Subiecte tehnica experimentala

1.Obiectul de baza al tehnicii experimentale

T.E. este un ansamblu structural de ansamble constituite dintr-un algoritm proiectat in vederea
cunoasterii actiunii legilor care proiecteaza productia vegetala, evolutia factorilor determinanti ce
determina in plan cantitativ si calitativ productia si relatiile acesteia cu mediul incojurator.

Obiectivul de baza al T.E. este descoperira de elemente tehnologice noi si de perfectionare a celor
existente in scopul cresterii productiei agricole, a imbunatatirii calitatii acesteia in conditiile unei
valorificari optime a resurselor.

Obiectivul secundar este perfectionarea metodelor si a instrumentelor de cercetare pentru a putea

realiza o cunoastere mai profunda a legilor si proceselor care guverneaza agricultura.

2.Principiile care stau la baza tehnicii experimentale

Principiile care stau la baza T.E. sunt:

- al similitudinii

- al actiunii ierarhizate a factorilor

- al optimizarii sistemului prin iteratii succesive

La baza acestor principii sta metoda comparatiei.

Principiul similitudinii precizeaza ca incercarile trebuie sa se realizeze in conditii cat mai apropiate de
cele in care se vor aplica rezultatele cercetarii.

Principiul actiunii ierarhizate are in vedere o etapizare a abordarii cercetarii.

Principul optimizarii are in vedere ca fiecare veriga tehnologica sa poata fi optimizata:

- Prima etapa de optimizare: Alegerea soiului.

- A doua etapa de optimizare: Stabilirea densitatii hibridului.

- A treia etapa de optimizare: Stabilirea dozelor de ingrasaminte.

- A patra etapa de optimizare: Stabilirea eficacitatii produselor de protectia plantelor.

Metoda de cercetare:

- este materialista (are la baza verificarea ipotezelor stiintifice prin experimente)

- se bazeaza pe doua principii:

1.Inductiv-deductiv

2.Analizei sistemice
1.- nu este propriu T.E.

- este un principiu general care opereaza cu legi, procese si fenomene apartinand altor domenii de
activitate in care scopul identificarii de noi cai de influentare a productiei agricole.

2.Are in vedere studiul componentelor sistemului, structura acestuia, procesele si conexiunile interne si
externe bazate pe teorii imprumutate din cibernetica si stabilesc toerii intre diferite parti ale intregului
cu scopul de a realiza modele care sa perminta predictia comportamentelor plantelor in anumite
procese.

3.Instrumentele cercetarii stiintifice, exemple.

Instrumentele cercetarii stiintifice sunt foarte diferite, pornind de la campul de experienta, la sere,
fitotroane, camere de crestere, laboratoarele mergand pana la integrararea de complexe de cercetare
stiintifica.

Prelucrarea statistica a informatiei departajarea pe baza unor criterii obiective ceea ce este important
de ceea ce nu este important.

Complexitatea echipei de cercetare:

In ceercetarea agricola este nevoie de ingineri agronomie, biologi, fizicieni, chimisti, matematicieni
pentru a realiza o tratare corespunzatoare a lementelor sistemului.

T.E. are legatura cu discipline fundamentale:

-matematica

-chimia

-fizica

-informatica

-precum si cu stiintele agronomice: pedologia, agrotehnica, fitotehnia, fiziologia plantelor, precum si cu

unele elemente de management (unde transpunem in teren rezultatele cercetarii stiintifice).

