P. 1
ORGANIZAREA SERVICIULUI DE PERMANENŢĂ ȘI ACCESUL ÎN UNITĂȚILE MAI

ORGANIZAREA SERVICIULUI DE PERMANENŢĂ ȘI ACCESUL ÎN UNITĂȚILE MAI

|Views: 1,302|Likes:
Published by politisti.ro
Regulamentul nr. 459 din 27.05.2003 privind serviciul de permanenţă şi accesul în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor.
www.politisti.ro/topic/5134-in-serviciul-de-24-de-ore-ai-dreptul-la-odihna/
Regulamentul nr. 459 din 27.05.2003 privind serviciul de permanenţă şi accesul în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor.
www.politisti.ro/topic/5134-in-serviciul-de-24-de-ore-ai-dreptul-la-odihna/

More info:

Published by: politisti.ro on Aug 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2015

pdf

text

original

ORGANIZAREA SERVICIULUI DE PERMANENŢĂ

:

Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor specifice conferite prin lege, menţinerea ordinii interioare şi asigurarea securităţii şi pazei obiectivelor din competenţă, în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, se stabilesc, cu caracter permanent, următoarele categorii de servicii şi personalul destinat executării acestora, astfel: serviciul operativ[1]/ serviciul interior[2] şi serviciul de pază. Aceste categorii de servicii se organizează periodic, se execută zilnic şi, în majoritatea cazurilor, se asigură cu personal 24 din 24 ore şi, în continuare, vor fi denumite, generic, serviciul de permanenţă. În unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, serviciul de permanenţă se organizează şi se desfăşoară pe baza prevederilor prezentului regulament, adaptate la necesităţile şi specificul fiecărei unităţi. Pentru organizarea şi executarea într-o concepţie unitară a serviciului de permanenţă, şefii/comandanţii inspectoratelor generale, comandamentelor de armă (similare), direcţiilor generale şi direcţiilor (similare), emit dispoziţii proprii privind categoriile de servicii şi personalul destinat executării acestora, relaţiile de subordonare, durata şi modul de executare a serviciului, dotarea, activităţile specifice structurii din care fac parte şi alte precizări necesare, pentru unităţile din subordine. Scopul organizării şi executării serviciului de permanenţă este de a asigura desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor în timpul şi în afara programului de lucru, cunoaşterea situaţiei din zonele de competenţă, menţinerea stării de operativitate şi îndeplinirea misiunilor de către unităţile angajate în acţiuni permanente sau temporare, precum şi pentru îndeplinirea altor atribuţii privind ordinea interioară. Şeful/comandantul unităţii poartă întreaga răspundere pentru organizarea şi executarea serviciului de permanenţă.

1.1. Reguli generale privind organizarea serviciului de permanenţă:

Categoriile de servicii şi personalul[3] destinat executării acestora, se stabilesc de către şefii/comandanţii unităţilor la începutul fiecărui an, prin dispoziţia/ordinul de zi nr. 1, şi se actualizează ori de câte ori este nevoie, în funcţie de schimbările intervenite în structura organizatorică şi funcţională a acestora. Organizarea, îndrumarea, controlul şi evaluarea serviciului de permanenţă în unitate revine compartimentului cabinet/stat major (cu atribuţii în domeniu) sau persoanei desemnate prin dispoziţia/ ordinul de zi pe unitate a/al şefului/comandantului unităţii. În funcţie de specificul unităţii, în serviciul de permanenţă, pe categorii de servicii, se numeşte, de regulă, următorul personal: a) continuitatea conducerii în afara programului de lucru: ofiţer de serviciu la continuitatea conducerii unităţii în afara programului de lucru, se execută de către şeful/comandantul unităţii, adjuncţii/locţiitorii acestuia şi şefii unor compartimente de muncă stabiliţi de şeful/comandantul unităţii, pe baza pregătirii şi experienţei necesare îndeplinirii atribuţiilor acestui serviciu.

