LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

- LECŢIA XII –
Clasificarea

Clasificarea = operaţia logică prin care nişte obiecte sau noţiuni sunt ordonate şi grupate în
diferite clase, eventual din ce în ce mai generale, folosind anumite criterii.

Clasificarea este un proces de abstractizare, extrăgând din noţiunile individuale caracteristica

capabilă să-l integreze într-o clasă superioară alături de alte noţiuni. Depistarea clasei se
realizează pe baza genului proxim indicat în definirea noţiunii.

Ex. PROFÉSOR = Persoană calificată care predă o materie de învățământ

Clasa: persoană calificată

Care sunt clasele în cazurile:

FERICÍRE. = Stare de mulțumire sufletească intensă și deplină.

SCÁUN = Mobilă (de lemn, de metal etc.), cu sau fără spetează, pe care poate să stea o
singură persoană.

Diviziunea este operaţia prin care dintr-un gen desprindem speciile sale, iar clasificarea este
operaţia logică prin care ajungem la un gen pornind de la speciile sale.

Ex. vânătoare – vânătoare pe uscat – vânătoare pe apă – vânătoare cu armă de foc, vânătoar cu
armă albă

Temă: divizaţi în cât mai multe specii genurile apă şi bunătate

Elementele clasificării:

1. obiectul clasificării – mulţimea de noţiuni ce vor fi supuse operaţiei de clasificare

2. clasele obţinute în urma operaţiei de clasificare (ex. de la porc, câine, urs, mistreţ,
avem clasele animal domestic şi animal sălbatic)
3. criteriul clasificării (diferenţa specifică sau fundamentul clasificării) – proprietăţile pe
baza cărora se realizează clasificarea (traiul pe lângă om – clasa animalelor domestice)

Regulile clasificării

1) clasificarea trebuie să cuprindă 3 elemente: obiectul clasificării, clasele obţinute şi

fundamentul clasificării.
2) Clasificarea trebuie să fie completă – să integreze într-o clasă toate elementele ce
constituie obiectele clasificării.
Clasificarea este incompletă – când nu apar toate speciile genului (animale domestice: pisici,
cai – lipsind câini, porci etc.)
Clasificarea este abundentă – când apar specii străine genului – operă artistică: pictură,
sculptură, mecanică
3) pe aceeaşi treaptă a clasificării, între clasele obşinute trebuie să existe raporturi de
opoziţie: contrarietate sau contradicţie (în cazul termenilor vagi, cerinţa se aplică numai
nucleului)
4) criteriul clasificării trebuie să fie unic într-o operaţie; ex. de eroare: sexul şi profesia
drept criterii pentru obţinerea claselor femei, bărbaţi, vânzători, profesori
5) regula omogenităţii: asemănările dintre obiectele aflate în aceeaşi clasă trebuie să fie
mai importante decât deosebirile (nerespectarea ei poate conduce la încălcarea regulii 3)
ex. nu includem instrumentul muzical trianglu în clasa triunghiurilor