4.Etapele de dezvoltare a tehnicii experimentale

Nicolae Saulescu a deosebit 3 etape (epoci) in dezvoltarea cercetarii agricole:

1. Etapa observatiilor si incercarilor simple

2. Etapa dominata de teoria nutritiei minerale a plantelor

3. Etapa moderna

4. Etapa contemporana

1.-ca timp aceasta etapa este marginita de primele incercari ale omului vnite din timpuri imemorabile si
tine pana in 1840

-aceasta etapa este caracterizata prin urmatoarele elemente:

a.identificarea de plante, bulbi, tuberculi cu dezvoltare mai buna si calitati mai deosebite

b.schimbarea intre regiuni a diferitelor seminte cu adaptare mai buna la coditiile de mediu

c.identificarea rolului de fertilizant al gunoiului de grajd, al cenusii si al ingrasamintelor verzi

d.identificarea actiunii usor erbicide a apei de mare

2.-tine din 1840 pana in 1915

-este domianata de evidentierea rolului important al ingrasamintelor si de aparitia primelor statiuni

experimentale

-se lucra intr-o singura repetitie

-nu se tinea cont de existenta golurilor de experiente

Un rol important in Anglia l-a avut Grouven care a introdus corectia golurilor si experimentarea acelorasi
variante in mai multe localitati, ceea ce se numeste astazi serii de experiente.

Introducerea de catre Wagner (Vagner?) a termenului de repetitie.

3.-dureaza din 1915 pana in 1970

-are drept caracteristica esentiala extinderea domeniului cercetarilor de camp si promovarea

calculului probabilitatilor in valorificarea rezultatelor experimentale.

-s-a fondat in 1929 Institutul de Cercetari Agronomice al Romaniei care a infiintat propriile statiuni
experimentale

-1926-1938 s-a introdus prelucrarea datelor prin analiza variatiei

-Institutul de Cercetari Agricole a abrordat o tematica larga de creare a unor soiuri de plante agricole
(soiul de grau A15)

4.-s-au perfectionat mijloacele de cercetare

-au aparut programe de cercetare pe culturi

-s-au realizat primele cercetari integrate in domeniul pesticidelor

5.Functiile experientei de camp (enumerare)

-ca instrument esential de cercetare stiintifica

-ca mijloc de orientare

-ca obiect de demonstratie si propaganda

-ca mijloc de educatie

6.Experienta de camp ca instrument esential de cercetare stiintifica

Are la baza experientele din camp, sere, solarii, T.E. poate largi universul cunoasterii.
7.Experienta de camp ca mijloc de orientare

Campurile experimentale ocazioneaza observarea diferitelor variante tehnologice cu sansa de a fi

adaptate in coonditii pedoclimatice asemanatoare.

8.Experinta de camp ca obiect de demonstratie si propaganda

Ocazioneaza prezentarea de soiuri, de hibrizi, de ingrasaminte, instalatii de irigatii, produse de protectia

plantelor usurand transferul in productie al acestora pe baza convingerii cultivatorilor de superioritatea
noilor elemente tehnologice.

9.Experienta de camp ca mijloc de educatie

Rolul educativ rezida in aceea ca cercetatorul sau tehnicianul se obisnuieste treptat cu acumularea de
observatii, cu realizarea de determinari in timpul perioadei de vegetatie, ceea ce conduce inerent la un
proces de dezvoltare individuala a capacitatii de cunoastere, obisnuindu-se cu ideea ca rezultatele apar
dupa ralizarea unui anumit effort.

O definire a importantei in realizarea de experiente se face treptat de la experiente simple

monofactoriale la experiente complexe cu 2,3 factori, lucru similar cu procesul de invatare.

10.Enumerati elementele de baza ale unei experiente

Elementele experientei de camp, discutand generic sunt:

-Varianta

-Repetitia

-Perdele de protectie

-Benzile de protectie

-Drumurile

-Potecile

11.Definitia experientei de camp

Experientele sunt grupate de obicei in cadrul campului de experiente, care este caracterizat printr-un
inalt grad de uniformitate.

12.Definiti varianta experimetala, exemple

Varianta experimentala este reprezentata de graduarile factorului experimentat care fac obiectul
comparatiei.

Este absolut necesar ca diferentele dintre variantele experimentale sa fie totdeauna mai mari decat
diferentele dintre repetitiile aceleiasi variante.