b) ofiţer operativ/de serviciu (principal[4]) pe unitate. c) ajutor al ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate. d) subunitatea operativă: intervine în prima urgenţă, pentru îndeplinirea misiunilor specifice unităţii şi, la nevoie, asigură intrarea în dispozitiv a subunităţilor din celelalte urgenţe. e) subunitatea/formaţiunea de pază. f) subunitatea de intervenţie (intervine în sprijinul subunităţii/formaţiunii de pază: pentru întărirea dispozitivelor de pază şi de apărare în situaţii deosebite). g) personal de serviciu în punctul de comandă operativ sau dispecerat. h) agent/subofiţer de serviciu pe punctul de control-acces. i) ajutorul agentului/subofiţerului de serviciu pe punctul de control-acces. j) agent/subofiţer de serviciu pe parcul cu tehnică auto; k) agenţi/subofiţeri conducători ai autospecialelor, autovehiculelor de intervenţie sau serviciu. 1) agent/subofiţer de serviciu pe blocul alimentar: la instituţiile de învăţământ. m) personal pentru diverse servicii: în funcţie de specificul unităţii (sanitar, pompier, electrician şi instalator, îngrijitori cai şi câini de serviciu, etc). n) alte categorii de servicii: stabilite de şeful/comandantul unităţii, în funcţie de situaţia operativă, de nevoile şi specificul structurii respective. o) student sau elev de serviciu şi plantoane: la subunităţile de studenţi şi elevi. Întregul personal din serviciul de permanenţă se subordonează şefului/comandantului unităţii (înlocuitorului legal), iar pe timpul absenţei acestuia, persoanei care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru. Pentru unităţile din Aparatul Central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cele subordonate lor, pentru aparatele centrale ale inspectoratelor generale, comandamentelor de armă (similare), pentru direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, Regia Autonomă „Rami-Dacia” şi cluburile sportive, şefii/comandanţii acestora stabilesc, în baza prezentului regulament, pentru asigurarea coordonării activităţilor specifice unităţii, categoriile de servicii şi personalul necesar, dotarea şi modul de executare a serviciului de permanenţă. Pe baza reglementărilor stabilite de şefii/comandanţii inspectoratelor generale şi comandamentelor de armă (similare), personalul numit în serviciul de permanenţă poate îndeplini, după caz, prin cumul, şi atribuţiile altor categorii de personal, cu condiţia acoperirii tuturor atribuţiilor. La unităţile şi subunităţile cu locaţia în alte sedii sau cu reşedinţa în alte localităţi, şefii/comandanţii acestora stabilesc durata serviciului, categoriile de servicii şi personalul necesar pentru asigurarea conducerii activităţilor, în funcţie de structura organizatorică, misiunile specifice, situaţia operativă,

valoarea şi importanţa materialelor şi documentelor gestionate, precum şi de caracteristicile specifice ale locului de dispunere şi împrejurimile acestuia. În tabere şi cantonamente, serviciul de permanenţă se instituie şi se execută la dispoziţia/ordinul şefului/comandantului unităţii, respectând prevederile prezentului regulament. În situaţii deosebite, la ordin/dispoziţie, serviciile se suplimentează cu personal sau se asigură în unitate, permanent 24 de ore, acolo unde acestea nu funcţionează astfel în situaţii normale şi poate fi completat cu alte categorii de servicii şi personal, în funcţie de nevoile concrete ale unităţii. Continuitatea conducerii activităţilor, în afara programului de lucru, se asigură din unitate sau, după caz, de la domiciliu, de către şeful/comandantul unităţii, adjuncţii/locţiitorii acestuia şi şefii de servicii/locţiitorii acestora (similari) competenţi să adopte măsuri de primă urgenţă, potrivit evoluţiei situaţiei operative în zona de competenţă.

1.2. Planificarea, numirea, evidenţa şi pregătirea personalului de serviciu:

Planificarea personalului în serviciul de permanenţă se întocmeşte, de regulă, lunar de compartimentul/persoana desemnată prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate şi se aprobă de şeful/comandantul unităţii. După aprobare, planificarea se aduce la cunoştinţa celor interesaţi până la data de 25 ale lunii în curs, pentru luna următoare. Modificările ulterioare se fac numai cu aprobarea şefului/comandantului unităţii. Pentru planificarea personalului în serviciul de permanenţă se vor avea în vedere şi se vor respecta prevederile legale în vigoare referitoare la timpul de lucru. La subunităţile de studenţi şi elevi, planificarea acestora în serviciu şi a plantoanelor se întocmeşte, de regulă, de către administratorul de subunitate/subofiţerul administrativ, se aprobă de şeful/comandantul acesteia şi se comunică cu 24 de ore înainte, la raportul subunităţii. Personalul numit în serviciul de permanenţă se înscrie în dispoziţia/ordinul de zi pe unitate, zilnic, cu cel puţin 24 de ore înainte de intrarea în serviciu, cu excepţia personalului pentru diverse servicii şi a subunităţilor de lucru care se face, de regulă, săptămânal, în ultima zi lucrătoare a săptămânii ce precede intrarea în serviciu. Personalul nou mutat într-o unitate (subunitate) se numeşte în serviciul de permanenţă numai după o perioadă de cel puţin 20 de zile de la sosire. Cel detaşat de la alte unităţi (subunităţi) pentru diferite activităţi, pe o perioadă mai mare de 20 de zile, poate executa serviciul începând cu a 21-a zi, după efectuarea unei pregătiri în acest sens. Şeful/comandantul unităţii, adjuncţii/locţiitorii şi, după caz, şefii de servicii (similari) se numesc numai pentru asigurarea continuităţii conducerii în afara programului de lucru, în situaţiile în care aceasta se instituie. Evidenţa serviciilor executate de către personalul din serviciul de permanenţă se ţine de persoana numită cu planificarea serviciilor.

