de a retrage acreditările de presă acordate jurnaliștilor Gazetei până în momentul în care vom
constata o minimă decență profesională”, au transmis reprezentanții echipei.
Într-un nou comunicat, emis în martie 2017, Universitatea Craiova a continuat să critice Gazeta Sporturilor și și-a menținut decizia
retragerii acreditărilor, justificându-și poziția prin constatarea că „atacurile [din partea GSP – n.r.] s-au înmulțit”. „Deplângem nivelul
foarte scăzut la care a ajuns Gazeta Sporturilor, o publicație odinioară respectabilă care acum e dispusă să se transforme, benevol și
fără scrupule, în fițuica unor personaje de tristă amintire ale fotbalului și într-un instrument de manipulare care răspândește
minciuni josnice” , au mai transmis reprezentanții clubului, odată cu mesajul că vor acționa în judecată publicația.
LIMITELE DREPTULUI LA INFORMAȚIE
Art. 14.
(1) Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in
masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.
(2) Informatiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autoritatile publice decat in temeiul unei
obligatii legale ori cu acordul prealabil in scris al persoanei care are acces la acele informatii potrivit art. 2.
LIMITELE DREPTULUI LA INFORMAȚIE
Art. 12.
(1) Se exceptează de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1, urmatoarele informatii:
a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;
b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din
categoria informatiilor clasificate, potrivit legii;
c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit
legii;
d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse
confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare;
f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al
oricareia dintre partile implicate in proces;
g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.
(2) Raspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informatiilor apartinand categoriilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor si
autoritatilor publice care detin astfel de informatii, precum si institutiilor publice abilitate prin lege sa asigure securitatea informatiilor.
http://www.primariagalati.ro/portal/contact.php
https://www.facebook.com/primariagl/
http://www.pmb.ro/
https://www.facebook.com/PMBucuresti/
Aplicații - Analizați următoarele situații:

Ministerul Sănătății ascunde informații despre prețurile medicamentelor (Raportul FreeEx 2017-2018)
În luna ianuarie 2018, o jurnalistă HotNews.ro a făcut public faptul că, pe site-ul Ministerului Sănătății, Catalogul Național al
Prețurilor Medicamentelor (CANAMED) nu mai era vizibil. Această situație a apărut în urma unui ordin emis de ministrul aflat în
funcție, Florian Bodog, care nu mai prevedea obligativitatea publicării catalogului. În același timp, instituțiile Ministerului
Sănătății refuză să comunice informații cerute în baza Legii nr. 544/ 2001 despre prețul medicamentelor, pe motiv că acestea sunt
deja publice în CANAMED. La interpelările jurnaliștilor, reprezentanții MS au răspuns că problema este una de ordin tehnic, ea
fiind în curs de rezolvare, și că nu se datorează ordinului emis de ministru. În același timp, experți consultați de HotNews.ro
consideră că actul normativ emis de minister conține neclarități, prin faptul că nu mai prevede explicit transparența vechiului
catalog. Până la data redactării acestui raport, aprilie 2017, secțiunea în cauză a site-ului Ministerului Sănătății era
nefuncțională, afișând mesajul: „Dat fiind că în această perioadă are loc procesul de actualizare și corecție a prețurilor maximale
ale medicamentelor de uz uman din CANAMED, în acest moment pagina www.preturi.ms.ro se află în lucru. În momentul
definitivării procedurii de corecție se va publica catalogul, conform cu prevederile legale”.
Aplicații - Analizați următoarele situații:
Ministerul Sănătății ascunde informații despre prețurile medicamentelor (Raportul FreeEx 2017-2018)
În situația legată de criza imunoglobulinei de la începutul anului, Ministerul Sănătății a refuzat să furnizeze informații de interes public cu privire
la o posibilă comandă greșită de medicamente destinate persoanelor care suferă de imunodeficiență. Într-o anchetă publicată în cursul lunii
martie 2018 , jurnaliștii de la HotNews.ro au descoperit că a fost achiziționat un medicament nepotrivit. Reprezentanții ministerului au refuzat,
în ciuda invocării Legii nr. 544/ 2001 să răspundă cererilor jurnaliștilor de a se face publică valoarea totală a achiziției.
Primăriei Capitalei nu-i plac cetățenii critici (Raportul FreeEx 2017-2018)

Primăria Muncipiului București a continuat în 2017 practica de a nu permite accesul la ședințele Consiliului Municipiului București pentru
anumiți cetățeni care critică măsurile luate de administrația locală. ActiveWatch a descoperit că Primăria umple locurile destinate cetățenilor cu
diverși angajați ai instituției, inclusiv consilieri personali ai primarului Capitalei, pentru a putea să refuze accesul cetățenilor, invocând că nu mai
există locuri. Pe 8 iunie 2017, pe baza faptului că nu primiseră în scris niciun fel de înștiințare că li se va refuza accesul la ședința Consiliului
pentru care făcuseră în prealabil, conform regulamentului, o cerere de participare, un grup de cetățeni, printre care și o membră ActiveWatch, a
încercat să forțeze intrarea în sala de ședințe, poliția locală împotrivindu-se acestui lucru. Cu sprijinul unor consilieri locali din opoziție, cetățenii
au intrat în sala de ședințe. Președintele de ședință și Viceprimarul Capitalei (Aurelian Bădulescu) au susținut că niciuna dintre persoanele care
au forțat intrarea nu a respectat regulamentul. Primarul Gabriela Firea a susținut că cetățenii s-au facut vinovați de ultraj, că au încercat să
„linșeze membrii Consiliului și Primarul General” și că trei dintre polițiștii locali ar fi avut nevoie să fie transportați la spital. Din mărturiile unor
persoane prezente la locul incidentului, precum și din filmările care au fost urcate pe Internet, rezultă că cetățenii au fost cei îmbrânciți și loviți
de poliția locală și că niciunul dintre ei nu a părăsit zona destinată lor în sala de ședință, nepunând astfel în pericol integritatea fizică a niciunui
ales local. Reprezentanți ai Poliției Locale implicați în altercație au depus o plângere penală, însă nici în momentul de față nu există o anchetă
penală în curs împotriva niciunuia dintre cetățenii implicați.
Recomandări pentru jurnaliști și editori (Raportul FreeEx 2017-2018):
• Citiţi şi folosiţi Legea accesului la informaţiile de interes public (nr. 544/2001).
• Solicitaţi număr de înregistrare pentru fiecare cerere de informaţii de interes public, indiferent de modalitatea
de transmitere a cererii (fax, e-mail, poștă, la fața locului).
• Potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, autorităţile sunt obligate în
termen de 5 zile calendaristice să vă informeze în scris dacă răspunsul nu va fi furnizat în termen de 10 zile
calendaristice, ci în 30 de zile.
• Dacă autorităţile nu vă răspund în 30 de zile de la înregistrarea solicitării de informaţii, adresaţi-vă instanţei.
• Cereți informații în format deschis.
• Colaborați cu activiști din domeniul IT pentru a construi baze de date ce pot produce informații relevante
folosind datele deschise disponibile în spațiul public.
• Folosiți instrumente create de ONG-uri. De exemplu, pagina NuVăSupărați.info, unde puteți găsi instrumentele
necesare scrierii și transmiterii unei cereri de informații publice.
• Urmăriți pagina Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă https://data.gov.ro, pentru a vă informa despre
noile reglementări în domeniu.
Recomandări pentru autorități și departamentele de comunicare (Raportul FreeEx 2017-2018):
• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public are caracter obligatoriu, nu facultativ.
• Sprijiniţi misiunea presei de a informa şi nu obstrucţionaţi accesul cetăţenilor la informaţiile publice.
• Asiguraţi accesul gratuit şi online la informaţiile de interes public, în formate deschise, conform recomandărilor
moderne în vigoare.
• Pentru a evita o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a furnizării
informaţiilor, respectaţi termenul legal prevăzut de Legea nr. 544/ 2001.
• Introducerea acreditării în regulamentele de funcționare ale consiliilor locale și primăriilor, dacă se consideră
necesar a fi reglementată, trebuie să se facă pentru a facilita accesul presei la informațiile de interes public, nu
pentru a-l bloca.
• Accesul cetățenilor la ședințele publice ale autorităților publice trebuie să fie liber.
• Instanțele de judecată dau în continuare câștig de cauză celor care fac plângeri împotriva autorităților, pentru
încălcarea Legii 544/ 2001.
ASIGURAREA TRANSPARENȚEI ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

– Implicarea cetăţenilor în activitatea administraţiei publice in baza Legii 52/2003 privind transparența în administrația
publică
SCOP
– Sporirea graduluide responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative;
– Stimularea participării active a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a
actelor normative;
– Sporirea gradului de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.
PRINCIPII
– informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute
de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi asupra proiectelor de acte normative;
– consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţilor publice, în procesul de elaborare a
proiectelor de acte normative;
– participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte
normative.
ASPECTE SPECIFICE
LIBERTATEA DE EXPRIMARE
Libertatea de exprimare este reglementată în Constituţia României în art.30:
”(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin
scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la
propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă
sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene,
contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului,
autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de
televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.”
Aplicații
Cont Facebook dezactivat pentru defăimare, prin hotărâre judecătorească
O hotărâre neobișnuită a rămas definitivă în februarie 2017, când Tribunalul Covasna a menținut o sentință a Judecătoriei Întorsura Buzăului prin
care un cetățean (S.D.A.) a fost obligat să își șteargă contul de Facebook după ce a defăimat un polițist (C.V.). S.D.A. postase în 2016 o fotografie a
polițistului însoțită de acuze formulate într-un limbaj suburban. Fotografia și comentariul făceau parte dintr-un album intitulat „Continuarea
prezentării găștii de călăi – Mârșavi, Infecți, Mafioți”. După această postare mai urmaseră, în aceeași zi, și altele, care se refereau la poliție în
general: „Penaliști, Criminali și mari infractori asta reprezintă.....”.
Judecătoria Întorsura Buzăului a decis ca S.D.A. să îi plătească lui C.V. daune morale în valoare de 15.000 de lei și 120 de lei cheltuieli de judecată .
De asemenea, instanța a mai dispus și ca S.D.A. „să şteargă de pe pagina sa de facebook intitulată <<S… A… S…>> imaginile şi postările
defăimătoare cu privire la reclamant” . În plus, instanța a dispus și „dezactivarea contului pârâtului, având nume de utilizator <<S… A… S…>> de
către proprietarul site - ului facebook” .
Tribunalul Covasna a respins în februarie 2017 apelurile formulate în dosar , iar o încercare de repunere a dosarului pe rolul instanței a fost de
asemenea respinsă în februarie 2018 , hotărârea rămânând definitivă. Persoana vătămată a declarat, pentru Adevărul, că nu a reușit să pună în
aplicare hotărârea instanței pentru că nu a identificat o cale de comunicare legală cu Facebook iar contul vizat nu a fost dezactivat, ci redenumit:
„Administratorul îi schimbă constant denumirea în încercarea de a evita dezactivarea. De aceea sunt nevoit să demarez o acţiune în lămurirea
sentinţei judecătoreşti" .
ActiveWatch consideră că sentința Judecătoriei Întorsura Buzăului, rămasă definitivă prin decizia Tribunalului Covasna, este grav disproporționată,
măsura dispunerii dezactivării unui cont de Facebook pentru câteva postări injurioase fiind echivalentă cu cenzura. O paralelă ar putea fi făcută cu
decizia unei instanțe de a închide un ziar pentru unul sau mai multe articole considerate calomnioase.
O posibilă măsură proporțională ar fi fost aceea de a obliga la publicarea dispozitivului hotărârii, sub forma unui comentariu la postările
considerate calomnioase. Așa cum reiese din speța de față, măsura nu este doar disproporționată, ci și ineficientă.
Aplicații
Feri Predescu vs România (CEDO)
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în iunie 2017 că statul român i-a încălcat jurnalistei Feri Predescu dreptul la libertatea de
exprimare atunci când instanțele interne au obligat-o în 2008, într-un proces cu primarul Constanței, Radu Mazăre, să îi achite acestuia daune
morale și cheltuieli de judecată în valoare de aproape 57.000 de lei, să își ceară scuze publice prin intermediul unei scrisori şi să publice hotărârea
judecătorească într-un ziar local şi unul de circulaţie naţională. Feri Predescu a îndeplinit toate cerințele conform hotărârilor judecătorești, dar, cu
sprijinul APADOR-CH, a înaintat o plângere la CEDO.
Predescu fusese sancționată pentru că a comentat într-o emisiune la televiziunea publică, la care era invitat şi Radu Mazăre, despre relaţiile
primarului cu lumea interlopă. În fața instanțelor interne, Feri Predescu s-a apărat arătând că informaţiile prezentate erau de notorietate publică,
fiind mediatizate atât de ziare centrale cât şi de site-uri media, dar baza sa factuală a fost considerată insuficientă de către magistrați.
CEDO, pe de altă parte, a considerat că afirmațiile jurnalistei au reprezentat o opinie, au fost făcute cu bună-credință și au avut o bază factuală
rezonabilă. Luând în considerare și cuantumul mare al daunelor morale acordate, Curtea Europeană a decis că prin sancționarea lui Feri Predescu
România a încălcat articolul 10 din Convenție. Curtea a obligat statul român să-i plătească jurnalistei suma de 14.000 de euro daune materiale, plus
suma de 4.500 de euro ca prejudiciu moral .
Curtea a afirmat că: „În situații în care, pe de o parte, este făcută o afirmație factuală și nu sunt prezentate suficiente dovezi în sprijinul acesteia și,
pe de altă parte, jurnalistul discută o chestiune de interes public autentic, devine esențial să se verifice dacă acesta s-a comportat profesionist și cu
bună-credință”. De asemenea, Curtea a reamintit că: „… sub Convenție, acordarea de daune pentru defăimare trebuie să prezinte o relație
rezonabilă de proporționalitate cu daunele aduse reputației. (…) Curtea observă că suma pe care aplicanta a fost obligată să o plătească a fost
extrem de mare. De aceea a fost, în opinia Curții, de natură a avea un efect de <<inhibare>>, de descurajare a aplicantei în exercitarea dreptului la
libertatea de exprimare”.
Aplicații
CEDO. Funcția hiperlink-ului în cadrul comunicării în era digitală și în contextul libertărții de exprimare
https://www.juridice.ro/619076/cedo-functia-hiperlink-ului-in-cadrul-comunicarii-in-era-digitala-si-in-context
ul-libertartii-de-exprimare.html
LIMITELE LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE

VIAȚA PRIVATĂ A PERSOANEI
Constituția României ocrotește, de asemenea, viața privată a persoanei, în art. 26:
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată;
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea
publică sau bunele moravuri.
La nivel național, Codul Civil reglementează dreptul la viața privată în art. 71, după cum urmează:
”(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private.
(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa
sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
(3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente
personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea
limitelor prevăzute la art. 75.”

Codul de reglementare al conținutului audiovizual, prevede în art. 33 faptul că orice persoană are dreptul la
respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei și nu pot fi date spre difuzare fără acordul
acesteia:
- informaţii privind adresa unei persoane sau a familiei sale şi numerele lor de telefon;
- utilizarea datelor cu caracter personal este permisă numai cu respectarea condiţiilor legii speciale;
- ştiri, dezbateri, anchete sau reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a
persoanei: relațiile și informațiile private (familia, prietenii, viața amoroasă, starea de sănătate, etc); documentele
personale (corespondență poștală, telefonică sau online, manuscrise, etc); spațiul privat (domiciliu, reședință,
etc).
Difuzarea acestor informații ar putea fi justificată doar de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții :
- existenţa unui interes public justificat;
- existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul public
justificat.
Art. 74 din Codul Civil detaliază acțiunile ce pot fi considerate atingeri aduse vieții private a persoanei:
”a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;
b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei
asemenea interceptări;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal;
e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără
acordul persoanei în cauză;
g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a
datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu
boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată,
fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;
h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;
i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul,
reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi
aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele. ”
ASPECTE SPECIFICE
DREPTUL LA IMAGINE AL PERSOANEI
Conform art 73 din Codul Civil, dreptul la propria imagine este reglementat astfel:
”(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.
(2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a
înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân
aplicabile.”
ASPECTE SPECIFICE
DREPTUL LA IMAGINE AL PERSOANEI
Furnizorii de servicii media, prin art. 34 și 41 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual, sunt obligați să
respecte dispozițiile privind interzicerea difuzării fără acordul persoanei de:
– imagini sau vocea persoanei aflate într-un spaţiu privat;
– imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat;
– imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă;
– imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reţinere, arest sau care execută o pedeapsă privativă de
libertate;
– imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei;
– imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile
umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei;
– imagini sau informații despre persoane aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală;
– imagini în care sunt surprinse momente dificile prin care trece o persoană, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o
nenorocire.
ASPECTE SPECIFICE
DREPTUL PERSOANEI LA DEMNITATE
Codul civil dispune în art. 72, faptul că:
”(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.
(2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără
respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”
Aceste fapte, care aduc atingere onoarei (imaginea persoanei față de sine) și reputației (imaginea unei persoane
în societate) unei persoane, se regăseau până în anul 2010 incriminate de Codul Penal. Cazurile frecvente de
prejudiciere a demnității persoanei, săvârșite în media, erau întemeiate pe articolele din Codul Penal referitoare
la calomnie și insultă (205 si 206).
Aplicații și studii de caz: http://www.cna.ro/-Decizii-de-sanc-ionare-.html

Aplicații și studii de caz: Rapoartele FreeEx.
Analizați următorul caz: Flavius Dumitru Bărbulescu vs Codruț Feher (Raport FreeEx 2015-2016, pp.93-94)
Un activist pentru drepturile animalelor, Codruț Feher, a fost condamnat în martie 2015, de Tribunalul Brașov, să îi plătească fostului director al
Serviciului Public Poliția Animalelor Brașov, Flavius Dumitru Bărbulescu, daune morale echivalente cu suma de 5000 de euro la care se adaugă
4200 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în fond, ca urmare a publicării a două texte pe site-ul animatime.ro, aparţinând Federaţiei
Naţionale pentru Protecţia Animalelor.
În opinia Tribunalului Brașov articolele semnate de Codruț Alin Feher au încălcat dreptul la onoare, demnitate și reputație al lui Flavius Dumitru
Bărbulescu întrucât a făcut asocieri ale imaginii reclamantului cu fapte de cruzime împotriva animalelor prin folosirea de cuvinte și expresii
jignitoare („hingheroid”, „șarlatanie”, „mârlănie”, „A omorât, a înfometat și a chinuit peste 30000 de animale (din care cel puțin 3-4000 de pui) a
facut franjuri cam toată legislația de protecție a animalelor, legislația sanitar-veterinară. Totul la un preț modic: 2 milioane de euro” etc.).
ActiveWatch a redactat o opinie (pe care Codruț Feher a depus-o la dosarul cauzei) în care a argumentat că articole publicate pe site-ul Federației
Naționale pentru Protecția Animalelor analizează aspecte de interes public, anume activitatea serviciilor publice de gestionare a câinilor fără
stăpân și modul în care aceste servicii utilizează banii publici, precum şi chestiunea existenței unor posibile abuzuri împotriva animalelor şi a
protecţiei acestora. În opinia ActiveWatch măsura promovată prin decizia Tribunalului Brașov încalcă dreptul la libertatea de exprimare, așa cum
este acesta definit de Articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, deoarece împiedică cetățenii să critice cu bună-credință faptele de
interes public ale funcționarilor publici și să emită opinii, cu o bază factuală, referitoare la faptele acestor funcționari, beneficiind și de dreptul de a
recurge la o doză de exagerare, chiar de provocare. ActiveWatch a opinat că astfel de măsuri nu trec testul stabilit de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului ca sancționarea celui care se exprimă să fie necesară într-o societate democratică. În octombrie 2015, Curtea de Apel Brașov a
modificat hotărârea Tribunalului Brașov și a decis să respingă acțiunea lui Flavius Bărbulescu împotriva lui Codruț Feher.
Analizați următorul caz: Liviu Alexa și Ziarul de Cluj, obligați să șteargă articole online (Raport FreeEx 2015-2016, pp.90-91)
Astfel, în iunie 2014 Judecătoria Cluj l-a obligat pe Liviu Alexa să șteargă de pe pagina online a Ziarului de Cluj articolul cu titlul
„Bolovan, securistofilul de la UBB, e un ipocrit”. Ioan Bolovan, prorectorul de la Universitatea Babeș- Bolyai, ceruse instanței să
dispună înlăturarea din spațiul on-line a acestui articol sau măcar a afirmațiilor defăimătoare conținute în el pentru că îi aduce un
prejudiciu de imagine și îi este atinsă onoarea, ca urmare a faptului că redă în mod eronat modul în care s-a comportat cu ocazia
unui protest al studenților și ca urmare a faptului că insinuează că ar fi putut colabora cu Securitatea, informație care este falsă.
Ioan Bolovan ceruse ziarului și să publice un drept la replică, care i-a fost refuzat. Liviu Alexa s-a apărat arătând că articolul nu
afirmă că Ioan Bolovan ar fi fost colaborator al Securității, ci spune că ar fi putut să fie, ceea ce este echivalent cu o opinie; și că, în
ceea ce privește modul în care s-a comportat la protestul studenților, informațiile au fost preluate integral dintr-o altă publicație
clujeană. De asemenea, Liviu Alexa s-a apărat afirmând că nu poate fi tras la răspundere pentru faptele autorului articolului
nesemnat, deoarece nici el și nici societatea comercială pe care o administrează nu au „prerogative de direcție, control și
supraveghere asupra activității ziariștilor, neavând posibilitatea de a cenzura creația lor intelectuală”, acești ziariști fiind remunerați
pentru articolele lor pe baza contractelor de cesiune a drepturilor de autor.
Judecătoria Cluj a considerat că „articolul este de natură să ofenseze reclamantul, deoarce nu există niciun indiciu privind
eventuala aprtenență a acestuia la fosta Securitate” și că „prezenta cauză privește o prezentare deformată a realității, lipsită de
orice bază de fapt”. Instanța nu a acordat daune morale, considerând că simpla constatare a încălcării drepturilor reclamantului
este o reparație suficientă, însă a dispus ca articolul să fie scos de pe site-ul Ziarul de Cluj. De asemenea, a obligat pârâtul să achite
cheltuieli de judecată în valoare de 200 de lei. Sentința a fost menținută de Tribunalul Cluj la începutul lunii martie 2016 .
ASPECTE SPECIFICE
DREPTUL LA REPLICĂ și DREPTUL LA RECTIFICARE
Lezarea imaginii unei persoane fizice sau juridice de către jurnaliști, prin prezentarea unor fapte inexacte sau
ireale, oferă titularilor dreptului la imagine, potrivit art. 41 din Legea Audiovizualului, dreptul la replică sau
dreptul de a rectifica inadvertențele publicate.
Art. 41 din Legea Audiovizualului: ”(1) Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de naţionalitate, ale cărei
drepturi sau interese legitime, în special reputaţia şi imaginea publică, au fost lezate prin prezentarea de fapte
inexacte în cadrul unui program, beneficiază de dreptul la replică sau la rectificare.”
ASPECTE SPECIFICE
Diferența dintre cele două drepturi este specificată în prevederile Codului de reglementare în audiovizual (art.
49 și art. 51) și constă în specificitatea obiectului raportului juridic existent.
” Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul
unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică.”
” Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul
unui program audiovizual a unor informaţii eronate beneficiază de dreptul la rectificare.”
ASPECTE SPECIFICE
Persoanele ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea unor fapte neadevărate sau
informații eronate şi care doresc să beneficieze de dreptul la rectificare sau dreptul la replică, vor transmite în
scris o cerere, în termen de cel mult 15 zile, la sediul postului care a difuzat programul incriminat, care potrivit
art. 53 din Codul de reglementare în audiovizual, va cuprinde:
– numele şi adresa acestuia, numărul de telefon sau coordonatele oricărui alt mijloc care să facă posibilă
contactarea sa rapidă şi eficientă;
– denumirea emisiunii şi data difuzării;
– faptele neadevărate pentru care se solicită dreptul la replică sau informaţiile eronate pentru care se solicită
rectificarea;
– motivarea cererii;
– textul replicii, care trebuie să se refere numai la faptele neadevărate contestate.
ASPECTE SPECIFICE
În urma depunerii cererii de către solicitant, cu respectarea termenelor și a conținutului prevăzut de lege,
radiodifuzorul:
– înregistrează cererea și oferă o dovadă scrisă solicitantului în acest sens (art. 54);
– poate refuza acordarea dreptului la rectificare sau la replică dacă nu au fost respectate condițiile legale
(termenul de 15 zile, conținutul cererii), dacă are dovezi care probează adevărul celor prezentate sau dacă
lungimea textului replicii depăşeşte cu mult necesarul dreptului la replică şi persoana lezată nu acceptă
scurtarea textului (art 55). Refuzul se va motiva în scris solicitantului, în termen de 2 zile de la primirea cererii;
– este obligat în termen de 2 zile de la primirea cererii să comunice în scris solicitantului, ziua și ora difuzării
dreptului la replică sau a rectificării (art 56);
– este obligat ca în termen de 3 zile de la aprobarea cererii să difuzeze gratuit dreptul la rectificare sau dreptul la
replică;
– este obligat să corecteze informațiile eronate și să difuzeze dreptul la replică în aceleaşi condiţii în care
drepturile sau interesele legitime ale persoanei au fost lezate, în cadrul aceluiaşi interval orar, al aceleiaşi
emisiuni, în limitele aceleiaşi durate şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.
Aplicații
Ministerul Apărării dă vina pe presă pentru propriile vulnerabilități (Raportul FreeEx 2017-2018, pp.57-58)
Ministerul Apărării (MApN) s-a remarcat în două rânduri în 2017 cu o atitudine de blamare a presei pentru ceea ce în realitate
constituia propria responsabilitate sau, mai corect spus, eșecul de a-și asuma responsabilitatea.
În primul caz, în ianuarie 2017, MApN, condus de Gabriel Leș, a trimis un drept la replică publicației România liberă, după ce
jurnaliștii au dezvăluit că sume importante de bani destinate unui aerodrom finanțat din banii NATO ajunseseră la firme deținute
de persoane implicate în scandaluri de corupție . Deși nu a contestat informațiile din articol, MApN și-a exprimat, în dreptul la
replică, „dezacordul în privința asocierii imaginii NATO și a procedurilor de achiziții derulate pentru implementarea proiectelor NSIP
cu cea a imaginii unor persoane fizice române sau străine cu probleme penale” . Mai mult, instituția a susținut că „publicarea unor
informații tendențioase la adresa Ministerului Apărării Naționale în domeniul investițiilor în infrastructura de apărare dezvoltată
prin proiecte de asemenea anvergură poate conduce la crearea de sincope în relaţia României cu NATO, putând fi afectată
credibilitatea în rândul aliaţilor”.
În cea de-a doua situație, MApN a dat vina pe Agerpres pentru o traducere greșită. În octombrie 2017, Mihai Fifor, ministrul
Apărării, a acuzat Agerpres că i-a tradus greșit în engleză o declarație pe care o făcuse în cadrul Adunării Parlamentare a NATO,
care fusese ulterior preluată și de presa internațională, și a anunțat că intenționa să sesizeze Comisia de Cultură din Senat cu
privire la această situație . Pe de altă parte, drept răspuns, Agerpres a transmis un comunicat de presă în care și-a declarat
disponibilitatea pentru soluționarea acestei probleme și a precizat că traducerea nu aparținea agenției, ci chiar traducătorului
oficial al ministrului, iar declarația fusese preluată din traducerea oficială a înregistrării discursului în engleză al acestuia.
Aplicații
http://www.cna.ro/Decizia-nr-345-din-13-05-2014.html?var_recherche=replic%C4%83
http://www.cna.ro/Decizia-nr-347-din-13-05-2014.html?var_recherche=replic%C4%83
Obținerea dreptului la replică în instanță
http://www.cna.ro/IMG/pdf/Decizia_61_replica_Dumbrava.pdf
STRATEGII ȘI TACTICI PERSONALIZATE