Exemple
13.Definiti repetitia

Repetitia reprezinta aparitia o singura data in planul experientei a intregii serii de variante
experimentale. Sub aceasta insiruire a variantelor experimentale are loc pe orizontala, repetitia are
aspect de bloc. Atunci cand insiruirea variantelor experimentale are loc in plan vertical repetitia se
numeste coloana.

Functia acestor repetitii este de a oferi teren omogen pentru compararea variantelor experimentale din
interior.

14.Tipurile de repetitii

15.Rolul perdelei de protectie si al benzii de protectie

Perdelele de protectie au rolul de a proteja variantele experimentale pe capetele experientei de

eventualele atacuri din partea diferitilor daunatori. Benzile de protectia au acelasi rol, doar ca pe
lungimea blocurilor.

16.Factorii care determina marimea parcelelor experimentale

In practica, marimea parcelei experimentale variaza in functie de urmatorii factori:

1.Tehnica de lucru folosita in organizarea experimentelor este reprezentata de tipurile de masini

disponibile pentru lucrarea de prelucrare a solului, fapt ce determina o gama larga de suprafete. Cele
mai frecvente marimi de suprafata oscileaza intre 25-30 mp.

2.Felul experientei exprima domeniul de activitate. Pentru culturi semanate in randuri dese (cereale
paioase si rapita) 30 mp si 30-100 mp pentru culturi semanate la 70-100 cm.

3.Felul plantei la paioase este suficienta o parcela de 20 mp

- fl soarelui, porumb: 61-80 mp

- cartof: 60 plante/ parcela

- sfecla: 100 plante/parcela

4.Neuniformitatea solului impune in principiu sole mici si repetitii multe (cel putin 4)

5.Etapa de experienta

-in experienta cu plante asezate in randuri suprafata parcelei experimentale este de 10 mp pentru
orientare si 20 mp pentru cele de concurs

- pentru plantele prasitoare 30-40 plante pentru culturile de orientare

- 60-80 pentru plantele de concurs

6.Adresabilitatea experientei

-se refera la publicul caruia ii este adresata experienta

-din acest punct de vedere avem: laturi demonstrative , experimente de orientare si expozitii
experimentale

-experientele riguroase se realizeaza in campuri experimentale ale statiunilor de cercetare si ale

universitatilor si sunt reprezentate prin parcele de dimensiuni mici (10-30 mp)

-loturile demonstrative cuprind parcele de 100-200 mp si sunt destinate familiarizarii publicului cu soiuri
sau hibrizi, ingrasaminte noi, PPP de ultima generatie

-experientele de orientare se realizeaza pe suprafete de la 5000 mp 5 ha si au ca scop urmarirea

performantei tehnologice in conditii similare celor din productie.

7.Expozitii experimentale se realizeaza in anumite zone si cuprind pe parcele mici soiuri, hibrizi,
incercari de PPP, demonstratii cu masini agricole fiind destinate promovarii programului tehnic.

17.Forma parcelei experimentale

Forma parcelei experimentale este de obicei dreptunghiulara avand raportul dintre lungime si latime
cuprins intre 3:1 si 10:1. Masurile la tichetarea experientelor se fac mai usor pe lungimi mai mici ale
blocului.

Grupeaza mai bine parcele in teren, ceea ce face ca fluctuatia sa fie mai mica.

Se foloseste mai rational campul experimental (drumurile dintre repetitii sunt mai scurte, iar fasiile mai
inguste).

18.Avantajul parcelelor mai mici

Parcelele mai mici au avantajele:

1.Gasirea unei zone cu uniformitate ridicata

2.Parcelele mai mici fac posibila cresterea numarului de repetitii

3.Determina rationalizarea lucrarilor de ingrijire, recoltare a experientelor permitand trecerea centrului

de pe latura cantitativa pe cea calitativa legata de observatiile de valorificare a experientelor =>
cresterea productivitatii muncii in cercetare.