La planificarea personalului în serviciul de permanenţă se va urmări ca numărul serviciilor efectuate întrun an calendaristic să fie, pe cât posibil, proporţional pentru întreg personalul, în zilele lucrătoare, nelucrătoare şi sărbătorile legale. Pregătirea personalului pentru serviciul de permanenţă se execută sub conducerea şefilor nemijlociţi, în ziua premergătoare intrării în serviciu (pentru zilele nelucrătoare şi sărbătorile legale, în ultima zi lucrătoare), cu excepţia personalului special încadrat pe posturi, care execută serviciul în schimburi/ture şi se pregăteşte conform programului stabilit de şeful compartimentului respectiv. Persoana desemnată cu atribuţii în planificarea şi organizarea serviciului de pernanenţă, este obligată să verifice pregătirea personalului înainte de intrarea în serviciu şi să facă precizările necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin. Durata serviciului de permanenţă este de 24 de ore şi se asigură, de regulă, din unitate. Personalul de serviciu care asigură permanenţa la domiciliu este obligat să ia toate măsurile ca, în caz de necesitate, să se prezinte în cel mai scurt timp la unitate. Studenţii şi elevii de serviciu şi plantoanele, asigură serviciul de permanenţă din subunitate. La unităţile în care funcţionează puncte de comandă operative sau dispecerate, cu personal special încadrat pe posturi, serviciul de permanenţă în cadrul acestora se execută în ture şi se asigură din unitate, 24 de ore. Activităţile de planificare şi organizare a categoriilor de servicii, numirea şi pregătirea personalului care execută serviciul de permanenţă în punctul de comandă operativ sau dispecerat, revin şefului/comandantului şi şefului de compartiment.

1.3. Documentele personalului din serviciul de permanenţă:

Documentele personalului din serviciul de permanenţă se stabilesc de şeful/comandantul unităţii şi se întocmesc de către compartimentele/ofiţerii cu atribuţii în domeniu. Documentele ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, în principiu, sunt: a) atribuţiile care reglementează activitatea categoriilor de personal din serviciul de permanenţă şi sinoptice cu activităţile pe care le desfăşoară în situaţii deosebite. b) planul de alertare/alarmare al unităţii. c) planul de pază şi planul de apărare/intervenţie al obiectivului. d) planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţe civile. e) planul dislocării unităţii în situaţii de dezastre.

f) programul orar al unităţii. g) planul/extrasul din planul de apărare împotriva incendiilor. h) tabelul cu adresele şi numerele de telefon ale personalului unităţii. i) situaţia zilnică a efectivelor. j) documente de conducere în secret. k) registrul cu note telefonice transmise şi primite. 1) regulamente, ordine şi instrucţiuni specifice. m) registru pentru procese-verbale de predare-primire a serviciului. n) registru adnotări. o) ordine de serviciu de rezervă. p) condică de expediţie corespondenţă clasificată. q) opis cu documentele şi materialele din dotare. Pentru celelalte categorii de personal din serviciul depermanenţă se întocmesc extrase cu problemele ce le privesc şi atribuţiile serviciului respectiv. În raport cu specificul serviciului, se prevăd şi alte documente (registre, instrucţiuni, sinoptice, grafice, etc.) necesare îndeplinirii atribuţiilor. Pentru categoriile de servicii şi personalul destinat acestora, altele decât cele prevăzute în prezentul regulament, planificate şi organizate funcţie de nevoile şi specificul unităţilor, şefii/comandanţii acestora emit dispoziţii/ordine proprii, pe baza cărora se întocmesc documentele necesare. Documentele se iau în evidenţă potrivit normelor legale în vigoare şi se predau pe bază de proces-verbal la schimbarea serviciului. Pe baza prevederilor prezentului regulament, precum şi a dispoziţiilor (ordinelor) proprii, toate unităţile întocmesc „Atribuţiile personalului din serviciul de permanenţă”, cu sarcini şi îndatoriri concrete (anexa nr. 1), precum şi în relaţiile cu mass-media (anexa nr. 2). Atribuţiile personalului din serviciul de permanenţă se întocmesc şi trebuie să cuprindă, într-un singur document, toate problemele care îl privesc, pe capitole şi anexe distincte (sinoptice cu activităţile pentru situaţii deosebite, modele pentru diferite documente sau note explicative), utile pentru rezolvarea sarcinilor din responsabilitate. Acestea trebuie să fie clare şi precise, fără a repeta prevederile actelor normative, insistându-se în mod deosebit pe activităţile concrete care se desfăşoară de către persoana aflată în serviciul de permanenţă organizat la nivelul unităţii (subunităţii). Atribuţiile personalului desemnat pentru serviciul de permanenţă, se semnează de către şeful compartimentului cu atribuţii pe această linie sau persoana desemnată prin dispoziţie/ordin de zi şi se aprobă de şeful/comandantul unităţii.

