Traditiile si

Obiceiuri de Iarna
Andrei Tiuliu “Clasa VII-a “D”
 01
Sarbatori si obiceiuri
Ce obiceiuri sunt?
Traditii de craciun
Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. În mod tradiţional, la
colindat merg doar bărbaţii şi flăcăii. Cu timpul însă, în cetele de colindători s-au
strecurat şi fete, iar astăzi practic la colindat merg doar copiii.

Prin obiceiul micuţilor de a merge cu colindul şi cu Steaua, se vesteşte Naşterea

Mântuitorului. Colindele de iarnă sunt texte rituale cu conţinut religios închinate
Crăciunului şi Anului Nou. Majoritatea colindelor încep cu formula „Steaua sus răsare”
evocând astfel momentul cînd, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe
cei trei regi magi la locul naşterii.
Traditii populare de Craciun

01 Capra 02 Colinda

03 Craciuneii 04 Impodobirea bradului

. . . .
 Craciunul pe
Stiluri
Nou: 25 decembrie, creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului pe
stil nou.

Vechi: 7 Ianuarie, dupa stil vechi, In calendarul Iulian, in fiecare

an
 Colindele sunt cântece tradiționale românești, anume felicitări (urări) de tip epico-
liric, având în general între 20 și 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul
colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină. Colindele nu trebuie
confundate cu cântecele de stea, specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și
nici colindatul cu umblatul cu steaua. Colindele se cântă în preajma Crăciunului și
Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de variante și versiuni, potrivit

Colindul diferitelor regiuni și graiuri.

Inițial, colindele aveau o funcțiune ritualică, anume aceea de urare pentru fertilitate,
rodire și belșug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar (adică de venirea
primăverii), fie de sfârșitul său (toamna, la culegerea recoltei) [1]. Pe de altă parte, un
scop des întâlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor lui Ianuarie. Peste
timp, din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească,
de ceremonie, petreceri și urări[4].
 02
Specificul sarbatorilor
Specialul sarbatorilor
Specificul
sarbatorilor
Sarbatorile din timpul iernii sunt un prilej de bucurie pentru
parinti dar mai ales pentru copii. Iarna este anotimpul magic
unde obiceiurile si traditiile transmise din generatie in
generatie fac sarbatorile mai frumoase. Cultura traditionala
a neamului nostru este marcata de autenticitatea acestor
obiceiuri specifice fiecarei zone geografice. In special la
sate, aceste datini sunt pastrate si respectate cu sfintenie, ele
reprezentand izvorul bogatiei noastre spirituale
1 Decembrie – Ziua Națională a României
Ziua de 1 Decembrie marchează una dintre cele mai importante dintre
sărbătorile de iarnă legale și reprezintă Ziua Națională a României, cel
mai important moment din istoria românilor. În anul 1918, la Alba
Iulia a avut loc Marea Adunare care a votat unirea Transilvaniei,
Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
24 Decembrie – Ajunul Crăciunului
Ajunul Crăciunului se sărbătorește pe data de 24 Decembrie și reprezintă ziua
de dinaintea Crăciunului. Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de
obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă și astăzi,
cum ar fi colindatul, se împodobește bradul sau se pregătesc preparatele
pentru masa în familie.
25 Decembrie – Crăciunul
În data de 25 Decembrie, creștinii sărbătoresc Crăciunul, fiind sărbătoarea
nașterii Domnului Iisus. În acest an (2022), Crăciunul pică Duminică și
Luni. Crăciunul este o sărbătoare a liniștii sufletești, a păcii și a
cadourilor. Mai mult, Crăciunul reprezintă și o sărbătoare a familiei,
marcată de obiceiuri precum colinde, împodobitul bradului și mult
așteptata venire a lui Moș Crăciun.
31 Decembrie – 1 Ianuarie – Petrecerea dintre ani (Anul Nou)
Celebrarea Anului Nou datează din Babilonul Antic, fiind sărbătorit 11 zile la
rând prin jertfe, procesiuni și ritualuri ale fertilității. În anul acesta
(2022), 31 decembrie pică Sâmbătă, iar 1 Ianuarie
Duminică. Revelionul semnifică momentul în care timpul se reînnoiește:
anul vechi se îngroapă, iar anul nou se naște.
 „Ritualul se desfășoară de obicei începând din Ajunul Crăciunului (24
decembrie), până dimineața zilei următoare. Grupul de șase până la treizeci
de tineri (colindători) aleg un vătaf, care cunoaște obiceiurile tradiționale și
vreme de patruzeci sau optsprezece zile ei se adună de patru, cinci ori pe
săptămână, într-o casă anumită, ca să primească instrucția necesară. În
Specificul seara zilei de 24 decembrie, îmbrăcați în straie noi ți împodobiți cu flori și
zurgălăi, colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei, apoi trec pe la toate
casele din sat. Chiuie pe străzi, cântă din trompete și bat darabana, pentru
colindului ca larma făcută să alunge duhurile rele și să-i vestească pe gospodari de
sosirea lor. Ei cântă prima colindă la fereastră și după ce au primit învoirea
celor ai casei, intră în casă și își continuă repertoriul, dansează cu fetele
tinere și rostesc urările tradiționale. Colindătorii aduc sănătate și bogăție,
reprezentate de o rămurică de brad pusă într-un vas plin cu mere și pere
mici. Exceptând familiile cele mai sărace, de la celelalte primesc daruri:
colaci, plăcinte, fructe, carne, băutură etc. După ce au străbătut întreg
satul, grupul colindătorilor organizează o serbare la care iau parte toți
tinerii[
 03
Actualitatea
si Opinii
Actualitatea in prezent
Actualitatea si opinii
Pana ziua de azi colindatorii vin la usi si colinda, si este actual si
destul de popular, peste tot orasul copii ies la colindat alte personae
sa vecinii sai din bloc sau din sat.