4.Solicita cheltuieli materiale mici, ceea ce permite deplasarea unei importante sume de bani catre
dotare unde suntem foarte deficitari.

5.Reducerea volumului de munca bruta.

6.In experimentele cu soiuri si hibrizi este nevoie de cantitate mica de seminte ceeaa ce permite
castigarea in experimentare a 1-2 ani pentru introducerea soiurilor si hibrizilor noi.

19.Adresabilitatea experientei ca factor ce determina marimea parcelei experimetale

VEZI PUNCTUL 6 DE LA 16 !!!

20.Criteriile de clasificare ale experientelor

Criteriile de clasificare exprima nivelul de cunoastere intr-un anumit domeniu, ele sunt:

1.Felul experientelor

2.Plantele care se experimenteaza

3.Factorii care influenteaza productia

4.Complexitatea experientelor

5.Tipul factorilor luati in experimentare

6.Marimea suprafetei parcelelor experimentale

7.Repetarea experientelor in timp si spatiu

21.Clasificarea experientelor dupa felul experientei

-se refera la sistemul de experimentare

-avem de-a face cu:

-experienta de camp

-experienta in vase de vegetatie

-experienta pe coloane de sol

-experienta in sere, solarii

-experiente in camere de crestere

-experiente in fitotron, unde se poate castiga un sezon de vegetatie

-experiente de tipul Biosfera 1 sau 2: cultivarea plantelor in conditii deosebite in care planta este
reciclabila.

22.Clasificare experientei dupa felul plantelor cu care se experimenteaza

Plantele cu care se experimenteaza:

-pasiuni si fanete

-plante horticole

-flori

-pomi fructiferi

-vita-de-vie

-plante dendrologice
23.Clasificarea experientei dupa felul factorilor care influenteaza productia

Factorii care influenteaza productia:

- experiene cu soiuri;

- experiene cu ngrminte;

- experiene cu metode i tehnici de irigare;

- experiene cu lucrrile solului;

- experiene cu produse de protecia plantelor (fungicide, insecticide, erbicide, etc.);

- experiene cu tipuri de maini i agregate agricole.

24.Clasificarea experientei dupa numarul factorilor luati in experimentare

Complexitatea:

-experiente monofactoriale (un singur factor)

-experiente polifactoriale (2,3,4 factori)

25.Clasificarea experientei dupa repetarea lor in spatiu

Dupa repetarea lor in spatiu:

-intr-un singur loc

-in mai multe locuri, in diferite conditii pedoclimatice si raspunzand unor probleme de interes general

26.Clasificarea experientei dupa repetarea lor in timp

Repetarea:

-experiente simple 1 an

-experiente care se fac pe durata scurta 2-3 ani

-experiente care se fac pe durata medie 6-7 ani

-experiente care se fac pe durata lunga peste 20 de ani

-experientele cu durata scurta vizeaza cultura unui sortiment de soiuri/hibrizi, incercarea unor erbicide

-experientele de durata medie vizeaza experimentele cu tipuri de ingrasaminte folosite la diferite plante
la care se are in vedere aspectul translocarii, remanenta

-experientele de lunga durata sunt destinate unor probleme fundamentale legate de evolutia fertilitatii
solului.
27.Clasificarea experientelor dupa tipul factorilor

Tipul factorilor luati in experimentare:

-factorul soi

-factorul ingrasaminte

-PPP

-epoci de semanat

-densitati

-fitoregulator de crestere

-factori climatici (lumina, apa)

28.Care sunt factorii perturbatori (deformatori) ai productiei parcelelor experimentale ?

Factorii deformatori ai productiei parcelelor experimetale sunt reprezentate de marginile frontale

longitudinale si de goluri.

Marginile frontale expun plantele din vecinatate la mai multa lumina si la o aprovizionare lipsita de
concurenta cu apa si substante nutritive. Din acest motiv marginile se elimina pe o adancime de 0,25-
0,5m.