2. ATRIBUŢIILE PERSONALULUI DE SERVICIU:

2.1. Persoana care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru:

Continuitatea conducerii activităţilor, în afara programului de lucru, se asigură din unitate sau, după caz, de la domiciliu, de către şefi/comandanţi, adjuncţii/locţiitorii (şefului/comandantului unităţii) acestora, şefii şi locţiitorii unor compartimente de muncă şi, în mod excepţional, alţi ofiţeri sau funcţionari publici care au pregătirea şi experienţa necesară îndeplinirii atribuţiilor acestui serviciu şi au competenţa să adopte măsuri de primă urgenţă, potrivit evoluţiei situaţiei operative din zona de responsabilitate. Numirea, durata şi modul de executare a serviciului de către personalul care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, se stabilesc prin dispoziţii/ordine ale şefului/comandantului unităţii. Întregul personal din serviciul de permanenţă pe unitate, se subordonează persoanei care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru.

Persoana care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, este şef al întregului personal. Aceasta reprezintă şeful/comandantul unităţii sau înlocuitorul legal, în lipsa acestora, iar pe timpul cât se află în unitate, este obligat: a) să cunoască activităţile care s-au planificat, organizat şi sunt în curs de desfăşurare, precum şi situaţia operativă din zona de competenţă a unităţii. b) să dispună/adopte măsuri de primă urgenţă şi să conducă, împreună cu personalul aflat în serviciul de permanenţă, activităţile din unitate, impuse de evoluţia situaţiei operative. c) să informeze imediat şeful/comandantul unităţii şi eşalonul superior acesteia, potrivit reglementărilor în vigoare, despre producerea evenimentelor deosebite în unitatea din care face parte sau în zona de competenţă. d) să verifice modul în care personalul aflat în serviciul de permanenţă, îşi exercită atribuţiile.

2.2. Ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate:

Ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate se numeşte, de regulă, din rândul ofiţerilor.

La unităţile (subunităţile) unde numărul ofiţerilor este mai mic de 30, ofiţer operativ/de serviciu pe unitate, poate fi numit şi din rândul agenţilor/subofiţerilor, al militarilor angajaţi pe bază de contract şi al personalului contractual. Ofiţerul operativ/de serviciu se subordonează şefului/comandantului unităţii, înlocuitorului legal şi persoanei care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, în cazul asigurării acesteia din unitate. Lui i se subordonează întregul personal aflat în serviciul de permanenţă. În afara programului de lucru, ofiţerul operativ/de serviciu răspunde de coordonarea activităţilor în unitate, de executarea serviciului de permanenţă de_către întregul personal aflat în serviciu şi de respectarea ordinii interioare. În situaţii normale, în afara programului de lucru, ofiţerul operativ/de serviciu îl reprezintă pe şeful/comandantul unităţii şi asigură continuitatea conducerii. Ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate este obligat: a) să controleze, prin alternanţă cu ajutorul său, modul cum personalul de serviciu îşi îndeplineşte atribuţiile, precum şi respectarea ordinii interioare în unitate. b) să îl informeze, de îndată, pe şeful/comandantul unităţii, despre evenimentele deosebite produse, atât în unitate cât şi în sectorul din responsabilitate, luând totodată măsurile ce se impun, potrivit ordinelor în vigoare. c) să pună în aplicare documentele pe care le are la dispoziţie la producerea unor evenimente deosebite (alarmare, mobilizare, dezastre, tulburarea ordinii publice, etc). d) să cunoască principalele activităţi desfăşurate de unitate şi structurile subordonate. e) la ordin, să distribuie armamentul şi muniţia din dotarea individuală a personalului unităţii (subunităţii). f) să verifice funcţionarea permanentă a sistemului de alarme şi de comunicaţii al unităţii (legăturilor) cu structurile subordonate şi cu eşalonul superior. g) să cunoască situaţia zilnică de efective a unităţii. h) să cunoască situaţia zilnică de răspândiri a efectivelor unităţii. Ofiţerul operativ/de serviciu consemnează toate neregulile constatate, evenimentele şi informaţiile de interes operativ, în Registrul pentru procese verbale de predare-primire a serviciului, pe care îl prezintă şefului/comandantului unităţii sau persoanei desemnate, cu ocazia predării serviciului.

2.3. Ajutorul ofiţerului operativ/de serviciu:

Ajutorul ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate se numeşte din rândul ofiţerilor, agenţilor/subofiţerilor, militarilor angajaţi pe bază de contract şi personalului contractual.

Acesta se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, îi execută dispoziţiile şi îl informează cu privire la constatările şi măsurile întreprinse pe timpul controalelor executate. În lipsa ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, îndeplineşte atribuţiile acestuia. La nevoie poate înlocui, temporar, alte categorii de personal din serviciul de permanenţă.

