CLASIFICAREA

OPERAŢIE LOGICĂ CONSTRUCTIVĂ

 Clasificarea

operaţia logică prin care operaţie de ordonare a unei

elementele dintr-o mulţime de mulţimi de obiecte cu ajutorul unui
elemente, anumit criteriu
numită UNIVERS sau DOMENIU AL - se obţin submulţimi/clase de
CLASIFICĂRII, sunt repartizate obiecte

în mulţimi mai mici de elemente - baza unui anumit CRITERIU

numite CLASE una sau mai multe proprietăţi
 STRUCTURA CLASIFICĂRII

UNIVERSUL sau DOMENIUL

CLASIFICĂRII = mulţimea de obiecte care
urmează a fi repartizate în clase / lucrurile
care urmează a fi clasificate;

CRITERIUL CLASIFICĂRII = caracteristicile

în funcţie de care obiectele din Universul CLASELE = rezultatul operaţiei de
clasificării sunt repartizate în clase de clasificare
obiecte;
 Exemplu clasificare
Animalele (universul clasificării)
sunt împărţite în două clase

Pești

Broaște; reptile

Vertebrate
Clase

Păsări

După însuşirea de
a avea sau nu
coloană vertebrală
Animale
criteriul clasificării

Euglena vedre
Nevertebrate Amibia
Clase Plasmodiul malariei
Parameciu
REGULI DE 1. REGULA CLARITĂŢII ŞI PRECIZIEI CRITERIULUI – criteriul clasificării trebuie să fie astfel formulat
CORECTITUDINE încât să determine în mod univoc orice element.
în clasificare: Exemplu: dacă încercăm să clasificăm oamenii în funcţie de „cumpătare” nu vom obţine clase bine
determinate, întrucât criteriul este prea vag;

2. REGULA COMPLETITUDINII ÎN CLASIFICARE sau a REUNIUNII – toate obiectele din universul

clasificării trebuie să fie repartizate în clasele formate; reuniunea mulţimilor trebuie să acopere
întregul domeniu al clasificării – clasificarea nu trebuie „să lase rest”
Exemplu: Vertebrate ═ Mamifere U Păsări U Peşti U Reptile U Amfibieni;
Eroarea logică ce decurge din nerespectarea acestei reguli: eroarea clasificării incomplete.
De exemplu: o clasificare a vertebratelor care ar omite clasa păsărilor ar fi incompletă.

3. REGULA INTERSECŢIEI – pe aceeaşi treaptă a clasificării, între clasele obţinute trebuie să existe
numai raporturi de opoziţie (contradicţie sau contrarietate); altfel spus, intersecţia mulţimilor
obţinute în urma clasificării trebuie să fie mulţimea vidă (un obiect nu trebuie să apară în mai mult de
o clasă); un element al clasificării trebuie să intre într-o clasă şi nu în două.
4. REGULA UNIFORMITĂŢII PROPRIETĂŢILOR sau REGULA OMOGENITĂŢII – asemănările dintre
obiectele aflate în aceeaşi clasă trebuie să fie mai importante decât deosebirile dintre ele;
mulţimile trebuie să fie omogene: ceea ce caracterizează obiectele unei clase trebuie să fie mai
important decât ceea ce le diferenţiază
Din nerespectarea REGULA INTERSECŢIEI
(a).EROAREA RAPORTULUI DE ÎNCRUCIŞARE ÎNTRE
CLASE DE ACELAŞI NIVEL – apare atunci când între cel
puţin două clase există un raport de încrucişare.
De exemplu: o clasificare a locuitorilor unui judeţ în
cetăţeni români, studenţi şi cetăţeni străini ar comite
această eroare.
(b).EROAREA RAPORTULUI DE ORDONARE ÎNTRE
CLASE DE ACELAŞI NIVEL – apare atunci când între cel
puţin două clase pe acelaşi nivel există un raport de
ordonare.
De exemplu: o clasificare a vertebratelor în reptile,
mamifere, feline şi păsări ar comite această eroare
întrucât clasa felinelor este subordonată clasei
mamiferelor. Observaţie: clasificarea este în acelaşi
timp şi incompletă deoarece nu sunt precizate toate
clasele din structura genului vertebrate.
4.REGULA UNIFORMITĂŢII PROPRIETĂŢILOR sau REGULA OMOGENITĂŢII

Exemplul:
repartizarea în cadrul
aceleiaşi clase atât a
oamenilor cât şi a păsărilor
pe baza numărului de ochi ar
fi incorectă, deoarece
oamenii se deosebesc în mod
esenţial de păsări
 TIPURI DE CLASIFICĂRI

Clasificarea naturală – se
recurge la un criteriu obiectiv,
care pune în lumină Ex. clasificarea elementelor
caracteristicile esenţiale ale chimice după masa lor atomică;
obiectului din domeniul de
CLASIFICAREA clasificat.
NATURALĂ – CLASIFICAREA
CONVENŢIONALĂ Clasificarea convenţională – se
face apel la un criteriu ales în
mod artificial a cărei utilitate Ex. clasificarea cărţilor într-o
rezultă din ordonarea bibliotecă
pragmatică a domeniului în
funcţie de nevoi
 TIPURI DE CLASIFICĂRI

Clasificarea cardinală – elementele

sunt împărţite cantitativ în clase, fără Ex. împărţirea cetăţenilor unei ţări în
a se urmări o relaţie calitativă între funcţie de partidul pe care l-au votat;
ele
CLASIFICAREA
CARDINALĂ – CLASIFICAREA
ORDINALĂ
Clasificarea ordinală – obiectele
repartizate într-o clasă nu numai că
Ex. gruparea unor sportivi în funcţie
sunt măsurate dar sunt totodată
de performanţele lor
ordonate de la superior la inferior (se
stabileşte un raport ierarhic)
 TIPURI DE CLASIFICĂRI

Clasificarea dihotomică –
Ex. împărţirea animalelor
elementele domeniului
în mamifere şi
clasificării sunt împărţite
nemamifere;
numai în două clase
CLASIFICAREA
DIHOTOMICĂ – CLASIFICA
REA POLITOMICĂ
Clasificarea politomică –
Ex. împărţirea animalelor
elementele domeniului
în erbivore, carnivore,
clasificării sunt distribuite
omnivore.
în mai mult de două clase
 TIPURI DE CLASIFICĂRI

Clasificarea structurală – nu
ia în considerare geneza
Ex. clasificarea elementelor
elementelor
chimice;
domeniului/universului
CLASIFICAREA clasificării
STRUCTURALĂ – CLASIFICA
REA ISTORICĂ Clasificarea istorică –
Ex. elementele chimice sunt
elementele sunt clasificate
ordonate în funcţie de
în funcţie de momentul
momentul apariţiei lor de la
apariţiei lor (intervine
Big Bang.
factorul istoric)
 Aplicație
• Realizați o clasificare prin care să explicați
respectarea regulilor clasificării, specificați ce
tip de clasificare este și de ce?