- Gestionarea imaginii instituțiilor statului (opinii, credințe, idei, atitudini, așteptări, mentalități, prejudecăți etc.)
este un proces continuu.
- Selecția personalului din domeniul comunicării trebuie să se facă pe criterii profesionale și nu personale sau
politice.
- Angajarea unui jurnalist pentru activitățile de relații publice, din rațiuni de popularitate, nu este o soluție
eficientă pe termen lung.
- Promovarea unei imagini pozitive a instituției presupune de cele mai multe ori promovarea liderul –
ului/reprezentantului instituției.
- Evitarea promovării intereselor electorale particulare ale liderului.
- Publicitatea se realizează prin intermediul site-ului și prin rețele de socializare – activitățile din interiorul
instituției transpuse transparent și corect
- Promovarea instituției ca partener al cetățeanului în satisfacerea nevoilor comunității.
- Campaniile de responsabilitate socială sunt folosite ca instrument de imagine – sistem democratic de
reprezentare
https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2016/04/INSCOP-raport-martie-2016-INCREDERE-INSTITUTII.pdf
https://www.stiripesurse.ro/sondaj-curs-evolutie-spectaculoasa-in-ce-institutii-au-incredere-romanii_1276299.html
CAMPANIILE
Campaniile instituțiilor publice au ca scop popularizarea unor măsuri care vizează ameliorarea unor condiții,
implicarea în proiecte comunitare de interes public general și administrativ (referendum, recensământ) etc.
APLICAȚII
http://www.mai-dga.ro/arhive/7888
https://www.mae.ro/node/16698
http://www.sibiu.ro/index.php/primaria/comunicat/campanie-de-informare-a-cetatenilor-cu-privire-la-atributiile-
politiei-comu
https://www.inspectiamuncii.ro/documents/547298/2601461/comunicat-straini.pdf/c5e6edcd-5ea3-451d-baa6-
8582a0b9687a
Bibliografie utilă:
Ana Dinescu, Ghid al comunicatorului din instituțiile publice, Editura Lumen, Iași, 2010.
Anne Gregory, Relațiile publice în practică, Editura All Beck, București, 2005.
Rapoartele FreeEx – Libertatea Presei în România - Agenția de Monitorizare a Presei Active Watch.
Dana Oancea, The Golden Book of Romanian Public Relations – 15 ani de practică și reperele unei industrii, Forum
for International Communication, București, 2017.
MEDIUL GUVERNAMENTAL
http://gov.ro/ro/institutii/institutii-publice
PR GUVERNAMENTAL
Strategii de PR guvernamental:
- Vizite ale oficialilor în teritoriu (situații de criză - inundații, incendii, evenimente culturale, sportive etc.).
- Campanii de relații publice folosite ca instrumente de imagine.
- Întâlniri cu reprezentanții media agreați (interviuri, reportaje).
- Aplicarea tacticii abordării ”unei singure probleme”.
- Asumarea publică a unor greșeli și repararea acestora.
- Monitorizare și analiză de media.
- Sponsorizări ale unor evenimente.
Aplicații:
Analizați campania”Cumințenia pământului” identificând principalele strategii și tactici de relații publice (scop, obiective, etape,
strategii, tactici, evaluare).
http://www.brancusiealmeu.ro/
https://www.activenews.ro/stiri/Campania-Cumintenia-pamantului-e-PR-guvernamental-134593
DESPRE BRANDING-UL DE ȚARĂ
Marile corporații au înțeles că investiția în imagine este cea mai profitabilă investiție pe termen lung (Borțun,
2005,p. 120). O imagine construită în dezacord cu realitatea duce la insuccese, este mai nefastă pentru subiect
decât absența unei strategii. O imagine mincinoasă duce la faliment! (Borțun, 2005,p. 132). Imaginea publică a
unei țări este un instrument de legitimare.
Strategia imaginii de țară

- România are o imagine în exterior: chiar mai multe imagini în anumite medii socio-culturale, în funcție de
preconcepțiile și stereotipurile spațiului respectiv.
- Țară modernă, dinamică, prosperă vs. semimodernă, medievală în mentalități și comportamente: furturi, violuri,
crime, copii din orfelinate, politicieni plagiatori, maidanezi, mineriade, carne de cal, corupţie, nunţi de ţigani,
clonări de carduri, furt de tablouri, vandalizări, trai mizerabil sau democraţie defectă.
- Credința că imaginea externă a unui subiect corespunde imaginii sale interne (self-image) este greșită = când
imaginile nu corespund, vina este aruncată pe adversarii politici și presă.
- Ceea ce caracterizează cel mai mult imaginea actuală a României este lipsa de focalizare și coerență. Dacă vrem
ca imaginea pe care o construim țării să aibă impactul scontat aceasta trebuie să fie coerentă (pentru a fi
inteligibilă) și să conțină predicate cât mai puține (pentru a fi memorabilă) (Borțun, 2005,p. 126).
Aplicație
Analizați campania de relații publice ”Românii sunt deștepți” – Rom Autentic și McCann Erickson
https://www.businessmagazin.ro/media-marketing/prima-tara-care-isi-schimba-imaginea-pe-internet-este-roma
nia-9081731
Cât valorează brandul de țară al României?

Studiul Brand Finance Nation Brands se bazează pe datele colectate de la Fondul Monetar Internaţional, Forumul
Economic Mondial şi fDI Intelligence. Studiul calculează valoarea brandului unei ţări pe baza mai multor criterii
grupate sub trei piloni: bunuri şi servicii, turism, investiţii şi societate, acestea fiind apoi corelate cu produsul
intern brut al ţării respective.
Sursa: Digi 24, studiul companiei de consultanță Brand Finance
2017 - https://www.digi24.ro/stiri/economie/bani-afaceri/cat-valoreaza-brandul-de-tara-al-romaniei-808595
2018 - https://www.digi24.ro/stiri/economie/pe-ce-loc-se-situeaza-romania-ca-brand-de-tara-si-cat-valoreaza-1010653
– Brandul de țară al României, evaluat în anul 2016, valora 165 de miliarde de dolari.
– Brandul de ţară al României, evaluat în anul 2017, valora 175 de miliarde de dolari.
– Brandul de țară al României, evaluat în anul 2018, valorează 222 miliarde de dolari.
Statele Unite rămân cel mai valoros brand de naţiune al lumii, cu o valoare de 25.900 miliarde de dolari.
https://www.zf.ro/eveniment/arata-indicele-big-mac-romania-crescut-puterea-cumparare-roman-cumpara-acum-
300-hamburgeri-salariu-fata-230-acum-doi-ani-polonez-isi-cumpara-352-big-mac-iar-ceh-322-ungur-isi-cumpara-n
umai-265-17362799
Tehnici de legitimare (Borțun, 2005,p. 139)
– Discursul de legitimare conține: Cine ești în prezent? (ce poți să faci acum) și Cine poți deveni? (ce poți să faci
în viitor)
– Imaginea trebuie să transmită actualitate, altfel nu inspiră încredere, credibilitate.
– Imaginea de popor istoric (imn, centenar) vs. imaginea de popor modern (orientat spre viitor)
– Europenizarea imaginii instituțiilor: modelul europenizării prin inovație vs. prin imitație (Constantin Schifirneț,
în Delia Balaban, PR trend, 2009, Tritonic, p.109)
Soluții
– Imaginea publică a unui subiect nu se află în mâinile lui, aparține întotdeauna celuilalt, este reprezentarea acestuia despre
subiect (Borțun, 2005,p. 131).
– O investiție pe termen lung de inteligență și creativitate instituționalizată în sfera politicilor de comunicare, a politicilor
culturale și a strategiei de dezvoltare.
– Strategia de imagine a țării derivă din obiectivele strategiei de dezvoltare și din modul cum se comunică realizarea
strategiei de dezvoltare.
– Dacă imaginea de care avem nevoie nu corespunde cu realitățile actuale, schimbăm realitățile.
– România are nevoie de o nouă diplomație publică, de un nou tip de diplomat, care pe lângă calitățile tradiționale, să fie
familiarizat cu internetul, expert în platformele sociale, cu abilități educate de comunicare publică și versat în relațiile cu
presa (Simona Mirela Miculescu, The Golden Book of Romanian Public Relations, București, 2017, p.322)
Strategia de dezvoltare a României: http://www.acad.ro/strategiaAR/strategiaAR.htm