2.4. Subunitatea operativă:

Subunitatea operativă se subordonează şefului/comandantului unităţii, ofiţerului care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, ofiţerului operativ/de serviciu, comandantului subunităţii şi este destinată intervenţiei în primă urgenţă pentru îndeplinirea misiunilor specifice date în competenţa unităţii. Şeful/comandantul unităţii care asigură subunităţile operative, răspunde de pregătirea acestora pentru îndeplinirea întocmai a atribuţiilor ce le revin. Şeful/comandantul unităţii care asigură constituirea şi funcţionarea subunităţilor operative, răspunde de pregătirea acestora în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. În condiţiile în care subunitatea operativă intervine pentru îndeplinirea unor misiuni în prima urgenţă, în afara programului de lucru, sunt alarmate/alertate, în funcţie de situaţia operativă şi celelalte din unitate, care vor fi în măsură să acţioneze pentru îndeplinirea misiunilor, în următoarele urgenţe.

2.5. Subunitatea/formaţiunea de pază:

Paza obiectivelor marilor unităţi şi unităţilor proprii, se asigură cu subunităţi/formaţiuni de pază, care îşi organizează şi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile reglementărilor interne, în vigoare, privind paza şi apărarea obiectivelor din competenţa Ministerului Administraţiei şi Internelor. Subunitatea de pază se subordonează şefului/comandantului subunităţii/formaţiunii de pază şi ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate.

2.6. Subunitatea de intervenţie:

Subunitatea de intervenţie se subordonează şefului/comandantului unităţii, ofiţerului care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, ofiţerului operativ/de serviciu, comandantului subunităţii şi este destinată să intervină, în sprijin, pentru întărirea elementelor de dispozitiv realizate de unitate în situaţii deosebite.

Valoarea acestei subunităţi se stabileşte în raport cu importanţa, amplasarea, mărimea obiectivului, variantele de acţiune şi alte condiţii specifice. Şeful/comandantul unităţii care asigură subunitatea de intervenţie răspunde de pregătirea acesteia pentru îndeplinirea oportună a atribuţiilor ce îi revin. În condiţiile în care distanţa până la locul de intervenţie este mare, subunităţii i se asigură mijloace de transport, iar şoferii acestora vor acţiona conform ordinului ofiţerului operativ/de serviciu şi comandantului subunităţii de intervenţie.

2.7. Punctul de comandă operativ sau dispeceratul:

Punctul de comandă operativ este locul de unde şeful/comandantul marii unităţi sau unităţii, grupa operativă/statul major conduc acţiunile de intervenţie pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Punctul de comandă operativ trebuie să asigure: a) conducerea neîntreruptă a activităţilor pentru asigurarea capacităţii de intervenţie şi îndeplinirea misiunilor. b) legătura permanentă cu eşalonul superior, cu unităţile şi subunităţile din structura organică, cu forţele cu care se cooperează şi cu cele de la locul intervenţiei. c) primirea/transmiterea dispoziţiilor/ordinelor şi datelor necesare coordonării intervenţiei. d) centralizarea datelor de la locul intervenţiei şi transmiterea acestora eşalonului superior, structurilor cu care se cooperează şi instituţiilor stabilite prin atribuţiile funcţionale. e) coordonarea şi dirijarea forţelor şi mijloacelor sosite în sprijin. f) controlul respectării regulilor de lucru şi disciplinei în utilizarea mijloacelor de comunicaţii. g) informarea mass-media. Organizarea şi dotarea încăperilor destinate punctului de comandă operativ, se realizează în raport cu normele de dotare şi tabelele de înzestrare, astfel încât să asigure principalele funcţiuni ale acestuia.

2.8. Agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces:

Agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces se numeşte din rândul agenţilor/subofiţerilor, al personalului civil sau, după caz, al militarilor angajaţi pe bază de contract.

Agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia şi răspunde de intrarea/ieşirea persoanelor, autovehiculelor şi materialelor în/din unitate (subunitate). În funcţie de volumul activităţilor ce-i revin, se poate numi un ajutor al acestuia din rândul militarilor angajaţi pe bază de contract (studenţilor sau elevilor). În obiectivele unde sunt dispuse mai multe unităţi, în zilele în care se desfăşoară activităţi de anvergură, fiecare şef/comandant de unitate numeşte câte un ajutor al agentului/subofiţerului de serviciu pe punctul de control-acces, pentru soluţionarea problemelor ce-i privesc. În cazul în care într-o unitate sunt mai multe puncte de control-acces, se stabileşte câte un ajutor al agentului/subofiţerului de serviciu pentru fiecare punct. În această situaţie, agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces îşi desfăşoară activitatea în punctul de control principal, stabilit de şeful/comandantul unităţii. La unităţile în care nu este organizat serviciul pe punctul de control-acces, atribuţiile acestuia revin altor persoane din serviciul de permanenţă, numite în acest scop. Agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces este obligat: a) să legitimeze şi să verifice documentele de identitate ale tuturor persoanelor care se prezintă la punctul de control-acces, procedând pentru fiecare caz în parte, potrivit reglementărilor în vigoare. b) să fie politicos, să dea dovadă de solicitudine faţă de persoanele sosite la punctul de control-acces şi să rezolve, în timp scurt, cererile acestora. c) să informeze ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate despre toate persoanele care solicită accesul în unitate, după terminarea programului de lucru. d) în situaţia în care prin punctul de control au acces şi autovehicule, să verifice cu atenţie foaia de parcurs şi documentele transportului, precum şi pe ale şoferului şi însoţitorilor. e) să nu permită accesul persoanelor din afara unităţii decât cu avizul celor care au acest drept şi numai cu însoţitor. f) să înscrie în Registrul de intrare toate persoanele care nu aparţin unităţii. g) să urmărească menţinerea ordinii şi curăţeniei atât în incinta destinată camerei pentru vizitatori, cât şi în perimetrul aferent intrării principale.

2.9. Ajutorii/ agentului/subofiţerului de serviciu pe puncul de control-acces:

Ajutorul agentului/subofiţerului de serviciu pe punctul de control-acces se numeşte din rândul agenţilor/subofiţerilor, militarilor angajaţi pe bază de contract (studenţilor sau elevilor), se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu, ajutorului acestuia, agentului/subofiţerului de serviciu pe punctul de control-acces şi execută dispoziţiile/ordinele acestora.

2.10. Agentul/subofiţerul de serviciu pe parcul de tehnică auto:

Agentul/subofiţerul de serviciu pe parcul cu tehnică auto se numeşte din rândul agenţilor/subofiţerilor, maiştrilor militari, militarilor angajaţi pe bază de contract, conducătorilor de autovehicule şi mecanicilor de la atelierele de reparat tehnică auto. Acestuia i se subordonează conducătorii autovehiculelor de intervenţie şi de serviciu. Agentul/subofiţerul de serviciu pe parcul cu tehnică auto verifică documentele de însoţire şi starea autovehiculelor înaintea plecării în cursă. El răspunde de controlul persoanelor care intră/ies în/din parcul cu tehnică auto, de menţinerea ordinii şi curăţeniei în incinta acestuia, de parcarea autovehiculelor numai pe locurile stabilite, de respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Agentul/subofiţerul de serviciu pe parcul cu tehnică auto este obligat: a) să cunoască în permanenţă existentul, locul dispunerii în interiorul parcului, răspândirile, precum şi starea de operativitate a autovehiculelor. b) să completeze, după regulile stabilite, Registrul cu evidenţa intrării-ieşirii autovehiculelor în/din parc. c) să asigure menţinerea curăţeniei şi ordinii în parc. d) să nu permită ieşirea în cursă a conducătorilor auto care se află sub influenţa băuturilor alcoolice, bolnavi sau în stare accentuată de oboseală. e) să asigure respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor. f) să urmărească respectarea regulilor privind fumatul şi lucrul cu foc deschis în încăperile şi pe teritoriul parcului şi să nu permită aceste activităţi în afara locurilor special destinate şi amenajate în acest scop. g) să nu permită executarea în parc a lucrărilor care nu sunt legate de întreţinerea şi repararea autovehiculelor sau de amenajarea parcului. h) să nu permită plecarea în cursă a autovehiculelor cu defecţiuni tehnice.

2.11. Conducătorii autospecialelor/autovehiculelor de intervenţie/serviciu:

Conducătorii autospecialelor/autovehiculelor de intervenţie sau de serviciu se numesc din rândul personalului care deservesc mijloacele auto respective. În funcţie de nevoi, cu aprobarea şefului/comandantului unităţii, numărul acestora se poate mări. Conducătorii autospecialelor/autovehiculelor de intervenţie sau de serviciu, la nevoie, acţionează potrivit dispoziţiilor ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, conform atribuţiilor stabilite.

2.12. Agentul/subofiţerul de serviciu pe blocul alimentar:

Agentul/subofiţerul de serviciu pe blocul alimentar se numeşte din rândul agenţilor/subofiţerilor, maiştrilor militari, militarilor angajaţi pe bază de contract sau al studenţilor sau elevilor, caz în care se numeşte gradat de serviciu pe blocul alimentar. Se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate şi răspunde de ordinea interioară şi de igiena din blocul alimentar, de prepararea cantităţilor de alimente prevăzute în nota de distribuţie, de respectarea meniului stabilit, de calitatea hranei şi de distribuirea la timp a acesteia, conform programului orar. Agentului/subofiţerului de serviciu pe blocul alimentar i se subordonează bucătarii şi întregul personal numit pentru lucru la bucătărie.

