TEHNICA EXPERIMENTALA

1 . Definiti urmatoarele notiuni:

Factor experimental: Orice factor studiat într-o experienţă poartă denumirea de factor exp.
Experienţa - este o acţiune efectuată pentru a produce un eveniment care
este presupus că poate avea loc în condiţiile
Experienta de camp: o cultura comparativa asezata pe parcele si executata cu scopul de a afla care este varianta
cea mai productiva care da productie de calitate si la un pret mai mic;
Varianta: reprezinta totalitatea parcelelor experimentale dintr-un camp de experienta carevau aceeleasi conditii
de vegetatie in raport cu factorul studiat;
Bloc - ansamblul de variante care alcătuiesc o repetiţie.
Repetitia: reprezinta totalitatea variantelor asezate o singura data pe teren;
Parcela experimentala: unitatea de baza a unei experiente si are caracteristic faptul ca toate parcelele au aceeasi
forma si dimensiune si sunt grupate cat mai strans in jurul unui punct;
Martor: varianta cu care se compara celelalte variante.
Parcelele de protecţie - sunt aşezate pe părţile lateraleşi au rolul de a proteja parcelele marginale de
influenţa încălcărilor de orice fel.
Banda de protecţie - înconjoară experienţa, cu rol de protecţie.

2.Metode de asezare a experintelor (exemple):

-metode vechi:
asezare liniara, patratica, in fasii;
-metode noi:
metoda blocurilor, asezarea in patrat latin, asezarea in grilaje

3.Interpretarea si valorificarea rezultatelor experimentale:

Important în cadrul fiecărei experienţe este obţinerea datelor primare întrucât în mod inevitabil fiecare
şir de valori ale unui parametru este afectat de erori, de natură şi mărime diferită.Se urmareste separarea
erorilor si aflarea “valorii adevarate”
Indicatori pentru interpretarea rezultatelor: mediile,varianta si analiza variantei,testul F, abaterea
normala, coeficientul de corelatie.

4.Erori experimentale
Erorile experimentale sunt formate din erori elementare mici,pozitive sau negative.Se urmareste
separarea erorilor si aflarea “valorii adevarate” care reflecta capacitatea reala a facorului.
Erorile care denatureaza pot fi:
-Grosolane
-Sistematice
-Accidentale

5.Modalitati de interpretare a datelor experimentale:

I Media aritmetica La repetarea unei determinări, valorile care sunt mai apropiate de media
acesteia se repetă mult mai des decât cele care prezintă abateri mai mari de la medie;
cu alte cuvinte, frecvenţa valorilor apropiate de medie este mai mare dar scade cu
atât mai mult cu cât valoarea respectivă se abate mai mult de la medie.
II Abaterea standard Pentru a caracteriza dispersia valorilor, cea mai potrivită mărime statistic este
"abaterea standard" (s) care se obţine din "abaterea medie pătratică" (s2). Precizia unei determinări
este cu atât mai mare cu cât abaterea standard este mai mică

III Varianta si analiza variantei: Varianţa (s2) este o măsură a neomogenităţii datelor experimentale,
fiind de fapt, abaterea medie pătratică şi se calculează prin raportarea sumei pătratelor
abaterilor de la medie (SP) la numărul gradelor de libertate (GL)
Analiza varianţei, ca metodă de valorificare şi interpretare a datelor experimentale, constă în separarea
variaţiei totale, pentru întreaga experienţă şi exprimarea ei numerică. Varianţa erorii (s2E) reprezintă
etalonul cu care se compară toate celelalte varianţe.
IV Proba F ( raportul variantelor ) este o modalitate de interpretare a rezultatelor experimentale si
asigură punerea în evidenţă a diferenţelor reale dintre variantele cercetate prin compararea varianţei
variantelor cu varianţa erorii.