Bibliografie utilă:
Dumitru Borțun, Relațiile publice și noua societate, Editura Tritonic, București, 2005
Constantin Schifirneț, în Delia Balaban, PR trend, 2009, Tritonic
Simona Mirela Miculescu, The Golden Book of Romanian Public Relations, București, 2017
Aplicații
Analizați următoarele campanii de relații publice:
Campanie de centenar – România te iubesc! – Pro TV
https://www.paginademedia.ro/2018/08/campanie-centenar-pro-tv
https://www.youtube.com/watch?v=SvtyDrk3P_E
https://www.viata-libera.ro/vlg-cultura/113460-centenarul-a-prins-viata-prin-dans-popular-proiect-cultural
Alte campanii:
https://www.paginademedia.ro/2014/03/video-ogilvy-a-lansat-o-altfel-de-campanie-de-promovare-a-romaniei
https://www.iqads.ro/articol/43573/despre-romani-si-dor-in-cea-mai-noua-campanie-de-imagine-tarom-marca-p
ropaganda
https://www.click.ro/news/national/ministerul-turismului-pregateste-o-campanie-cu-brandul-dracula-bugetul-dis
ponibil
https://www.gandul.info/politica/ministerul-turismului-vrea-sa-promoveze-romania-cu-ajutorul-filmelor-new-age
-si-de-la-bollywood-cati-bani-pune-la-bataie-16840455
CAP. III. RELAȚIILE PUBLICE ÎN SECTORUL NON-PROFIT
1.Particularități ale relațiilor publice în sectorul non-profit: ONG-uri, fundații,

asociații
2.Relațiile publice în ONG-uri. Valori promovate, discurs, clasificări și domenii de
activitate
3.Publicurile în ONG-uri. Clasificări și categorii
4.ONG-urile – poziționarea pe piață
5.ONG-urile - strategii și tactici personalizate
6.Campanii de relații publice – etape
7.Campanii de responsabilitate socială (CRS)
6. Lobby și Advocacy – particularități
7.Relațiile publice în sectorul politic. Partide politice. Discurs și comunicare politică
8.Aplicații
ONG-URI, FUNDAȚII, ASOCIAȚII – SECTORUL NON-PROFIT
Valori promovate
- Scop bine definit pe termen scurt și mediu – scop umanitar
- Spiritul civic și cauze globale
- Domenii: sport, cultură, artă, învățământ, cercetare, mediu, profesii, sănătate, asistență socială, grupuri
defavorizate (copii, bătrâni, femei, persoane cu handicap, persoane fără venituri), protecția animalelor,
alimentație.
Discurs
– Credibilitate, încredere.
– Motivații ideologice.
– Necesitățile, dorințele și sensibilitățile beneficiarilor acțiunilor.
Particularități, strategii și tactici personalizate

– Activismul contemporan este o forță care modelează în prezent opinia publică și se bucură de credibilitate din
partea oamenilor.
Denumiri: organizații non-guvernamentale, grupuri de presiune, organizații non-profit, fundații, asociații
profesionale, sindicale, patronale, instituții caritabile, filantropice.
Venituri: sponsorizări, donații, 2% impozit, granturi, activități economice/comerciale (insigne, felicitări etc.),
– Gestionează relațiile cu mass-media.
– Apelează la microactiviști (persoane active pe internet d.p.d.v. al preocupărilor civice) pentru promovarea
campaniilor.
EX: Politizarea ecologismului (ex. Germania) - includerea în procesul de stabilire a politicilor publice.
https://nonprofithub.org/
Cunoașterea produselor și serviciilor

– Servicii de activism contemporan în anumite domenii.
– Forma de organizare: cauze individuale (în folosul unui individ), complexe (ajutor umanitar săracilor etc.)
Publicurile
- Publicul intern: angajații (loialitate, identitate corporatistă, încredere, motivație), conducerea, voluntarii, acționarii.
- Publicul extern: beneficiarii serviciilor (persoane fizice și juridice), comunitatea locală, stakeholderi, clienți,
- Stakeholderi: investitori, sponsori, parteneri alte ONG-uri, legislatori, mass-media, autoritățile locale, politicieni,instituțiile
europene,
Poziționarea pe piață și față de concurență
- Pune în dificultate guvernul, politicienii.
- În conflict cu companii multimiliardare.
- Există conceptul de brand și în domeniul ONG-urilor: Greenpeace, Unicef, Habitat for Humanity, Amnesty, Wikipedia, PETA,
RED.
- Se remarcă și cvasi-ONG-uri (Quango) sau false ONG-uri (Fango-uri) – nu dezvăluie sursa finanțării și motivația, promovează
politicieni.
Comunicarea de criză
- Presiunile politice, salariile celor din conducere, promovarea unor valori false, inducerea în eroare a publicului
(Greenpeace și Shell).
Promovare si campaniile de relații publice
Sponsorizarea
– Presupune cumpărarea dreptului de asociere cu organizații, evenimente, campanii umanitare etc.
– Scopul: creșterea reputației, popularizarea mărcii, ocuparea unui nou sector de piață, expunerea mai rapidă
decât în cazul reclamei, schimbarea unei atitudini, creșterea vânzărilor, comunicarea internă, lansarea unui
nou produs.
– Domenii cu predispoziție spre sponsorizări: transmisiuni radio-tv, servicii financiare (asigurări), sport, educație,
cercetare etc.
Aplicație
Analizați campaniile enumerate mai jos.
Campanii nominalizate la premiile PR Awards Romania 2018 - categoria Organizații non-guvernamentale. Societate
civilă:
http://www.praward.ro/news/437-romanian-pr-award-2018-isi-prezinta-campaniile-nominalizate
 Asociația MagiCamp & Rogalski Damaschin Public Relations & Jazz Communication: #TogetherForMagicHome
https://pentrumagichome.ro/
https://www.paginademedia.ro/2018/06/video-momente-emotionante-campania-magic-home-aplaudata-in-picioare
-de-sute-de-publicitari-pentru-marele-premiu-effie
 EFdeN: EFdeN Signature goes to Solar Decathlon Middle East

https://www.investenergy.ro/noua-casa-solara-efden-signature-este-pregatita-pentru-competitia-internationala-solar
-decathlon-middle-east-2018-dubai-noiembrie-poate-fi-vizitata-parcarea-baneasa-shopping-city/
– Aplicații
https://letsdoitromania.ro/despre/
https://www.red.org/
ELEMENTELE CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE
I. CERCETAREA (nevoile publicurilor, analiza situației, definirea problemei)
- Metode: interviuri, chestionare, studiu de piață, sondaje, analiza SWOT și analiza STEEP.
- Scop: analiza atitudinilor, comportamentelor, mesajelor, opiniilor.
- Interpretarea datelor culese.
- Stabilirea publicurilor: public intern și public extern (consumatori, clienți, potențiali clienți, membri ai
comunității, stakeholderi).
II. PLANIFICAREA CAMPANIEI (scop, obiective, strategii, tactici)
- Scopul reprezintă rezultatul final, global al campaniei iar obiectivele sunt pașii care trebuie realizați pentru
atingerea scopului. Obiectivele pot fi generale și specifice (de producție, de impact).
- Strategii: activități de diseminare a informației, activități promoționale și organizarea de evenimente (public
intern sau extern).
- Tactici
Tactici: se aplică în funcție de publicul țintă și canalele de comunicare folosite
1. Media controlate și media necontrolate - ATL (above the line)
- Controlate: Newsletter-uri, advertorials, email-uri, site, rapoarte, documentare, filme și spoturi promoționale,
reclame, publicitate printuri indoor și outdoor (broșuri, flyere, postere, panouri).
- Necontrolate: Comunicate de presă, dosare de presă, conferințe de presă, discursuri, interviuri, reportaje.
- Se folosesc canale tradiționale (presa scrisă, tv, radio) și se adresează unui public țintă larg.
- Scopul lor este de informare generală, lansare produse, transmiterea unor mesaje, publicitate etc.
2. Evenimente speciale - BTL (below the line)
- Expoziții, aniversări, comemorări, lansări, concerte, concursuri, ceremonii, sponsorizări, donații, promovare
face to face, flash-mob-uri, târguri, caravane, acțiuni voluntare, ziua porților deschise, advocacy, lobby,
- Se folosesc canale neconvenționale și se adresează unui public de nișă, presupune creativitate și implicare.
- Scopul: fidelizare, promovarea imaginii, câștigarea reputației, interacțiune directă cu anumite segmente de
public, publicitate interactivă.
Aplicație
Adaptați tacticile (ATL si BTL) în funcție de publicurile țintă.
Aplicație
Identificați tacticile de relații publice în 5 campanii de relații publice.
III. IMPLEMENTAREA ȘI MONITORIZAREA CAMPANIEI
- Calendarul(perioada campaniei de la cercetare până la evaluare; diagrama Gantt)
https://efden.org/media/?lang=en
https://www.google.com/search?q=diagrama+gantt&client=firefox-b&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUK
Ewjc28LQ_PLeAhVPhqYKHVPFAqIQ_AUIDigB&biw=1440&bih=767#imgrc=XzoltbthgxRD-M
:
- Bugetul(toate cheltuielile pentru implementarea campaniei)
- Adaptarea mesajului la canalele de comunicare – mesajul și axa de comunicare
- Analiza permanentă a etapelor campaniei
IV. EVALUAREA CAMPANIEI

- Îndeplinirea scopului și a obiectivelor propuse.
- Rezultatele implementării: mesajele transmise, publicurile țintă, adecvarea informației/mesajului, impactul
(câți au reținut mesajul, și-au schimbat atitudinea, comportamentul, acționează în direcția sugerată de mesaj)
CAMPANIA DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ (CRS)
CAMPANIA DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ
CSR – Corporate Social Responsability
- Vizează concentrarea pe binele comunității locale/relațiile comunitare ca element vital al conceptului de CSR -
construcții, supermarket, fabrici, școli etc.
- Scopul: binele comunității, scop umanitar, investiție pe termen lung într-o comunitate mai sigură și mai
educată: dezvoltare durabilă și sustenabilă, sprijinirea dezvoltării comunității locale.
- Domenii: sport, cultură, artă, învățământ, cercetare, mediu, profesii, sănătate, asistență socială, grupuri
defavorizate (copii, bătrâni, femei, persoane cu handicap, persoane fără venituri), protecția animalelor,
alimentație. Exemple: burse pentru tineri, programe de educare, culturale, construcția de școli, acțiuni
ecologice, cantine pentru oamenii străzii, adăposturi, renovări, acțiuni de voluntariat al angajaților unei
companii, donații etc.
- Beneficii pentru companie: reputație, creșterea valorii brandului, vizibilitate, credibilitate, loialitatea clienților.
CAMPANIA DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ
CSR – Corporate Social Responsability
Se construiește după aceleași principii și etape ale unei campanii de relații publice:
- Cercetarea: recunoașterea și identificarea problemei, identificarea declanșatorului la nivel intern sau extern
(zvonuri, condiții grele, demisii, nemulțimiri, produse), identificarea nevoilor și așteptărilor comunității.
- Strategiile și tacticile sunt construite pe ideea de încredere și implicare și relația cu publicurile (interne,
externe, stakeholderii)
Publicurile interne: conducerea, angajații, sindicatul
Stakeholderii: furnizori, subcontractori, parteneri de afaceri, autoritățile locale, școlile, universitățile, politicienii,
mass-media, sponsori, afaceri locale,
Aplicație
Campanii nominalizate la premiile PR Awards Romania 2018 - categoria Responsabilitate socială și dialog cu grupurile
cointeresate:
https://www.paginademedia.ro/2018/11/castigatori-romanian-pr-award
 Avon Romania & Kaufland: Cancel Cancer
https://www.csrmedia.ro/avon-cosmetics-si-kaufland-deruleaza-o-campanie-de-testari-gratuite-pentru-depistarea-can
cerului-la-san/
 Bitdefender & Tribal Worldwide Romania & Galeriu Partners: Bitdefender Log Out Of Hate
 ING Bank Romania & Impact HUB: Startarium https://www.startarium.ro/
 LIDL & Golin & Sunday Morning: Sustainability at the core of business: LIDS's 1st Sustainability Report
 LIDL & Sunday Morning & Golin: The eggs nobody is going to miss
 Pizza Hut & Golin: Replate waste http://replatewaste.ro/
Aplicație
Campanii nominalizate la premiile PR Awards Romania 2018 - categoria Comunicare de mediu:

 Coca-Cola HBC Romania & McCann PR: After Us, It's On Us To Collect
 Coca-Cola HBC Romania & McCann PR: Think Bigar Anniversary
 MedLife & Pastel & Jazz Communication: Making Romania green
 Penny Market & MSL The Practice: Penny Market - Taking care of Romania
LOBBY ȘI ADVOCACY – SECTORUL NON-PROFIT
LOBBY ȘI ADVOCACY – SECTORUL NON-PROFIT
 Advocacy
– cuprinde o arie mai largă de activităţi, printre care şi activităţi de lobby;
– constă în acţiunile organizate prin care se preiau probleme invizibile ale comunității, probleme
neglijate, încercându-se influenţarea atitudinii publice;
– reprezintă procesul prin care cetăţenii organizaţi influenţează factorii decizionali în luarea unei
hotărâri pe un subiect de interes public;
– este o activitate de sensibilizare a opiniei publice şi a factorilor decisivi implicaţi în luarea
hotărârilor cu privire la acţiuni ce pot afecta vieţile oamenilor într-un mod direct.
 Lobby
– are ca scop inițierea, modificarea, respingerea, influenţarea, abrogarea, adoptarea unui act legislativ.
– presupune activităţi de advocacy, în timp ce advocacy-ul nu implică neapărat şi activităţi de lobby.
LOBBY / influenţă legislativă
– Este o formă specializată de relaţii publice (Coman, 2004, p. 25), o formă de advocacy care
constă în influenţarea într-un mod transparent a legislaţiei și deciziilor executive.
– Scopul activităţilor de lobby (Hansen-Horn, 2005) - instituţionalizarea schimbărilor dorite prin procese
legislative, promovarea, adoptarea, modificarea sau abrogarea unor acte normative ori
administrative.
– Această activitate desfășurată de organizații nonguvernamentale, sindicate sau agenții de lobby,
agenții de relații publice, de afaceri publice este deseori interpretată în mod negativ, ca o încercare
oficială și legală de a manipula organele legiuitoare în scopuri personale.
– Companiile care oferă servicii de relații publice își atribuie de multe ori ca domeniu de activitate
afacerile publice, chiar dacă se ocupă de servicii de lobby.
– Afacerile publice reprezintă tot o componentă specializată a relațiilor publice, care poate cuprinde și
activitatea de lobby și care se referă la construirea și menținerea relațiilor cu autoritățile și
comunitatea locală pentru a influența politica publică și pentru a crea politici publice (Cutlip, Center, &
Broom, 2010, p. 17) = acest domeniu se mai numește și relații guvernamentale (agenții de
consultanță în domeniul afacerilor publice)
Lobby / influenţă legislativă
Georgia Vîtcă (2008, pp. 153-154) menţionează trei concepte din terminologia politică cărora i se
subordonează lobby-ul:
- influenţa: considerat un efort a cărui finalitate este provocarea unor schimbări, lobbying-ul poate fi
însoţit de petiţii şi de întâlniri oficiale pentru a avea o adevărată influenţă.
- participarea: participare interactivă cu caracter de negociere pentru a se obţine sprijin şi pentru a
demonstra loialitatea faţă de susţinători.
- democraţia: activitatea de lobby este consecinţa firească a unei societăţi democratice unde se pune
accent pe nevoia cetăţenilor de a fi mai bine reprezentaţi în faţa autorităţilor publice.
– Activitățile de lobby au căzut în dizgrație din cauza unor politicieni care au abuzat de poziția lor, chiar
dacă lobby-ul reprezintă o componentă legitimă și importantă a procesului democratic.
– Într-o democrație este dreptul fiecărui cetățean de a face lobby pe lângă reprezentantul său în
parlament.
Lobby / influenţă legislativă
Particularități
- Discursul bine argumentat, clar, cu tematici morale (fumat, avort, eutanasie arme de vânătoare, religie,
tratament pentru anumite boli, transporturi, vânătoare, mediu, apărare națională).
- Supravegherea activităților guvernului, parlamentului, instituțiilor europene și a oricăror activități legislative care
poate afecta negativ o comunitate – un sistem de monitorizare a evoluțiilor din Parlament și Guvern.
Monitorizarea amenințărilor la adresa modului de viață al comunității.
- Punctele de presiune pot fi: miniștri, funcționari de stat, consilieri personali, mass-media, parlamentari, comisiile
parlamentare permanente (economie, finanțe, afaceri externe, știință, învățământ, apărare, sănătate)
- Agenții de lobby în România: Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
(APADOR-CH) (http://www.apador.org/despre-apador-ch/ ), Grupul pentru Dialog Social (http://www.gds.ong.ro/ ),
Asociația ProDemocrația (http://www.apd.ro/ro_RO/ ), Asociația Accept (http://www.acceptromania.ro/desprenoi/ )
Publicurile
- Publicul intern: angajații, conducerea, voluntarii, acționarii
- Publicul extern: beneficiarii serviciilor (persoane fizice și juridice), comunitatea locală, stakeholderi
Stakeholderi: sponsorii, parteneri, ONG-uri, legislatorii, mass-media, autoritățile locale, politicieni,instituțiile
europene, guvernul, parlamentul, municipalitatea, funcționari de stat,
Asociația Registrul Român de Lobby
http://www.registruldetransparenta.ro/consulta-registrul.html
http://registruldelobby.ro/
Aplicații
Analizează următoarele articole:
– http://advocacy.ro/sites/advocacy.ro/files/files/publicatie/1fd7_campania_de_advocacy_ghid_practic_pentru
__organizatiile_cu_membri.pdf
– http://www.pr-romania.ro/articole/lobby/1212-pr-romania-si-gfk-romania-prezinta-rezultatele-cercetarii-lobb
y-in-romania.html
– http://www.pr-romania.ro/articole/lobby/1637-calitatea-lobby-ului-de-la-bruxelles.html
Lobby / „trafic de influenţă”.
http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2014-01-29/Este+nevoie+sau+nu+de+o+lege+a+lobby-u
lui+in+Romania%3F
LOBBY ȘI ADVOCACY
Campanii de advocacy și Lobby
– https://legestart.ro/prezentarea-campaniei-fii-un-cetatean-informat/
Campanii nominalizate la premiile PR Awards Romania 2018 - categoria Public Affairs, Advocacy, Lobby
 British American Tobacco & Daescu Bortun Olteanu: Stop smuggling - The way from the news headlines to
the Supreme Council of State Defense!
 Franklin Templeton Investments Ltd. & Golin: Fighting for the Survival of Corporate Governance in Romania
 MSD Romania & Rogalski Damaschin Public Relations & Good Affairs Public Communication: Protect her wings
RELAȚIILE PUBLICE ÎN SECTORUL POLITIC
MEDIUL POLITIC, PARTIDE POLITICE
Comunicarea politică
- Vizează toate formele de transmitere a informației de către politicieni (verbal și nonverbal)
și înspre politicieni (actori, alegători, mass-media).
- Comunicarea politică este comunicarea în care se angajează politicienii și alți actori politici
cu scopul de a atinge obiective specifice (Brian McNair, 2007, p. 20).
Partidele politice
- Partidele politice sunt colective de indivizi care se reunesc într-o structură organizațională și
ideologică acceptată de comun acord pentru a urmări scopuri comune (Brian McNair, 2007,
p. 21).
- Se diferențiază prin ideologie și poziționare politică.
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_partide_politice_din_Rom%C3%A2nia
Valori promovate și declarația de poziționare
- Ideologia specifică
- Valorile fundamentale ale publicului țintă (aflate în urma unei cercetări)
- Dimensiunea internațională a procesului politic (politica externă) – scena mondială, conflicte internaționale
Discursul politic – despre managementul informației politice
- subiectiv, părtinitor, cu încărcătură politică
- reflectă interesele, ideile și valorile celui care promovează
- tonul ostil sau reverențios
- scopul comunicării politice este de a influența decizia politică în timpul campaniei electorale
- accentul se pune pe doctrina partidului, pe realizările din timpul guvernării și replici pentru opoziție, jocul politic
- informația politică trebuie să fie ușor de relatat și să conțină elemente în favoarea politicianului
- fluxul informațional trebuie canalizat dinspre sfera politică spre sfera publică
Publicurile:
– Interne: membri de partid, candidați, lideri politici
– Externe: susținători, alegători
– Stakeholderi: lideri de opinie, consultanți politici, minorități, politologi, specialiști sțiințe politice, mass-media,
sponsori.
Promovare si campanii politice
– Informare şi educare a alegătorilor pentru a-i stimula să participe interesat şi fructuos in activitatea organelor de ad
ministrare locală.
– Campaniile politice urmăresc creșterea gradului de susținere pentru un candidat: asocieri cu vedete, sportivi, actori.
Conferința de presă
- Este o oportunitate pentru stabilirea agendei mediatice și pentru transmiterea programului politic.
- Sunt organizate cu scopul de creștere a expunerii mediatice (data, oră, locație potrivite strategic).
- Sunt urmate de comunicate de presă pentru clarificarea informațiilor (gafe politice, interpretarea unor cuvinte,
remarci ambigue, contradictorii).
- Se apelează de cele mai multe ori la tehnici de mediatizare gratuită pentru legitimitate și credibilitate: prezența la
evenimente mediatizate, expuneri spontane, expuneri care vizează latura umană.
- Emisiunile televizate, talk-show-ri informative, discursuri, dezbateri, conferințe de presă.
- Reputația partidului și imaginea politicianului se conturează prin:
 gestionarea managementului mediatic: maximizarea expunerii gratuite a politicienilor, menținerea vizibilității partidului
și a soluțiilor propuse de acesta, influențarea mass-media, pseudoevenimentele (legătură vagă cu realitatea politică),
interviuri, discursuri, conferinte de presă (oportunitate pentru stabilirea agendei mediatice, transmiterea programului
politic), conferințe de partid (reuniuni, coaliții), miting electoral.
 gestionarea managementului de imagine: identitatea vizuală a partidului (logo, siglă), campanii de responsabilitate
socială, stilul politic (personalitatea candidaților este un mijloc de măsurare a credibilității, originea socială); elemente de
imagine personală (aspect fizic, cursuri de valorificare a tonului vocii, a timbrului vocal, coafură și haine), discurs, foto-
oportunități, campanii de publicitate politică, distragerea atenției cetățenilor de la problemele adevărate/importante,
reclama politică.
 gestionarea comunicării interne: campanii de comunicare internă pentru familiarizarea angajaților/membrilor cu mesajul
care trebuie transmis, programul politic de guvernare; evitarea contrazicerilor; prezentarea unitară a mesajului politic.
Reclama politică
- Mijloc de publicitate plătită prin care candidații transmit mesajul politic către public.
- Metodă de diseminare a informației în detaliu, beneficiază de claritate și este singurul mod de comunicare în
care politicianul deține controlul deplin (spot, pliante, broșuri etc.).
- Este o tendință predominantă a politicii electorale moderne (mijloace: tv, presa online, presa scrisă, radio,
panouri publicitare, cinematograf).
- Crearea unei identități singulare (printre contracandidați), valoarea umană (va conduce eficient țara, partidul
etc), semnificația discursului, legitimitatea.
- Apelul emoțional, utilizarea registrului nostalgic, valorilor culturale, simbolism (simbolurile puterii și statutului)
- Reclama negativă – campanii negative, spoturi calomnioase (Bill Clinton, Traian Băsescu).
- Tipologii: spoturi talking head, conceptuale (evită latura personală, proiectează ideea majoră despre candidat),
cinema verite (interacționând cu lideri internaționali,cu oameni și situații reale), vocea populară (mărturii ale
alegătorilor obișnuiți), testimoniale (mărturii ale unor personalități celebre), reporterul neutru (impresia de
neutralitate, invită telespectatorul să-și formeze o opinie). (Brian McNair, 2007, p. 144).
Reclama politică
- https://www.youtube.com/watch?v=g5J63pTgoI0
- https://www.youtube.com/watch?v=sUpxZFTpqfs
- https://www.youtube.com/watch?v=snIF8ai1IyY
- https://www.youtube.com/watch?v=z6ZuUIIn0jI
Poziționarea pe piață și față de concurență
Campaniile politice – etape (Brian McNair, 2007, p. 145):
- Identitatea candidatului (date biografice, apartenență, performanțe).
- Liniile politice ale candidatului (termenii generali, încărcătura emoțională) – sloganurile politice!
- Atacarea contracandidatului prin campanii publicitare negative.
- Investirea candidatului cu semnificații pozitive în contextul valorilor și aspirațiilor electoratului (analiștii de
piață).
Promovare si campanii de relații publice
- Emisiuni mass-media
- Activități new-media: blogging (jurnale online), micro-blogging
BLOGUL PERSONAL CA INSTRUMENT POLITIC DE PROMOVARE
- Este o formă de auto-promovare cu putere mare de propagare, campanie independentă de imagine.
- Generează singur știri, prin conținutul informațional popularizat din sursă oficială – blog-ul este defapt un jurnal online.
- Sunt instrumente pentru exercitarea libertății de exprimare: propriile convingeri, afilieri politice.
- Scopul: câștigarea de public electoral; se folosește în preajma alegerilor/evenimente cu impact.
- Este prielnic transmiterii de ”lămuriri” către jurnaliști, politicieni, publicul nemulțumit, alegători.
- Grupul țintă: alegători, susținători, fani, admiratori, concurență, jurnaliști.
- Autenticitatea textelor nu aparține mereu autorului, fiind de multe ori în spate o echipă de consilieri, specialiști în
comunicare și relații publice, purtători de cuvânt.
- Primul blog politic românesc cu vizibilitate mare în mass-media a fost blogul lui Adrian Năstase (2007).
https://pebloguri.ro/
https://blogponta.wordpress.com/
Bibliografie recomandată:
Brian McNair (2007), Introducere în comunicarea politică, Editura Polirom, Iași
Darius Groza, Blogul-instrument politic românesc, în Balaban, Delia, Hosu, Ioan (coord.), 2009, PR Trend Societate
și Comunicare, Tritonic, Bucureşti, pp.83-107.
EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT
Valori promovate
- Instituția școlară ca o instituție fundamentală a spațiului public în orice societate.
Discurs
- Misiunea: dezvoltarea societății românești moderne.
- Obiectivele: aplicarea politicilor de învățământ, instruirea și educarea tinerilor.
- Imaginea unei școli este determinată de reprezentările publicului asupra tuturor actorilor implicați: profesori,
elevi, părinți, autorități.
- Prestigiul în comunitate este dat de: background, calitatea ofertei educaționale, calitatea procesului instructiv și
educativ, cultura organizațională, performanțe, nivelul de pregătire.
- Imaginea proiectată (care se dorește a fi promovată intern și extern pe baza propriilor standarde și interese, a
imaginii dezirabile) vs imaginea reală.
- În instituțiile școlare există consilieri de imagine: relații publice, relații cu presa, promovarea imaginii,
comunicate de presă, diseminarea informațiilor.
EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT
Cunoașterea produselor și serviciilor
- Servicii și produse educaționale
Publicurile
- Publicul intern: profesori, educatori, învățători, conducerea, staff-ul administrativ, angajați.
- Publicul extern: elevi, părinți, comunitatea locală, stakeholderi (sponsori, instituții, parteneri, )
Aplicație
Identificați particularitățile comunicării instituționalizate în sectorul de învățământ.
Aplicație
Analizați o campanie de relații publice din sectorul educațional.
Aplicație
Identificați și analizați o situație de criză din sectorul educațional.
Bibliografie recomandată:
Constantin Schifirneț, Europenizarea imaginii instituțiilor într-o societate a modernității tendențiale, în Balaban, Delia, Hosu,
Ioan (coord.), 2009, PR Trend Societate și Comunicare, Tritonic, Bucureşti, pp.108-123.
Aplicație
Identificați și aprofundați pentru sectorul de sănătate (comunicarea produselor și serviciilor medicale)
următoarele elemente: valori promovate; discurs; particularități, strategii și tactici personalizate; cunoașterea
produselor și serviciilor; publicurile; promovare și campanii de relații publice; comunicarea de criză; poziționarea
pe piață și față de concurență.
Aplicație
Identificați și aprofundați pentru sectorul cultural (comunicarea culturală și sportivă) următoarele elemente:
valori promovate; discurs; particularități, strategii și tactici personalizate; cunoașterea produselor și serviciilor;
publicurile; promovare și campanii de relații publice; comunicarea de criză; poziționarea pe piață și față de
concurență.
Identificați și aprofundați pentru Institutul Cultural Român următoarele elemente: valori promovate; discurs;
particularități, strategii și tactici personalizate; publicurile; promovare și campanii de relații publice.
CAP. IV. RELAȚIILE PUBLICE ÎN SECTORUL PRIVAT
1. Relațiile publice în sectorul corporativ privat pentru profit – reputația și managementul