Influenta marginilor longitudinale este datorata variantelor vecine si uneori la exeriente amelioratoare,
cararilor suplimentare.

Influenta golurilor poate fi cauzata de goluri sistematice sau de goluri intamplatoare.

Golurile sistematice au drept cauza reactia speciei respective la tratamentul efectuat.

Golurile intamplatoare au drept cauza greseli de tehnologie

29.La ce se refera termenii de productie exacta si reala ?

Productiile trebuie sa indeplineasca doua conditii:

-sa fie exacte se refera la faptul ca productia parcelei experimentale provenita din diferitele repetitii
trebuie sa fi fost supusa unor operatiuni de aducere la stas corecte

-sa fie reale se refera la asigurarea valorificarii capacitatii de productie reale reale a variantelor, fapt
care se realizeaza printr-o serie de masuri. Acestea fiind:

1.Alegerea corecta a locului de amplasare a experientei

2.Asigurarea unor conditii corespunzatoare de infiintare, pornind de la pregatirea terenului la lucrari de

ingrijire

3.Realizarea inlaturarii efectului perturbator al marginii parcelei experimentale si a golurilor

4.Inlaturarea unor erori grosolane de cantarire

Toate aceste cerinte sunt indeplinite de un personal calificat.

30.Cum se face eliminarea influentei golurilor in experiente?

. Cand golurile sunt repartizate uniform in parcela, se seamana si daca nu inregistreaza o suprafata mai
mare de 10% nu se face nicio corectie de goluri, socotindu-se ca planta din vecinatate compenseaza
golul.

Goluri > 10% - daca se afla intr-o parcela se elimina parcela respectiva realizandu-se media celor ramase

- daca toate parcelele sunt la fel se ia ca atare productia parcelei respective

31.Caracteristicile esentiale ale metodicii experimentale.

Scopul cercetarii este de a obtine raspunsuri competitive reale si intr-un timp scurt la actiunile complexe
ale factorilor experimentati cu un aparat suficient de subtire pentru a releva semnificatia diferentelor
mici de productie precum si actiunile directe si interactiunile factorilor.

1.Randomizarea

2.Controlul influentei fertilitatii solului prin adoptarea unor metode de asezare corespunzatoare

3.Studiul mai multor factori in aceeasi experienta

4.Compararea directa a mai multor variante

5.Organizarea fluxului informational de date potrivit scopului experientelor

6.Posibilitatea de transgresare a datelor experimentale

7.Valorizarea actiunii factorilor experimentati.

32.Ce este randomizarea?

-asezarea intamplatoare a variantelor experimentale in cadrul repetitiilor

-la inceput variantele erau asezate in ordine sistematica

-asezarile randomizate se pot realiza fie dupa niste tabele cu date randomizate , fie prin procedeul
biletelor elaborate-fisa, fie prin sondaj aplicarii sondajului cu bila nerevenibila.

33.De ce este neceasara experimentarea simultana a mai multor factori ?

Aparitia unui cultivar nou (soi sau hibrid) impune stabilirea unei tehnologii.

Pentru a elabora tehnologia in sistem experimental monofactorial sunt necesari macar 2 ani pentru
testarea fiecarui factor. Cum astazi epuizarea heterozisului a unui nou cultivar se realizeaza in 10-12 ani
dupa care trebuie inlocuit, dupa 10 ani de experiente s-a lucrat degeaba.

Avantajele experientelor polifactoriale:

-determina rezultate mai reale

-permit evaluarea actiunii directe cat si a interactiunii factorilor

-determina cresterea productivitatii muncii in cercetare

-aduc economie de timp si bani, deoarece parcelele experimentale mai putine duc la obtinerea de
rezultate mai precise si mai rapide

-scurteaza ciclul experimental pana la intrarea in productie a rezultatului

Interactiunile negative se refera la faptul ca sporul de productie obtinut prin prezenta factorilor
experimentali este mai mic.

34.Cum se poate asigura compararea directa a variantelor si ce avantaje are aceasta?

