http://aparate.elth.ucv.

ro/ SOLICITRILE APARATELOR ELECTRICE Solicitrile sunt efectul curenilor de scurtcircuit ce pot aprea aleator, n cazul deteriorrii echipamentelor electrice sau a unor manevre gresite.n caz de avarie, releele sesizeaz cresterea valorii curentului si dau comanda deschiderii ntreruptorului. La separarea contactelor apare arcul electric; dup stingerea arcului electric apare tensiunea de restabilire. Din momentul apariiei curentului de scurtcircuit pn la deconectarea circuitului apar solicitri ale cilor de curent si echipamentelor electrice, solicitri de tip termic, electrodinamic si dielectric. Curentul de scurtcircuit provoac: solicitri termice si foreelectrodinamice. Aceste fore pot deforma sau rupe cile de curent sau pot deschide contactele provocnd arderea si sudarea acestora. Contactele se pot deschide datorit efectului de bucl. Fora este orientat spre zonele de cmp mai slab. De exemplu separatoarele sunt prevzute cu blocaje mecanice. La contactele unui ntreruptor sau contactor apar fore electrodinamice datorit striciunii liniilor de curent. Aceste fore tind s deschid contactele. Constructiv, acestor fore de respingere li se opun forele unor reostate de contact, prevzute pentru a creea un contact bun si a mpiedica deschiderea si sudarea contactelor. Datorit curenilor mari de scurtcircuit, prin efect termic apar nclziri excesive ale cilor de curent si ndeosebi ale contactelor. Pot aprea deci topiri locale ale zonei de contact sau chiar sudarea lor. Alte solicitri termice apar datorit prezenei arcului electric, n coloana cruia apar temperaturi de 10000-12000 K. Aceste temperaturi determin topirea si vaporizarea contactelor precum si carbonizarea materialelor izolante. SOLICITRI DIELECTRICE Dup ntreruperea arcului electric n spaiul dintre contacte se restabileste rigiditatea dielectric. Aceast evoluie a rigiditii dielectrice este caracterizat de variaia n timp a tensiunii de inere UT , care creste n timp datorit deionizrii spaiului dintre contacte si deplasrii acestora spre deschidere. Concomitent cu restabilirea rigiditii dielectrice n spaiul dintre contacte se restabileste si tensiunea sursei printr-un proces oscilant (tranzitoriu). Aceast tensiune din

perioada regimului tranzitoriu este tensiunea de restabilire Ur ntre UT si Ur are loc o competiie, de care depinde reusita deconectrii (stingerea arcului electric) sau nu (reaprinderea arcului electric). Strpungerea termic fiind depsit poate apare strpungerea dielectric si reamorsarea arcului electric datorit fenomenelor de ionizare prin soc. La tensiune mare apare cmp electric intens ntre contacte ce accelereaz electronii. Solicitrile echipamentelor supuse factorilor ambientali Mediul ambiant influeneaz comportarea echipamentelor electrice, n special a celor de nalt tensiune, prin intermediul factorilor: Temperatura si variaia n timp a acesteia. Presiunea atmosferic. Precipitaiile, de ex. ploaia, roua, zpada. Ceaa. Gheaa, chiciura formate pe piesele izolante sau mobile ale cilor de curent sau mecanismelor de acionare. Vntul, furtunile. Radiaiile solare. Poluarea si contaminarea suprafeelor. Vibraiile, scuturturile. Factorii microbiologici, microorganismele, mucegaiurile. Influena temperaturii, presiunii si densitii relative a aerului Parametrii de referin ai mediului ambiant sunt: Presiunea temperatura umiditatea absolut normat umiditatea relativ de 64%.

Temperatura si presiunea aerului influeneaz comportarea echipamentelor electrice prin intermediul densitii relative.

Supratemperaturile n diferite puncte ale echipamentului ca si tensiunile de inere ale izolaiei externe sunt garantate pentru temperaturi ale mediului ambiant de 20 C si presiunea atmosferic de 760 mmHg . Pentru ntreruptoare si transformatoare de putere temperatura mediului ambiant normalizat este de 40 C. Nivelele de izolaie si temperaturile maxime admise ale echipamentelor sunt valabile pentru o altitudine de montaj de 1000m. Pentru altitudini mai mari, se reduc cu 1% limitele admisibile ale supratemperaturilor, pentru fiecare 300m depsire a altitudinii normalizate. Similar, se reduc si tensiunile de inere ale izolaiei externe. Prin urmare se majoreaz distanele de izolaie n aer cu 3,5%, pentru fiecare 300m depsire a altitudinii normalizate, pentru echipamentele de interior cu tensiuni nominale pn la 35kV sau de exterior cu tensiuni pn la 15kV. Pentru echipamentele de exterior cu tensiuni peste 15kV se cresc tensiunile de inere la impuls de tensiune de trznet si tensiunile de inere de frecven industrial cu 3,5% pentru fiecare 300m depsire a altitudinii normalizate. La scderea densitii aerului se reduce tensiunea de conturnare , funcie de forma electrozilor cu ajutorul graficelor experimentale. n ceea ce priveste valoare minim a temperaturii mediului la care sunt garantate performanele echipamentului aceasta are valoare de 40C sau 25C media zilnic. Pentru echipamentele de interior aceast valoare este limitat de punctul de rou la care o anumit parte a umiditii aerului se depune sub form de precipitaii pe suprafaa elementelor izolante, avnd ca efect reducerea tensiunilor de conturnare. Influena umiditii aerului Umiditatea mediului ambiant influeneaz tensiunile de conturnare ale izolatoarelor. Influena umiditii este important, n special n cazul electrozilor cu cmp neuniform. La intervale de izolare cu cmp electric uniform sau slab neuniform, coeficientul de corecie al tensiunilor de conturnare cu umiditatea poate fi egal cu unitatea. Influena precipitaiilor Ploaia, ceaa, roua sau zpada creaz condiii de umiditate excesiv ceea ce determin reducerea tensiunilor de conturnare. Dincolo de punctul de rou are loc condensarea umezelii pe suprafaa izolatoarelor, caz n care se poate vorbi de conturnare umed sau sub ploaie. Valoare tensiunii de conturnare sub ploaie este influenat de valoarea presiunii atmosferice.