reputației
2. Instrumente de comunicare strategică organizațională. Instrumente pentru construirea
identității organizaționale
3. Cultura organizațională
4. Comunicarea internă
5. Relațiile publice și resursele umane: Employer brand
6. Publicurile în sectorul privat.
7. Sectorul privat – valori promovate, discurs și promovare
8. Strategii și tactici personalizate. Campanii de relații publice
9. Particularități ale relațiilor publice în sectorul financiar-bancar și comunicarea financiară
RELAȚIILE PUBLICE ÎN SECTORUL CORPORATIV PRIVAT PENTRU PROFIT
Relații publice corporatiste-particularități:
– Relațiile publice corporatiste sunt definite ca fiind managementul reputației unei companii.
– Se fac constatant cercetări asupra comportamentului și atitudinii consumatorilor (modificarea
comportamentului).
– Poziționarea pe piață și față de concurență: Identitatea vizuală și promisiunea mărcii.
– Se pune accent pe comunicarea cu angajații, pe instruirea acestora și tratarea plângerilor clienților
(Wolkswagen, Samsung).
Reputația unei organizații depinde de următorii indicatori:
- Impregnarea numelui brand-ului în mentalul colectiv al comunității (similar unei depuneri la bancă: se fac
sistematic pentru a putea retrage bani).
- Cifra de afaceri și prosperitatea companiei.
- Motivația angajaților, mediul de lucru.
- Strategia de promovare (publicity sau advertising).
- Preocuparea pentru îmbunătățirea vieții comunității și pentru problemele sociale (CRS).
Reputație și integritate corporativă online – strategii

- Google reprezintă un motor de căutare a reputației online.
- Internetul și social media facilitează comunicarea directă între companie și public
(specialiștii în relații publice pot transmite mesaje de comunicare în masă în mod direct, fără
filtrele tradiționale ale jurnaliștilor gatekeeperi).
- Rețelele de socializare facilitează dinamica diseminării (circulația informațiilor pozitive
/negative) informațiilor către audiențe de nișă (grupuri țintă).
- Riscuri și oportunități mai mari pentru managementul reputației: crearea și depășirea unei
crize, știri și informări pe rețelele de socializare, site-ul official.
Instrumente pentru construirea identității organizaționale

Declarația de principii (declarația de misiune/strategie):
- Completează identitatea socială a organizaţiei (“cartea de vizită”, ”ghid pentru comunicarea identității”) în
faţa publicurilor (interne şi externe).
- Mesajul persuasiv trebuie să aibă o structură concisă care, în funcţie de poziţionarea pe o axă temporară, va
fi fundamentat pe misiune (prezent) şi viziune (viitor).
- Exprimă motivele existenţei organizaţiei, strategia, filosofia, calităţile, responsabilităţile, priorităţile,
principiile, valorile, misiunea, viziunea, standardele și poziționarea acesteia pe piață.
- Surprinde modalitatea prin care angajaţii se identifică cu valorile promovate, credinţele, competenţele şi
personalitatea organizaţiei.
- Exprimă poziționarea pe piață și față de concurenți, credibilitatea produselor/serviciilor, performanțele
financiare ale organizației.
Scopul = de a ajuta managerii să mențină decizia strategică și să reamintească angajaților direcția de
planificare strategică.
= utilă pentru comunicarea internă (responsabilizarea angajaților) și externă (influențare) cu publicurile
Campionul celor mai puternice branduri româneşti în 2018 este Borsec. Pe locul al doilea în top regăsim Gerovital,
urmat de Dorna. Top 10 este completat de Arctic, Dero, eMAG, Aqua Carpatica, Farmec, Dacia și Dedeman.
Exemple:
https://romaqua-group.ro/companie/despre/
https://www.coca-cola.ro/dorna/ro/despre-noi/misiunea-dorna/
https://www.farmec.ro/despre-farmec/incantati-de-cunostinta.html
https://www.arctic.ro/compania/
http://www.dero.ro/articol/detaliu/1074816/despre_dero
https://www.unilever.ro/about/
https://www.dacia.ro/descopera-dacia/despre-dacia.html
https://www.dedeman.ro/ro/despre-noi.html
https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi/
https://www.bcr.ro/ro/despre-noi/cine-suntem
Identitatea vizuală:
- Nomenclatura – denumirea legală a companiei.
- Sigla - este un acronim/abreviere (inițialele denumirii legale, litere sau grup de litere) – UDG, DGSPC, PNL,BT CECAR,
INM etc.
- Logo/Simbol – este reprezentarea grafică care determină recunoașterea imediată a brandului, rezumatul grafic al
brandului (Apple, Nike, Audi), semn, simbol grafic, reprezentare grafică a cuvântului(Coca-Cola).
- Marca/Emblema – o reprezentare grafică care unește sigla și logo-ul.
OSIM - http://www.osim.ro/despre/despreo.htm
- Sloganul- poate fi eficient în exprimarea identității și poziției organizației.
În anumite situații– identitatea vizuală poate fi modificată:

- Campaniile de rebranding, fuzionarea cu alte companii.
- Semnificația devine banală și învechită.
- Nu mai corespunde cu misiunea și strategia companiei.
Instrumente de comunicare strategică organizațională
Site-ul oficial (pagina de web)
- Conținutul (content writting) proiectează o imagine favorabilă bazată pe credibilitate și încredere: identitate
vizuală, istoric, declarația de principii (misiune, viziune, scop, obiective, principii), sloganuri, management,
descrierea produselor și serviciilor, link-uri funcționale, informații utile, date de contact, update constant al
informațiilor, mesaje pentru clienți, facilități, sugestii, rapoarte anuale, codul etic,
- Utilizarea tehnicilor de storytelling (în procesul de comunicare externă) ca instrument de persuasiune pentru
crearea unei realități dezirabile.
- Trebuie să fie ușor de navigat, util, organizat și contextualizat: grafică/design atractiv, fotografii cu rezoluție bună.
- Utilizarea tehnicilor de optimizare a rezultatelor căutării și SEO (searching engine optimization).
Portalul de știri online oficial
- Menține legătura cu mass-media: jurnaliștii preiau informațiile de pe portal. Relația cu mass media contribuie la
construirea identității organizaționale.
- Conținutul: comunicate de presă, evenimente, invitații, conferințe, fotografii și înregistrări video, broșuri, puncte
de vedere oficiale.
Conturi oficiale de social media (Facebook, Twitter, Instagram, LinkedIn etc)