Asigurarea comparativitatii este in deziderat al realizarii unor informatii corecte, directe.

Experientele reclama acest lucru acest lucru pentru a putea fi ierarhizate variantele experimentale si a
oferi cultivatorului o plaja mai larga pentru alegere.

35. Ce sunt experientele polifactoriale fractionate?

- sunt necesare pentru rezolvarea unor probleme de protectia plantelor cum ar fi poluarea cu titei de la
sondele parasite sau cu pesticide. In cadrul acestor experiente este necesara realizarea dincolo de
martor a 3-4 variante cu doze dincolo de optimul tehnic pentru stabilirea ratei de depoluare a solului.
Acest lucru poate permite o prognoza a numarului de ani in care sa se realizeze depoluarea solului.

36.Care sunt elementele care determina alegerea metodei de asezare?

Alegerea asezarii depinde de:

1.Uniformitatea solului

2.Numarul de variante experimentale

3.Forma terenului

4.Cantitatea de seminte disponibila

5.Precizia si scopul experientei

37.Etapele organizarii experientelor

1.Proiectarea experientelor

2.Asigurarea conditiilor de experimentare

3.Asezarea experientelor in teren

4.Realizarea lucrarilor experimentale

5.Recoltarea probelor

6.Pregatirea datelor, inregistrarea si valorificarea lor.

38.Continutul proiectarii experientelor reflecate in indicatorii experimentali

Proiectarea experienelor: asigur competitivatea n experimentare n sensul obinerii unor date noi,
reale i exacte, necesare produciei, presupune o gndire anticipativ a scopurilor experienei, a
modului de msurare, investigare i valorificare a datelor. Scopurile experienei trebuiesc formulate
precis, clar, simplu pornind de la ceea ce se ateapt s se realizeze prin aceast experien i estimarea
zonei de aplicabilitate.

Ori

Urmareste sa realizeze in mod anticipat o imafine foarte precisa a experientei pana la nivel de detaliu.

Presupune stabilirea urmatoarelor:

-fixarea scopurilor/obiectivelor experientelor

-stabilirea modului de masurare si investigare

-metoda de calcul si valorificare a datelor experimentale

39(1).Modul de masurare si ca etapa de proiectare a experientelor

Cuprinde o serie de indicatori cum ar fi:

1.Factorii studiati

2.Variantele experimentale

3.Numarul de repetitii

4.Metoda de asezare

5.Marimea parcelelor experimentale

6.Distanta intre randuri

7.Distanta dintre plante pe rand

8.Lucrarile de ingrijire si tratamentele aplicate

9.Principalele obesrvatii, masuratori, analize precum si determinarile care trebuiesc realizate la recoltare

Acesti indicatori trebuiesc stabiliti astfel incat sa se evite erorile intamplatoare.

Trebuie stabilita varianta martor (obligatoriu)

In graduarile factorilor trebuie procedat diferit in functie de factori: daca factorul se exprima cantitativ,
trebuie gandit astfel incat sa aiba 3-4 graduari pentru a putea obtine o curba a actiunii factorilor care
permite un calcul de optimizare in plan tehnic si economic.

Pentru factorii de natura calitativa (experimentarea unor soiuri sau hibrizi, a unor erbicide, insecticide) la
dozele omologate, numar de variante trebuie sa fie mult mai mare pentru a putea selecta din experienta
variantele de perspectiva.

Pentru soiuri care nu au acelasi parcurs fenologic trebuie semanate mai multe soiuri.
39(2).Asigurarea conditiilor de experimentare

Realizarea experimentului impune insumarea urmatoarelor conditii de baza:

1.Stabilirea terenului destinat experimentului

2.Stabilirea asolamentului in campul experimental

3.Asigurarea unei baze experimentale moderne

4.Asigurarea materialului semincer si a diverselor materiale

5.Pregatirea materialului pentru experienta

6.Existenta unui personal calificat pentru cercetare

40.La ce se refera conditia de reprezentativitate in campul experimental ?

