Sunteți pe pagina 1din 15

CARACTERELE GENERALE ALE INSECTELOR I PRINCIPALELE GRUPE DE DUNTORI DIN AGRICULTUR

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1

Caracterele generale ale insectelor


Insectele alctuiesc grupul cel mai divers de animale

de pe planeta Pmnt, arealul fiind cu precdere uscatul, existnd cu mult peste 1.000.000 de specii, dintre care aproximativ 925.000 au fost cercetate i descrise. Insectele sunt animale nevertebrate ce fac parte din regnul Animalia; ncrengtura Arthropoda, subncrengtura Hexapoda (adic animale cu ase picioare), clasa Insecta. Denumirea este de origine latin si provine de la cuvantul insectum (intersectum segmentat), care desemneaz animale care au corpul format din segmente.

Dimensiunile corporale ale insectelor variaz

intre limite foarte mari, de la 0,21 mm (unele coleoptere si hymenoptere) pan la 150 280 mm (unele coleoptere si lepidoptere).
Insectele prezint corpul alctuit din 21 de

segmente (metamere) imprit in trei regiuni distincte: cap (6 segmnte), torace (3 segmente) si abdomen (12 segmente).

La cap prezint dou antene, de diferite forme, doi ochi compusi si piesele aparatului bucal. Toracele este alctuit din 3 segmente: protorace, mezotorace si metatorace, prevzute fiecare cu cate o pereche de picioare, insectele fiind artropode dotate cu 6 picioare. Insectele zburtoare, posed pe mezotorace si metatorace cate dou perechi de aripi articulate, acestea fiind diferit modificate ca form si structur. Insectele sunt singurele nevertebrate care zboar.

Abdomenul este compus dintr-un numr variat de segmente (12 in faza embrionar sau la insectele inferioare, putandu se reduce la 7 9 in faza de adult). Orificiul genital la femel este situat la extremitatea segmentului 8, iar la mascul la extremitatea segmentului 9.

Corpul insectelor este acoperit cu un invelis chitinos care costituie scheletul extern (exoscheletul).

Tubul digestiv este drept, fiind alctuit din trei regiuni bine difereniate: intestinul anterior, intestinul mediu si intestinul posterior. Aparatul respirator este de tip traheal, acesta fiind format dintr-un sistem de tuburi respiratorii (trahee) ramificate in tot corpul.

Insectele se reproduc pe cale sexuat si uneori pe cale partenogenetic.


Inmulirea sexuat este urmat de o dezvoltare prin metamorfoz, mai mult sau mai puin complicat. Din acest punct de vedere se deosbesc trei tipuri fundamentale de dezvoltare: ametabol (fr metamorfoz), hemimetabol (metamorfoz incomplet) si holometabol (metamorfoz complet).

Clasa Insecta se imparte in dou subclase si

anume: subclasa Apterigota care cuprinde insecte lipsite de aripi si subclasa Pterigota insecte cu aripi (anexa 1).
Sunt

aproximativ: 350.000 specii de crbui, 170.000 specii de fluturi, 120.000 specii de mute, 110.000 specii de albine i furnici, 82.000 specii de gndaci, 20.000 specii de lcuste, 5.000 specii de libelule, 2.000 specii de calugrie.

1.2. Principalii duntori din agricultur


Rolul proteciei plantelor este acela de a apra

culturile agricole de pierderile provocate de boli, duntori si buruieni. Aceste pierderi sunt estimate pe plan mondial la aproximativ 35 % din producia mondial, din care, 13,8 % sunt cauzate de duntorii animali. De asemenea, pierderile anuale de producie, cauzate culturilor hortiviticole de organismele duntoare, ajung pan la 27,7%, la nivel mondial. Din acestea, 10 % sunt datorate atacului duntorilor.

In

Romania, pierderile provocate de ageni patogeni, duntori si buruieni principalelor culturi agricole sunt apreciate la 30 35 % din producia potenial. La plantele horticole, pierderile depsesc aceste valori, astfel: la legume 33 %, la fructe 46 %, la struguri 45 %. Din aceste pierderi duntorilor le revin 10 % la legume, 22 % la fructe si 10 % la struguri. In culturile agricole, numai duntorilor le revin pierderi cuprinse intre 8 si 15 % (Tlmaciu 2005).

Pe lang pierderile provocate in camp, o serie de duntori

produc pagube produciei agricole depozitate, mai ales la cereale si plante tehnice. Pe lang pierderile directe, anumite specii de duntori (mai ales insecte), sunt vectori ai unor boli grave (mai ales viroze si micoplasmoze) pentru o serie de culturi agricole, cum ar fi unele specii legumicole, pomicole precum si vi de vie. Pierderile provocate de anumite specii de duntori, au ajuns in anumite situaii valori deosebit de mari. De exemplu, asa s-a intamplat dup ce filoxera a ptruns in Europa in 1863, ceea ce a cauzat, distrugerea turor plantaiilor de vi nobil, care la vremea respectiv erau pe rdcini proprii. De asemenea, sunt cunoscute in trecut, pagubele provocate de invaziile de lcuste, care distrugand toate culturile, luau un aspect de calamitate.