2.13. Personal pentru diferite servicii (sanitar, pompier, electrician şi instalator subunitatea de lucru, îngrijitor cai sau câini de serviciu, etc.):

Sanitarul de serviciu: se numeşte din rândul personalului specializat, instruit în acest sens. Se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate (ajutorului acestuia) şi medicului de unitate. El răspunde de ordinea interioară în infirmerie, de aplicarea tratamentului stabilit de medic şi de hrănirea la timp a bolnavilor, conform regimului recomandat. În absenţa medicului, face controlul sanitar al persoanelor numite pentru lucru la bucătărie, înscriindu-le în registrele special destinate acestui scop şi acordă primul ajutor la nevoie. Pompierul de serviciu: se numeşte din rândul personalului special pregătit în acest sens şi urmăreşte modul de aplicare a măsurilor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, starea şi existenţa materialelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor, respectarea programului de aprindere şi de stingere a focului pentru încălzirea încăperilor (unde este cazul). În caz de incendiu, alarmează subunitatea de intervenţie (pompierii) şi informează imediat ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate. Electricianul şi instalatorul de serviciu: se numesc din rândul personalului autorizat. Ei îşi desfăşoară activitatea în locurile stabilite, iar la nevoie acţionează conform dispoziţiilor ofiţerului operativ/de serviciu pentru rezolvarea deranjamentelor la instalaţiile electrice şi, respectiv, la instalaţiile sanitare. Subunitatea de lucru se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate şi este destinată executării, la ordin, a unor activităţi administrative. Când este necesar, subunităţii de lucru i se asigură mijloc de transport. Activitatea subunităţii de lucru începe numai după ce studenţilor sau elevilor li s-a făcut instructajul de respectare a normelor specifice de protecţie a muncii şi controlul medical, consemnate în documente specifice.

2.14. Echipamentul, dotarea personalului din serviciul de permanenţă precum şi dotarea încăperilor destinate acestuia:

Ţinuta personalului este cea de serviciu, în funcţie de anotimp, starea vremii şi condiţiile specifice de îndeplinire a serviciului, cu excepţia situaţiilor în care şefii/comandanţii de unităţi au precizat, prin dispoziţii/ordine, altă ţinută. Pe timpul serviciului, personalul din serviciul de permanenţă poartă, la vedere, ecusoane (anexa nr. 3) cu denumirea în clar a serviciului. Personalul din serviciul de permanenţă se dotează cu armament şi muniţie ori, după caz, cu mijloace de apărare individuală, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare şi dispoziţiilor/ordinelor şefior/comandanţilor inspectoratelor generale, comandamentelor de armă (similare), direcţiilor generale şi direcţiilor (similare), în raport de importanţa obiectivului, locul de dispunere, categoria de personal şi sistemul de pază. Categoriile de personal care nu sunt înarmate, la ordin, vor fi în măsură să ridice în timp scurt armamentul şi muniţiile din dotare. Personalul aflat în serviciul de permanenţă are, la locul în care execută serviciul, masca împotriva gazelor pregătită pentru a fi folosită la nevoie. Încăperile destinate executării serviciului de permanenţă se dotează cu mobilier, instalaţii electrice şi sanitare, conform normelor în vigoare şi cu aparatură audio-video şi de comunicaţii necesară pentru informarea şi asigurarea permanentă a legăturilor de conducere şi cooperare cu structurile prevăzute în planuri. Logistica unităţilor centrale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor care nu dispun de structuri logistice proprii, se realizează de unităţile nominalizate prin reglementările interne privind logistica unităţilor şi formaţiunilor care nu dispun de structuri logistice proprii. Compartimentele de logistică din unităţi asigură dotarea cu materialele şi mijloacele tehnice necesare pentru buna desfăşurare a serviciului, conform prevederilor regulamentare, tabelelor şi normelor de înzestrare în vigoare, precum şi a dispoziţiilor/ordinelor şefului/comandantului unităţii. 2.15. Prezentarea raportului, schimbarea personalului din serviciul de permanenţă, timpul pentru odihnă şi de recuperare:

La sosirea şefului/comandantului în unitate sau în sectorul din responsabilitate, persoana de serviciu îl întâmpină cu formula: „Domnule … (gradul) în timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic deosebit (dacă s-a întâmplat ceva, informează ce anume). Sunt … (denumirea categoriei de personal de serviciu) … (gradul şi numele)”. La sosirea şefilor/comandanţilor ierarhici, de la şeful/comandantul de unitate în sus, persoana de serviciu îi întâmpină cu formula: „Domnule … (gradul), … (denumirea în clar a unităţii sau subunităţii) execută … (informează ce activitate se desfăşoară) … . Sunt … (denumirea funcţiei în cadrul serviciului) …