6.Dezvoltati urmatoarele notiuni:

CERCETAREA FUNDAMENTALA:
-Intelegerea fenomenelor din natura si societate
-Stabilirea unor noi legi stiintifice cu scopul largirii bazei teoretice
-Patrunderea mai adanca in tainele legilor naturii si societatii
CERCETAREA APLICATIVA:
-Preia rezultatele cercetarii fundamentale
-Realizarea unor aplicatii practice
-Solutionarea unor problem care apar in activitatea economica,sociala,educative
DEZVOLTAREA TEHNOLOGICA:
-Foloseste rezultatele cercetarii aplicate
-Realizarea si optimizarea unor procedee tehnologice noi
-Sporirea cantitativa si calitativa a productiei
-Aplicarea in practica a noutatilor tehnologice

7.Obiectivele cercetarii stiintifice in agricultura:

-Crearea de noi soiuri si hibrizi
-Elaborarea tehnologiilor specifice – mecanizare
-Crearea si testarea de noi pesticide – protective
-Crearea si testarea de noi substante fiziologic active nepoluante – ingrasaminte
-Promovarea sistemului de agricultura durabila
-Conservarea fertilitatii solului
-Gestionarea eficienta a apei
-Utilizarea surselor de energie neconventionala
-Dezvoltarea rurala
-Oportunitati de comercializare a produselor agro-alimentare - economie

8.Metode de cercetare stiintifica in agricultura:

-observatia
-cercetarea in laborator
-cercetarea in vase de vegetatie
-cercetarea in camp – utilizata pe scara cea mai larga
-modelarea – informatizarea

10.Clasificarea experientelor dupa locul desfasurarii:

-Ingrasaminte, soiuri si hibrizi
-Lucrari ale solului , fitotehnice etc.

11.Clasificarea experientelor dupa numarul factorilor

-Monofactoriale
-Polifactoriale

12.Clasificarea experientelor dupa marimea parcelei si scop:

-De orientare
-Riguroase ( propriu – zise )
-Demonstrative

13.Clasificarea experientelor dupa specificul activitatii de cercetare:

Specificul activitatii de cercetare:
-Fundamentala
-Aplicativa
-Dezvoltare tehnologica

14.Conditii care influenteaza reusita experientelor de camp:

-Precizarea obiectivelor experientei
-Alegerea terenului
-Dotarea cu inventarul necesar
-Folosirea unui asolament
-Uniformitatea lucrarilor
-Repetarea in timp si spatiu a fiecarei experiente

15.Importanta experientelor de camp:

-Evolutia practicilor agricole
-Ameliorarea si testarea soiurilor si hibrizilor noi
-Testarea de noi pesticide
-Testarea ingrasamintelor
-Testarea utilajelor
-Elaborarea de noi metode cultural
-Sisteme de irigatii
-Soluri slab productive
-Interactiuni intre factorii de productie
-Campul de experienta: obiect de demonstratie

16.Care sunt avantajele utilizarii parcelelelor experimentale in forma dreptunghiulara?

-Cuprind mai mult din neuniformitatea terenului
-Micsoreaza variatia productiilor in cadrul fiecarei variante
-Inlesnesc semanatul, ingrijirea si recoltatul
-Folosesc mai rational terenul – eliminari frontale mai mici
-Foarte utile in experientele de mecanizare
-Reduc eroarea experimentala cu 25%

17.Care sunt factorii care influenteaza marimea parcelelor experimentale ?

-Gradul de neuniformitate a fertilitatii solului
-Planta cultivata
-Omogenitatea materialului experimental
-Tipul experientei
Faza cercetarii: -exp de orientare ( microparcele ) 1-5-10 mp
-exp riguroase ( parcele mici ) 20-50-100 mp
-exp demonstrative ( parcele mari ) 1-2-5 ha

18.Care sunt factorii deformanti ai productiei parcelelor?