n comparaie cu ploaia, ceaa si roua au o influen mai mare asupra reducerii tensiunilor de conturnare, datorit peliculei continue de ap creat pe suprafaa izolatorului. Zpada devine periculoas din cauza impuritilor pe care le conine si a greutii proprii. Gheaa si chiciura Conductivitatea stratului de ghea duce la cresterea curenilor de conducie dintre elementele constructive ale echipamentului aflate la poteniale diferite, topirea gheii, apariia efluviilor si la descrcri prin arc electric la valori reduse ale tensiunii fa de situaiile normate. Chiciura poate imobiliza elementele mobile ale echipamentelor si solicita mecanic mecanismele de acionare. Influena radiaiilor solare Radiaiiile solare sunt importante, n special, pentru echipamentele de exterior care absorb o cantitate de cldur (conform legii lui Stefan Boltzman). Absorbia termic prin radiaie depinde de culoarea suprafeei sau luciul acesteia, suprafeele lucioase si de culori deschise mpiedicnd absorbia cldurii radiaiilor solare. Echipamentele cu izolaie n rsin sunt puternic influenate de nivelul radiaiilor solare din cauza degradrii rsinii sintetice. Influena vntului Echipamentele electrice de nalt tensiune de exterior sunt supuse unor solicitri mecanice importante datorit vntului sau furtunilor. Izolatoarele suport sunt supuse ncovoierii de soc. Locaia concret de funcionare al echipamentului este caracterizat de valori ale vitezei vntului, ceea ce permite o proiectare corespunztoare pe baza deducerii valorii maxime a efortului de ncovoiere la care este solicitat elementul izolant. Contaminarea izolaiei sub aciunea factorilor atmosferici poluani Gradul de contaminare al izolaiei externe a echipamentelor electrice depinde de caracteristicile zonei de funcionare si distana fa de sursa de poluare. Poluarea se manifest prin prezena n aer a unor substane nocive ionizate sau neionizate, n concentraii care pot conduce la periclitarea funcionrii echipamentelor. Intensitatea polurii se evalueaz prin

cantitatea de ageni poluani raportat la unitatea de volum de aer sau unitatea de suprafa. Gradul de poluare al zonei se apreciaz n funcie de: caracterul sursei de poluare (ageni solubili sau insolubili n ap, pelicule aderente sau neaderente pe suprafaa izolatoarelor etc.) si intensitatea polurii care depinde de direcia vntului, configuraia terenului, ceaa, roua, burnia, zpada etc. Ploaia este, n acest caz, un element pozitiv, conducnd la curirea suprafeelor contaminate. Poluarea suprafeelor izolante poate fi: poluare granular care const din depunerea de particule solide organice sau anorganice, influenat direct de viteza si direcia vntului; poluare electrolitic ce const n formarea pe suprafeele izolante a unor electrolii cu umiditatea din atmosfer Proiectarea izolaiei, n acest context, se va realiza prin intermediul liniei de fug specific, reglementat pe baza definirii gradelor de poluare a zonelor de amplasament al echipamentelor. Linia de fug a izolaiei echipamentului este distana minim msurat pe suprafaa curbilinie a izolaiei externe ntre prile metalice aflate la poteniale diferite. Linia de fug specific este raportul dintre lungimea total a liniei de fug a izolatorului si tensiunea maxim de serviciu. Influena vibraiilor si zgomotelor Datorit vibraiilor , izolaia solid a echipamentelor pot s sufere deformri mecanice, s se fisureze, s crape. n ceea ce priveste componentele mobile ale echipamentelor, acestea se pot bloca; se pot dezarma piesele de armare sau se pot debloca intempestiv sistemele de blocare ale mecanisemelor de acionare. Nivelul de zgomote si vibraii influeneaz decisiv durata de via a echipamentelor. Echipamentle cele mai solicitate la zgomote si vibraii sunt cele care funcioneaz n staiile interioare din centralele electrice, n special cele termoelectrice. Factorii microbiologici, microorganismele, mucegaiurile Degradarea biologic mai important o suport n primul rnd materialele izolante organice, materialele nemetalice sau pe baz de compusi monomoleculari sintetici, fibre textile si piele. Aciunea agenilor biologici asupra diferitelor materile difer numai n ceea ce

priveste viteza de degradare. Microorganismele pot accelera si coroziunea metalelor si a sticlei.