Se refera la amplasarea experientelor in clima, unitatea geomorfologica si pe tipul de sol caracteristic

zonei in care cercetarile urmeaza a fi aplicate.

Conditia de microclimat se realizeaza prin plasarea experientei intr-un masiv de experiente cu aceeasi
specie sau intr-o sola din cultura mare in care este semanata aceeasi planta.

Stabilirea unitatii geomorfologice are in vedere forma cea mai raspandita de relief din cadrul zonei;
experienta urmand sa se amplaseze evitandu-se zonele mai inalte sau mai joase.

Pentru stabilirea tipului de sol trebuie avut in vedere solul dominant din zona care ofera planicitate,
adica acelasi regim de circulatie al apei atat la suprafata cat si a apei freatice.

41.La ce se refera conditia de specificitate in campul experimental ?

Are in vedere solul sub raport textural pe care pot creste in cele mai bune conditii anumite specii de
plante.

Ex: cartoful si secara necesita soluri cu textura usoara, nisipoasa.

42.La ce se refera conditia de uniformitate in campul experimental ?

Se refera la microrelief sub raportul omogenitatii constitutiei fizice, chimice atat la suprafata cat si pe
profilul de sol.

43.Alcatuiti un asolament pentru un camp experimental mobil

44.Alcatuiti un asolament de 5 ani pentru un camp experimental fix cu o perioada de uniformizare de

2 ani

45.Alcatuiti un asolament de 3 ani pentru un camp experimental fix cu o perioada de uniformizare de

2 ani
46.Elementele unei baze experimentale moderne

Experienta moderna presupune urmatoarele elemente:

1.Remiza de masini si agregate:

-existenta a doua tipuri de masini agricole

-existenta plugurilor
-existenta unor grape cu discuri (GD3;GD4)
-CPGS
-semanatori (SUP21;SUP29;SPC6)
-masini de lucrat solul
-masini de erbicidare
-grapa mica cu discuri
-combina
-remorca mica (1.5T)
-remorca basculanta (4T)

2.Inventarul primar pentru experimentare:

pentru pichetare
-ciocan
-tarus
-jaloane
-echer
-cosurile in care se transporta tarusii
pentru cantarire

-balanta
-cantar de precizie
pentru recoltarea probelor
-sonda Nekrasov
-sonda agrotehnica