-Influenta marginii
-Influenta vecinilor
-Influenta golurilor

19.Influenta marginilor laterale este dependenta de:

-Latimea cararilor, drumurilor de acces
-Lungimea si suprafata parcelelor

20.Influenta vecinilor este dependenta de:

-Distanta intre randuri
-Factorii experimentali
-Deosebirile intre variante
-Forma parcelelor experimentale

21.Influenta golurilor accidentale depinde de urmatorii factori:

-Semanatori reglate incorect sau defecte
-Pat germinativ insuficient pregatit
-Putere de germinare redusa a semintelor
-Pasari,rozatoare
-Lucrari de ingrijire incorect executate
-Conditii meteo deosebite

22.Numarul de repetitii depinde de urmatorii factori:

-Gradul de variabilitate al fertilitatii solului
-Amplitudinea diferentelor intre variante
-Uniformitatea bilologica a semintelor
-Numarul variantelor experimentale
-Dotarea tehnica – minim 3R
-Metoda de asezare a experientei
-Faza cercetarii

23.Avantaje ale randomizarii variantelor in interiorul blocurilor:

-Asigura datelor experimentale proprietati matematice
-Ofera posibilitatea compararii variantelor cu mereu alti vecini
-Asigurarea confidentialitatii numelor variantelor
24.Martor intr-o experienta poate fi:
-Varianta raionata
-Media experientei
-Varianta cea mai buna
-Compararea tuturor variantelor intre ele

25.Masuri generale de executare a experientelor:

-Organizarea experientelor in camp
-Alegerea terenului pentru campul experimental
-Asolamentul in campul de experienta
-Pregatirea terenului in campul de experienta
-Procurarea semintelor
-Asezarea in teren a experientelor
-Fertilizarea
-Semanatul
-Lucrari de intretinere
-Etichetarea experientelor
-Observatii in timpul vegetatiei
-Recoltarea probelor si determinari in camp
-Recoltarea experientelor

26.Planul de cercetare are urmatoarele componente:

-Precizarea factorilor experimentali si graduarilor:
A – a1,b1…
B- b1,b2…
-Graduarile sa fie rationale
-Sa includa limitele extreme
-Intervale la factorii cantitativi

27.Terenul destinat amplasarii experientelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-Reprezentativ ( exp. izolate )
-Specific plantei cultivate ( profil,textura,orizonturi,adancime apa freatica )

28.Determinarea uniformitatii campului de experienta:

-Utilizarea de plante indicator ( apreciere vizuala ): putin sensibile, sensibile, foarte sensibile
-Culturi de recunoastere – experiente oarbe
-Cartografierea terenurilui – harti computerizate
-Cartarea solului
-Indicii de fertilitate

29.Masuri pentru uniformizarea solului in campul de experienta:

-Cultivarea acelorasi plante pe intreaga suprafata
-Aceleasi lucrari agrotehnice
-Sistem uniform de fertilizare
-Combaterea buruienilor,bolilor si daunatorilor
-Indepartarea resturilor vegetale
30.Care sunt avantajele si dezavantajele utilizarii campului fix?
Campul fix – ocupa in fiecare an acelasi teren
AVANTAJE:
-Usor de gasit o singura suprafata de teren uniforma
-Efectuarea in conditii bune a observatiilor
-Supraveghere usoara
DEZAVANTAJE:
-Efecte remanente ale experientelor precedente
-Maruntirea excesiva a solului
-Microclimat diferit de cultura mare

31.Care sunt avantajele si deavantajele utilizarii campului mobil?

Campul mobil: se muta in fiecare an pe diferite tarlale ocupate de aceleasi culture
AVANTAJE:
-Microclimat favorbail
-Conditii de productie specifice zonei ecologice
-Elimina efectele remanente ale experientei anterioare
DEZAVANTAJE:
-Mai greu de gasit teren uniform
-Executarea experientelor si observatiilor mai dificila
-Supraveghere mai dificila

32.Recomandari privind pregatirea terenului in campul de experienta:

-LUCRARILESOLULUI:
-Corespunzatoare speciilor cultivate
-La fel ca in cultura mare
-Respectarea cu stictete a epocii si a momentului executiei
-Evitarea intoarcerilor pe suprafata parcelelelor
-Eliminarea excesului de apa
-Uniformitate
-PREGATIREA PATULUI GERMINATIV:
-Evitarea maruntirii excessive
-Respectarea indicilor calitativi de lucru
-Diferentiat in functie de cerintele fiecarei specii

33.Asezarea in teren a experientelor se stabileste in baza urmatoarelor planuri:

-Metode de asezare a experientelor:
a) Distributie sistematica
b) Distributie randomizata