- Transmiterea de mesaje organizaționale
- Comunicarea directă cu publicurile externe: clienți și stakeholderi.
- Campanii de social media (pagina de Facebook; aplicații Facebook; grupuri de Facebook; cont de
Twitter; cont de companie pe LinkedIn; cont YouTube; cont Instagram; activități de brand (promovare,
interacțiune, customer care) în noi rețele sociale (Snapchat, WhatsApp, Telegram, Pinterest, Tumblr
etc); campanii de promovare sau sponsorizare pe paginile de Facebook ale unor celebrități; campanii
de advertising (publicitate plătită) în rețele de socializare și aplicații mobile (Shazam, Instagram,
Twitter, Foursquare, Flipboard); customer care / customer relationship în social media (pe Facebook,
forumuri, căutări pro-active pe forumuri); activități de recrutare prin social media; monitorizare activă
a social media; inițiator / sponsor la evenimente dedicate promovării prin social media.
- Proiecte speciale video (conținut dedicat pentru YouTube, Facebook sau transmisiuni live pe website-
uri, parte din campanii de promovare).
Blog-ul companiei/angajaților
– Este mult mai personal decât conturile oficiale sau portalul de știri ale companiei.
– Conținutul unui blog intră în categoria genului de opinie (editorialul): păreri personale despre
domeniu, companie, experiențe, proiecte (angajați, manager), răspunsuri la îngrijorările clienților.
– Nu trebuie utilizat ca un instrument de promovare, trebuie să fie autentic, canalizat pe interesele
clienților și interacțiunea cu publicul.
– Utilizarea tehnicilor de storytelling (în procesul de comunicare externă) ca instrument de persuasiune
pentru crearea unei realități dezirabile.
– Campanii pe bloguri (bannere, postări, teste, blogger ambasadors, endorsare pe bloguri, proiecte
speciale cu bloggeri); campanii cu videobloggeri; inițiator / sponsor la evenimente dedicate
blogosferei
https://shopaquacarpatica.com/
Aplicație
Analizați studiul realizat de Revista Biz https://www.revistabiz.ro/top-social-brands-2018-download/
CAMPANII DE SOCIAL MEDIA

– Top Social Brands 2018 este rezultatul unei analize complexe a activităților desfășurate de brandurile active în
social media, în intervalul 25 aprilie 2017 – 25 aprilie 2018. În analizarea brandurilor au fost luate în calcul
toate tipurile de activități care pot fi desfășurate pentru promovarea în social media.
https://www.revistabiz.ro/top-social-brands-2018-download/
https://www.revistabiz.ro/top-social-brands-2018-download/
http://www.revistabiz.ro/top-100-cele-mai-puternice-branduri-romanesti-2017/
CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
– Cultura organizațională este creată în special de fondatorul unei organizații sau companii și este influențată de cultura
societatii(Oliver, 2009, p. 25).
Cultura organizațională reprezintă suma tuturor valorilor, simbolurilor, semnificațiilor, convingerilor, presupunerilor și
așteptărilor împărtășite care coordonează și reunesc un grup de oameni care lucrează împreună.
Cultura organizațională este un rezultat al experienţei colective și presupune următoarele componente:
– povestiri (reuşite şi eşecuri referitoare la crearea întreprinderii)

– mituri și credințe (se leagă de trecutul organizației, întâmplări idealizate construite pe credinţe cu o bază non-
raţională transformate în legende)
– acțiuni comportamentale: rituri (activităţi standardizate şi recurente), ritualuri (de glorificare a reuşitelor), ceremonii
– eroi (persoane vii sau decedate, reale sau imaginare şi care servesc ca model posedă caracteristici prețuite într-o
cultură, servind drept modele comportamentale)
– simboluri - întrupate în obiecte, acţiuni sau evenimente cu o semnificaţie culturală (uniformă, mascotă).
– limbajul specific (comun membrilor organizației, metafore și jargon profesional)
– valorile dominante (idei relevante valabile pentru interpretarea realității și conducerea comportamentelor individuale)
– normele și regulile pentru integrarea în organizație (transformarea valorilor în comportamente-clienții, colegii)
Patru tipuri de culturi corporative - Terrence Deal şi Allan Kennedy (1982):
(1) cultura puternică sau macho („the tough-guy, macho culture”)

-este o cultură autoritară şi agresivă
- nivel de risc ridicat
- feedback rapid
Exemple: poliţie, industrie, construcţii, televiziune, sportul, activităţi medicale.
(2) cultura jocului dur („the work hard/ play hard culture”)
- este o cultură axată pe nevoile clienţilor
- nivel de risc scăzut
- feedback rapid
Exemple: domeniul vânzărilor, al afacerilor imobiliare, al companiilor IT.
3) cultura riscului maxim („the bet-your-company culture”)
-este o cultură focalizată pe viitor
-nivel de risc ridicat
- feedback lent
Exemplu: companiile cu capital mare (domeniul aviaţiei, al cercetărilor în spaţiu, industrie navală,
industrie grea, industria petrolieră).
(4) cultura procesuală („the process culture”)

- este o cultură de tip birocratic axată pe modalitatea procedurilor
- nivel de risc scăzut
- feedback lent
Exemplu: companiile de asigurări, în bănci, agenţiile guvernamentale, direcţiile financiare.
Comunicarea internă strategică (relații publice interne)
– Vizează în principal informarea și proiectarea unor elemente care țin de organizație: definirea identității
organizaționale, culturii organizaționale; în plan secundar vizează buna desfășurare a activităților organizației.
– Comunicarea internă strategică poate fi definită ca un ”ansamblu de acțiuni de comunicare planificată, cu
obiective prestabilite, prin care se mențin în colectivul de angajați informarea, performanța și încrederea în
organizație” (Cismaru,2008, p. 133).
– Crearea reputației și imaginii organizației trebuie să înceapă cu angajații (public cheie) prin intermediul
comunicării strategice interne. Identitatea se crează din interior, angajații sunt primii care integrează strategia
de creare a identității, care confirmă modelul și îl transmit în exterior.
– Angajații reprezintă cea mai eficientă formă de promovare în exterior a organizației – presupune ca aceștia să
știe, să creadă și să vrea (dacă aceștia sunt motivați vor dori să vorbească despre organizație).
– Campaniile de comunicare internă sunt organizate intenționat, planificat (etapele unei campanii de relații
publice) și pliate pe necesități.
Comunicarea internă strategică (relații publice interne)
Rolul comunicării interne strategice:
 identificarea angajaților cu identitatea organizațională (factorul inconștient), cultura organizațională (factorul

comportamental), climatul organizațional (factorul motivațional);
 este vehiculul prin care se menține sistemul de valori și instrumentul prin care se introduc schimbări.
 cunoașterea mediului de lucru, a declarației de principii, a identității vizuale (logo, siglă), a publicurilor;
 motivarea angajaților, loializarea acestora;
 Informarea acestora despre evenimentele/activitățile/ serviciile/produsele
-Tehnicile de comunicare se adaptează la cultura organizațională
- Informațiile se adaptează la nivelul departamentelor interne: Direcţiei Economică, Direcţia Resurse Umane
Departamentul de Aprovizionare şi Logistică, Direcţia Tehnică, Departamentul de Protecţia Muncii, Protecţie Civilă şi
PSI, Direcţiei Juridică, Departamentul de Comercial
Comunicarea internă
Relațiile publice și resursele umane: Employer brand
Aplicații
Citiți și analizați următoarele articole:
- https://www.catalyst.ro/studii-de-caz-si-concluzii-de-la-world-employer-branding-day-summit-2018/
– https://www.catalyst.ro/
– http://www.marketwatch.ro/articol/15845/Employer_branding__sau_cum_sa_atragi_angajatii_si_sa-i_mentii
_motivati/
– https://cariera.ejobs.ro/cum-se-construieste-un-brand-de-angajator-interviu-cu-estera-anghelescu-kaufland-r
omania/
Publicurile
- Audiența țintă se va modifica în funcție de problema abordată și de potențialul impact – se apelează la baze de date
personalizate.
- Publicul intern: angajați, management, acționari (trebuie informat în mod adecvat cu privire la mesajele-cheie promovate)
- Publicul extern: clienți, consumatori
- Stakeholderi: furnizori, distribuitori, comercianți independenți, mass-media, instituțiile publice, legislatori, parteneri,
sponsori etc.
https://www.youtube.com/watch?v=YSSEZw3Kepw
https://www.youtube.com/watch?v=wC671AhLSfM
Discursul
– Centrarea pe atuurile companiei (tradiție, produse/servicii, acoperire geografică)
– Antrenarea dimensiunii umane a clienților înainte de a-l angrena în discuții de afaceri
– Mesaje cheie – diferite de cele promovate de concurență
– Livrarea promisiunii – consecvență
Valori promovate: Cele descrise în declarație de principii/misiune (profesionalism, calitate, preț, tradiție).
Particularități, strategii si tactici personalizate:
- Creativitatea este vitală
- Dovedirea beneficiilor produselor și serviciilor promovate
- Obținerea recunoașterii de la clienți: prezentarea clienților mulțumiți, exploatarea confirmărilor.
- Colaborarea cu specialiști, asocierea cu alte mărci.
- Contribuția la studii și raportări în domeniul de activitate.
Promovare si campanii de relații publice

- Comunicate de presă, articole informative, editoriale plătite (advertoriale), invitații personalizate, newsletter,
- Evenimente: vizite în locații cheie, testări de produse, concursuri
- Sponsorizarea unor evenimente (concert, conferinta)
Scopul campaniilor de relații publice în sectorul corporativ-privat pentru profit:
- Concentrarea pe necesitățile reale ale organizației
- Înțelegerea strategiei de afaceri a organizației
SECTORUL BANCAR, FINANCIAR ȘI FISCAL
– Relațiile publice financiare au un rol major atât în activitatea de afaceri cât și în viața cotidiană a multora.
– Finanțele influențează afacerile și consumul.
– Mass-media este atrasă de știrile de afaceri, subiecte financiare.
– Relațiile publice financiare și corporatiste lucrează împreună = managementul reputației
Particularități ale activității de comunicare financiară:

- Piața bursei este în permanentă schimbare, fluctuațiile sunt continue – multe companii sunt cotate la bursă.
- Publicarea rezultatelor companiei se face semestrial (cifre și bilanț) și în anumite perioade ale anului: nivelul de producție în
domeniul petrolier, numărul de pasageri al companiilor aeriene, cifrele de vânzări de Crăciun.
- Transparența și deschiderea în comunicarea informațiilor financiare (fraudele corporațiilor financiare) – integritate,
onestitate, reputație.
- Informațiile transmise și mesajele privind rezultatele trebuie să fie pe înțelesul tuturor – oricine care urmărește evoluția
companiei trebuie să înțeleagă semnificația cifrelor.
- Concentrarea asupra acționarilor, directorilor financiari și stakeholderilor.
- Achizițiile, fuziunile și crizele financiare.
- Monitorizarea și cercetarea sunt esențiale în evaluarea activităților de comunicare financiară.
Valori promovate
Transparența și deschiderea în comunicarea informațiilor financiare – integritate, onestitate, reputație.
Publicuri:
- Publicul intern: angajații(loialitate, identitate corporatistă, încredere, motivație), consiliul de administrație,
- Publicul extern: Consumatori, clienți (persoane fizice și juridice), stakeholderi
- Stakeholderi: relația cu investitorii, acționari și potențiali acționari, parteneri, analiștii economici/financiari,
consilierii financiari, brokerii,asigurători, bănci, legislatorii, experți contabili, sponsori, mass-media financiară,
BNR (politica monetară), FMI (stabilitatea sistemului financiar ).
Un analist cu un anumit punct de vedere poate furniza unui jurnalist un subiect de articol (contactarea unor
investitori, vinderea unor acțiuni)
BANCAR, FINANCIAR ȘI FISCAL
- Conferințele de presă și comunicatele de presă trebuie bine coordonate – mesaje cheie: fonduri de investiție, politici
etice, responsabilitate socială etc.
Discursul și cadrarea
- Crearea unei cereri mai ridicate pentru acțiunile companiei
- Creșterea acțiunilor prin stimularea cumpărătorilor
- Crearea unei percepții clare în rândul publicului financiar
- Modificarea percepțiilor de afaceri ale clienților
- Coerența și consecvența mesajului sunt foarte importante în domeniul comunicării financiare deoarece se transmite
un volum mare de informații sensibile.
- Calitatea și reputația serviciilor și produselor
- Multe detalii tehnice
- Antrenarea dimensiunii umane a clienților înainte de a-l angrena în discuții financiare
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16115740-topul-bancilor-cea-mai-buna-reputatie-ing-bank-raiffeisen-b
ank-banca-transilvania-brd-studiu-gfk.htm
Sarcini esențiale pentru o bună activitate de relații publice financiare (Terrence Collis – Relațiile publice
financiare în Anne Gregory –coord., Relațiile publice în practică, Editura All Beck, București, 2005, pp. 91-92):
1. Păstrați controlul asupra fluxului de informații financiare și asigurați-vă că există un proces prin care toate
anunțurile și ședințele sunt autorizate și aprobate în mod corespunzător.
2. Asigurați-vă de coordonarea și consecvența comunicării cu diferite audiențe.
3. Învățați cât mai multe despre finanțe și contabilitate (limbajul tehnic, jargon).
4. Familiarizați-vă cu cerințele și presiunile exercitate de diverse publicuri. Jurnaliștii, analiștii, investitorii. Vor
reacționa toți mult mai bine dacă le înțelegeți nevoile.
5. Implementați mecanisme pentru recepționarea feedback-ului, măsurarea succesului.
6. Fiți pregătiți să învățați de la alții.
7. Când se trimite raportul anual, jurnaliștii se vor uita doar la pagina cu salariul directorilor. Fiți pregătiți.
8. Profitați de ocazie pentru a face înțelese mesajele strategice cheie, în cadrul anunțurilor standard, precum
cele privind achiziții, cedări, schimburi, sponsorizări.
9. Păstrați legătura cu mass-media.
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/top-10-cele-mai-mari-banci-din-romania-in-2017-primii-zece-jucatori-controleaza-83
-din-activele-totale-17336508
https://www.paginademedia.ro/2018/02/banca-transilvania-a-fost-inclusa-in-topul-celor-mai-valoroase-branduri-bancar
e-din-lume
Aplicație
Analizează declarația de principii a CEC BANK.
Aplicatie
Alegeți trei bănci care activează în România și realizați o analiză comparativă asupra declarației de principii,
comunicatelor de presă, aparițiilor în media și campaniilor sociale desfășurate.
BIBLIOGRAFIE
- Balaban, Delia, Rus, Flaviu, Călin (coord.), 2007, PR Trend, Tritonic, Bucureşti.
- Balaban, Delia, Abrudan, Mirela, 2008, Tendințe în PR & publicitate, Tritonic, Bucureşti.
- Coman, Cristina, 2009, Relații publice: modele teoretice și studii de caz, Editura Universității din București,
București.
- Cmeciu, Camelia, 2009, Introducere în relații publice, Editura Edusoft, Bacău.
- Dagenais, Bernard, 2002, Profesia de relaţionist, Polirom, Iaşi.
- Newsom, Doug et alii, 2010, Totul despre relaţii publice, ediția a II-a, Polirom, Iaşi.
- Oliver, Sandra, 2009, Strategii de relaţii publice, Polirom, Iaşi.
- Pricopie, Remus, 2005, Relațiile publice – evoluție și perspective, Tritonic, București.
- Ries, Al & Ries, Laura, 2005, Căderea Advertisingului şi ascensiunea PR-ului, Brandbuilders Grup, Bucureşti.
- Rus, Flaviu-Călin, 2009, Campanii şi strategii de PR, Institutul European, Iaşi.
- Wilcox, Dennis L. et alii, 2009, Relaţii publice : strategii şi tactici, Editura Curtea Veche Publishing, București.
- Leinemann, Ralf; Baikalteva, Elena 2007, Eficiența în Relații Publice, Editura Comunicare .ro.
- Balaban, Delia, Hosu, Ioan (coord.), 2009, PR Trend Societate și Comunicare, Tritonic, Bucureşti.
- Rogojinaru, Adela; Wolstenholme (coord), 2009, Current trends in international public relations, Tritonic,
Bucureşti.
- Rogojinaru, Adela, 2009, Comunicare și cultură organizațională: idei și practici în actualitate, Tritonic,
Bucureşti.
BIBLIOGRAFIE
- Cismaru, Diana Maria, 2008, Comunicarea internă în organizații, Tritonic, Bucureşti.
- Oancea Dana (coord.), 2017, The Golden Book of Romanian Public Relations, Forum for International
Communication, București.
- Aronson, Mery, Spetner, Don, Ames, Carol, Ghidul redactării în relaţiile publice, AMSTA PUBLISHING,
2008
- McNair, Brian, Introducere în comunicarea politică, Editura Polirom, Iasi, 2007
- David, George, Tehnici de relaţii publice – comunicarea cu mass-media, Iaşi,Polirom, 2008.
- Rogojinaru, Adela, Comunicare şi cultură organizaţională. Idei şi practice în actualitate, Tritonic, 2009.
- Mardare, Gabriel, Floria, Florinela, Comunicarea cu presa, Bacău, Alma Mater, 2011
- Cismaru, Diana, Managementul reputatiei in mediul online, Editura Tritonic, Bucureşti, 2015.
- Stanyer, James, Comunicarea politica moderna, CA Publishing, Cluj-Napoca, 2010.
- Ciobotă, Gheorghe, Marketing - relaţii publice, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2013.
- Petrovici, Amalia, Crearea şi organizarea de evenimente, Editura Alma Mater, Bacău, 2012.
- Schäfer-Mehdi, Stephan, Organizarea evenimentelor, Editura All, Bucureşti, 2008.
- Stănciulescu, Gabriela, Managementul operaţiunilor în turismul de evenimente, Editura, ASE, Bucureşti, 2010.
- Trevisani, Daniele, Psihologia marketingului şi a comunicării, Editura Irecson, Bucureşti, 2007.
- Curtin, Patricia A., Gaither, Kenn, Relaţii publice internaţionale, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2008.
BIBLIOGRAFIE
- Alain Joannes, Comunicarea prin imagini, Editura Polirom, Iași, 2009.
- Alex Mucchielli, Comunicarea în instituţii şi organizaţii, Editura Polirom, Iași, 2008.
- Max Sutherland şi Alice, K. Szlvester, De la publicitate la consumator. Ce „merge”, ce „nu merge” şi mai ales de ce,
Editura Polirom, Iași, 2008.
- Adam, Jean-Michel, Bonhomme, Marc, Argumentarea publicitară, Institutul European, Iaşi, 2005.
- Amălăncei, Brînduşa-Mariana, Retorica şi pragmatica discursului publicitar, Performantica, Iaşi, 2010.
- Baciu, Eugenia, Limbajul publicitar în domeniul politic, Editura Universitară, Bucureşti, 2012.
- Rus, Flaviu-Călin, 2009, Campanii şi strategii de PR, Institutul European, Iaşi.
- Aronson, Merry, Spetner, Don, Ames, Carol, Ghidul redactării în relaţii publice, Bucureşti: Amsta Publishing, 2008.
- Mardare, Gabriel, Floria, Florinela, Redactarea materialelor de relaţii publice,Bacău, Alma Mater, 2011.
- David, George, Tehnici de relaţii publice – comunicarea cu mass-media, Iaşi: Polirom, 2008.
- Marconi, Joe, Ghid practic de relaţii publice, Iaşi: Ed. Polirom, 2007.
- Treadwell, Donald, Treadwell, Jill, Student Workbook for Public relations Writing – Principles in Practice, London: Sage
Publications, 2005.
- Fronlich Karl, Lovric Daniela, Relații publice, Editura ALL, București, 2010.
- Frunză Sandu, Comunicare etică și responsabilitate socială, Editura Tritonic, București, 2011.
- Hilliard Robert L., Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și noile media, Collegium Polirom, Bucuresti, 2013.
- Radu Raluca-Nicoleta, Deontologia comunicării publice, Collegium Polirom, Bucuresti, 2015.
– Tohaneanu Cecilia, Abordari ale eticii comunicării în relațiile publice, Editura Universitară, Bucureşti,
2015.

Relații Publice Sectoriale-1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Relații Publice Sectoriale-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RELAȚII PUBLICE

Lect.univ.dr. Tănase Popa Daniela

ANUL II, SEM I

1.Particularități ale relațiilor publice în sectorul de stat

2.Instituțiile publice-definiții, clasificări, domenii de activitate

3.Publicurile instituțiilor publice. Clasificări, categorii. Particularități: persoana fizică,

4.Instituțiile publice – valori promovate, discurs și promovare

5.Cunoașterea produselor și serviciilor furnizate

Institutiile publice – clasificări:

PUBLICURILE INSTITUȚIILOR PUBLICE (grupuri țintă)

- Cetățenii, persoane fizice (categorii specifice)

CUNOAȘTEREA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR PROMOVATE

 Tipul de regim politic determină forma comunicării instituționale:

1.Instituțiile publice și liberul acces la informațiile de interes public. Dreptul la informație

5.Dreptul la replică și la rectificare

6.Strategii și tactici personalizate

7.Mediul guvernamental. PR Guvernamental – strategii

Aplicații: Campanii de relații publice

RESPONSABILITĂȚILE COMUNICĂRII INSTITUȚIONALE

GESTIONAREA CONFLICTELOR ȘI A SITUAȚIILOR DE CRIZĂ / RELAȚIA CU MASS-MEDIA

(4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin:

Aplicații - Analizați următoarele situații:

Primăriei Capitalei nu-i plac cetățenii critici (Raportul FreeEx 2017-2018)

ASIGURAREA TRANSPARENȚEI ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

LIMITELE LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE

LIMITELE LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE

Aplicații și studii de caz: http://www.cna.ro/-Decizii-de-sanc-ionare-.html

STRATEGII ȘI TACTICI PERSONALIZATE

Strategia imaginii de țară

Cât valorează brandul de țară al României?

Tehnici de legitimare (Borțun, 2005,p. 139)

Strategia de dezvoltare a României: http://www.acad.ro/strategiaAR/strategiaAR.htm

1.Particularități ale relațiilor publice în sectorul non-profit: ONG-uri, fundații,

Particularități, strategii și tactici personalizate

Cunoașterea produselor și serviciilor

 EFdeN: EFdeN Signature goes to Solar Decathlon Middle East

IV. EVALUAREA CAMPANIEI

Campanii nominalizate la premiile PR Awards Romania 2018 - categoria Comunicare de mediu:

1. Relațiile publice în sectorul corporativ privat pentru profit – reputația și managementul

Reputație și integritate corporativă online – strategii

Instrumente pentru construirea identității organizaționale

Instrumente pentru construirea identității organizaționale

În anumite situații– identitatea vizuală poate fi modificată:

Conturi oficiale de social media (Facebook, Twitter, Instagram, LinkedIn etc)

CAMPANII DE SOCIAL MEDIA

Cultura organizațională este un rezultat al experienţei colective și presupune următoarele componente:

– povestiri (reuşite şi eşecuri referitoare la crearea întreprinderii)

(1) cultura puternică sau macho („the tough-guy, macho culture”)

(4) cultura procesuală („the process culture”)

Rolul comunicării interne strategice:

 identificarea angajaților cu identitatea organizațională (factorul inconștient), cultura organizațională (factorul

Promovare si campanii de relații publice

Particularități ale activității de comunicare financiară:

S-ar putea să vă placă și