meteorologic termometru
-de sol pentru adancimi
-de maxima
-de minima
-normal
3.Laboratoare bine echipate
Aparatura de laborator:
-balanta cu 2-3 zecimale
-etuva
-incubator
-lampa fotometrica
-lampa spectrofotometrica
-aparatura de determinare a azotului
-sticlarie de laborator
-pipete automate
-biurete
-ceas de laborator
-calculator pentru prelevarea rezultatelor
4.Magazii pentru probe de seminte, ingrasaminte si pesticide
Magaziile pentru probele de laborator cuprind:
-cutii metalice pentru depozitarea probelor
-sistem de suporti
Magaziile pentru ingrasaminte se realizeaza din tevi din 3 in 3 metri, acoperis, plasa de sarma din jur-
imprejur.
Magaziile pentru unelte si piese de schimb:
-are compartimente separate
-sape, greble, coase, seceri, tarnacoape
-piese de schimb
Magaziile pentru pesticide cuprind principalele insecticide, pesticide, in compartimente separate cu
inscriptionarea fiecarui sortiment. Trebuie sa:
-dispuna de ventilatie
-existe pipete pentru extragerea cantitatii de pesticid si pentru masurarea cantitatii de pesticide
47.Asigurarea materialului semincer si a diferitelor materiale experimentale
Pentru o buna execuutie a experientei semintele se procura devreme de la sursa, cu certificat de calitate
in care sa fie precizata MMB, germinatia si puritatea.
Cantitatea procurata trebuie sa fie cu 0.5-2kg > decat necesarul pentru ca o parte ramane in
semanatoare dupa semnat.
48.Etichetarea experientelor
Experientele sunt marcate cu etichete mari, a caror dimensiuni pot fi de 70-100 cm.
Parcelele experimentale sunt marcate cu etichete a caror dimensiune este de 15x20cm
Momentul asezarii etichetelor pe teren este primavara devreme pentru cultura semanata toamna si
imediat dupa semanat pentru cele semanata in primavara.
49.Aplicarea ingrasamintelor minerale in experiente
Aplicare:
-uniforma pe toata suprafata cu aceeasi doza, se face cu SUP29
- cu doze diferite la parcela
50.Aplicarea ingrasamintelor organice in experiente
Aplicare:
-uniforma-pe toata suprafata
-diferentiata-pe parcela se aplica manual
51.Semanatul in experiente (cerinte)
Semanatul este o lucrare care va configura prin recolta sinteza influentei factorilor.
La recoltat cerinta este ca parcela experimentala sa se prezinte ca un masiv de plante, pentru aceasta
semanatul trebuie sa indelineasca urmatoarele conditii:
1.O pregatire perfecta prin lucrari de baza si patul germinativ, uniform pe latimea parcelei
experimentale
2.Semanatul se incheie intr-o singura zi
3.Realizarea semanatului in conditii de uniformitate pe toata latimea de lucru a samanatorii
4.Semanatul sa se faca in conditii de uniformitate pe adancimea de semanat
5.Se are in vedere o realizare a stratuluide acoperire uniforma deasupra semintelor
6.Acolo unde este vorba de plantare se asigura udare la fiecare cuil cateva zile dupa semanat pentru a se
prinde bine rasadul
7.Lucrarile de ingrijire
52.Lucrarile de ingrijire in experiente, cerinte
-au in vedere pastrareaintegritatii culturii
-distrugerea crustei, a buruienilor, bolilor si inrigarea culturilor
-cerintele efectuarii acestor lucrari:
1.Asigurarea integritatii culturii dupa efectuarea lucrarii
2.Sa se efectueze in aceeasi zi, uniform
3.Pe planul suprafetei si adancimii sa existe uniformitate in toata experienta daca tematica experientei
nu prevede altfel
4.Aplicarea de PPP inclusiv a stimulatorilor de crestere sa se faca in dozele in care au fost avizate daca
tematica nu prevede altfel
5.Terenul sa nu fie calcat dupa realizarea lucrarii
6.Se va acorda atentie combaterii pasarilor care pot distruge recolta
7.Pentru zonele experientelor expuse atacului animalelor se iau masuri corespunzatoare
53.Cum se stabileste data rasaririi plantelor in parcele experimentale
Data rasaririi plantelor 75% din plante au strabatut suprafata solului si randurile devin vizibile
54.Recoltatul experientei (exigente)
Cerinte privind recoltarea experientei:
1.Inainte de recoltare se face un tur al experientei privind densitatea, prezenta golurilor
2.Recoltarea se face incepand cu benzile si perdelele de protectii si apoi eliminarile
3.Recoltarea se realizeaza in maxim 2 zile
4.Recoltarea se face uniform
5.Recoltarea leguminoaselor pentru boabe unde existe riscul de scuturare sa se faca mai devreme
6.Recoltarea sa se faca pe timp senin
55.Cum se apreciaza pagubele in experienta
1-nu sunt pagube
5-50% plante distruse
9-arcela distrusa
56.Semnificatia notelor de 0 sau 1 si 9 in experiente
0,1-foarte bine
9-foarte slab
57.Cum se apreciaza atacul de boli si daunatori
Se apreciaza cu note de la 0 la 9, unde:
0-absenta bolilor si a daunatorilor
9-situatia unde exista boala/daunatorul peste tot
58.De ce este necesara cultivarea a 5 soiuri sau hibrizi in aceiasi ferma?