34.Recomandari generale privind fertilizarea in campurile experimentale

-Stabilirea exacta a dozelor: -tehnologia de cultura, specia cultivata, planta premergatoare,insusirile
solului
-Aplicare uniforma
-Respectarea epocii de administrare
35.Recomandari generale privind semanatul in campurile experimentale
-In aceeasi zi pentru toate variantele
-Repartizarea uniforma a semintelor
-Respectarea stricta a elementelor tehnologice fiecarei culturi:epoca de semanat, adancime, densitate
-Plante cat mai uniforme si normal dezvoltate

36.Recomandari generale privind lucrarile de intretinere executate in campurile experimentale:

-Lucrarile de intretinere cerute de agrotehnica culturii
-In aceleasi conditii ca si in cultura mare (doze, epoci , produse )
-In aceeasi zi pentru toate variantele
-Uniform
-Nu se executa tratamente cand este necesara determinarea rezistentei la boli si daunatori
-Sa nu provoace goluri
-Intretinerea drumurilor si aleilor
-Protectia culturilor impotriva pasarilor

37.Observatii generale recomandate in timpul vegetatiei:

- Carnetul de observatii cuprinde:-Planul campului de experienta - Datele meteorologice
-Observatiile trebuie facute:-Permanent – De aceeasi persoana –Prin masuratori directe
-Note acordate – Scari de apreciere
-Se intocmesc fise de observatii

38.Care sunt principalele obiective in crearea de noi soiuri si hibrizi?

-Productivitate / Calitate
-Rezistenta la boli si daunatori
-Toleranta la erbicide
-Rezistenta la seceta
-Valorificarea ingrasamintelor
-Valorificarea irigatiilor

39.Care sunt principalele directii de cercetare in cadrul experientelor cu amendamente si

ingrasaminte ?
-Starea de fertilitate a solului
-Stabilirea necesarului de ingrasaminte organice si minerale
-Elementele deficitare din sol
-Eficacitatea fertilizarii in corelatie cu alte verigi tehnologice ( lucrarile solului , umiditatea, temp. etc )
-Forma de aplicare a ingrasamintelor

40.Care sunt principalele directii de cercetare in cadrul experientelor cu metode culturale? (

Obiective )
-Metode de lucrare a solului
-Rotatii ( asolamente )
-Epoci de semanat
-Distante si desimi de semanat
-Lucrari de ingrijire a culturilor agricole
41.Stabilirea semnificatiei diferentelor de productie cu ajutorul diferentelor limita (DL) - tabel

Alte posibile intrebari:

Modul de inregistrare, calculare si interpretare a rezultatelor:

-Scari de apreciere

-Tipuri de analize

-Teste utilizate in prelucrarea statistica

-Corelatii intre parametrii urmariti

Durata experimentarilor:

-Exp cu soiuri, hibrizi, tratamente – minim 3 ani

-Exp cu lucrari ale solului, asolamente, fertilizare – de lunga durata

-In mai multe localitati – delimiteaza arealul de utilizare a datelor

Procurarea semintelor:

-Sa posede o valoare cultural ridicata

-Sa faca parte din acelasi lot

-Se primeste direct de la solicitant

-Se inlocuieste anual la soiurile alogame

-La soiurile autogame se recomanda purificari biologice

-In exp cu metode culturale – se utilizezaza un singur cultivar

Cercetarea in camp:

-Camp de experienta

-Metoda de referinta

-Metoda de validare

Metode de cercetare: MODELAREA – INFORMATIZAREA

-Modele matematice

-Baze de date

-Interpretarea statistica a informatiei

-Informatia este usor accesibila

Explicati modul in care se pregateste solul pentru experinte in vase de vegetatie:

Se recolteaza un numar de circa 50 de probe individuale care se omogenizeaza, rezultand oproba medie. La
recoltarea probelor trebuie sa se tina seama de lcrarile care s au executa pe terenul respectiv evitandu se in
aceelasi timp terenurile unde s-au folosit erbicide cuefect permanent, unde au fost amplasate platforme de gunoi,
stane,etc. Inainte de a fi pus invas se repartizeaza aceeasi cantitate de sol pentru ca rezultatele sa poata fi
compatibile.