(gradul şi numele)”. La solicitarea persoanelor aflate în control, persoana de serviciu dă relaţii asupra situaţiei din sectorul respectiv. În situaţiile când aceştia sunt întâmpinaţi sau însoţiţi de şeful/comandantul unităţii, personalul de serviciu se prezintă cu formula: „Domnule … (gradul), sunt … (denumirea funcţiei în cadrul serviciului) … (gradul şi numele)”. După predarea/primirea serviciului, persoana care iese din serviciu, împreună cu cea care intră, se prezintă în faţa şefului/comandantului sau a persoanei desemnate, conform atribuţiilor, cu formula: „Domnule … (gradul), sunt … (gradul şi numele), am predat … (denumirea serviciului)”; „Domnule … (gradul), sunt … (gradul şi numele), am luat în primire … (denumirea serviciului) fără probleme deosebite”, iar dacă sunt probleme, informează care sunt acestea. În noaptea care precede intrarea în serviciu, personalul numit în serviciul de permanenţă este scutit de alte activităţi profesionale. Predarea/primirea serviciului de permanenţă se face, de regulă. înaintea sau în cel mult, o oră după începerea programului de lucru. Persoana care iese din serviciu este obligată să o informeze pe cea care intră în serviciu despre acţiunile în curs de desfăşurare şi stadiul îndeplinirii lor, situaţia operativă din zona de competenţă, principalele activităţi care se vor desfăşura în unitate în următoarele 24 de ore şi. după caz, despre neregulile constatate pe timpul serviciului său. Schimbarea personalului din serviciul de permanenţă se efectuează, potrivit relaţiilor de subordonare prevăzute în atribuţii, de regulă, în prima oră de la începerea programului de lucru. Pe timpul nopţii personalul care asigură serviciul de permanenţă din unitate se odihneşte cel mult 4 ore, cu excepţia celui care execută serviciul în schimburi (ture) de 8 ore. La unităţile în care funcţionează ofiţer operativ/de serviciu şi ajutor al acestuia, odihna lor se realizează pe timpul nopţii, prin alternanţă. Ţinuta personalului din serviciul de permanenţă pe timpul odihnei se stabileşte prin dispoziţia/ordinul şefului/comandantului unităţii. Lenjeria din camera pentru odihna personalului din serviciul de permanenţă se schimbă zilnic. Personalul care execută serviciul de permanenţă în unitate 8 ore, are dreptul la 16 ore recuperare, pentru cel care execută 12 ore are dreptul la 24 ore recuperare, iar cel care execută 24 ore are dreptul la 48 ore recuperare, de regulă, începând cu ziua şi ora ieşirii din serviciu. Pentru personalul care execută serviciul operativ recuperarea orelor lucrate se va face conform dispoziţiei şefului (comandantului) unităţii. În funcţie de importanţa şi necesitatea desfăşurării unor activităţi specifice, care nu suferă amânare (situaţii deosebite care îşi produc efectul pe parcursul mai multor zile), şefii/comandanţii de unităţi vor acorda zilele de recuperare personalului care iese din serviciul de permanenţă, pe baza unei planificări, în următoarele 60 de zile lucrătoare, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

3. ACCESUL ÎN UNITĂŢILE MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR:

Regulile privind accesul în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor se stabilesc pe baza prevederilor prezentului regulament şi a Regulamentelor de ordine interioară proprii. Scopul reglementării accesului îl constituie prevenirea pătrunderii persoanelor fără documente de acces în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, protecţia bunurilor, documentelor şi informaţiilor clasificate. Accesul persoanelor în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor este permis numai prin punctele de control-acces stabilite de şefii/comandanţii acestora, pe baza următoarelor documente, astfel: a) legitimaţia de serviciu, pe care este înscris dreptul de acces. b) bilet de intrare, eliberat de personalul de serviciu din punctul de control-acces sau, după caz, de compartimentul (biroul, oficiul sau ghişeul de relaţii-informaţii) cu atribuţii stabilite în acest sens. c) permis cu acces limitat, eliberat de Biroul Resurse Umane, Planificare, Reacţii pentru Situaţii de Urgenţă şi Securitate Sediu persoanelor din alte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, de la Curtea de Conturi sau Asociaţiile veteranilor şi rezerviştilor acestei instituţii. Pentru persoanele care participă la diferite activităţi comune (convocări, instructaje, schimburi de experienţă, ceremonii, prestări servicii, etc.), accesul se face pe baza tabelului nominal întocmit de unitatea organizatoare şi aprobat de şeful/comandantul acesteia sau înlocuitorul legal. Corespondenţii de presă, fotoreporterii, operatorii radio şi de televiziune au acces pe baza legitimaţiei de acreditare în specialitate, buletinului/cărţii de identitate şi a tabelului nominal aprobat de şeful/comandantul, unităţii sau înlocuitorul acestuia. Pentru cetăţenii străini, accesul se aprobă numai de către şeful/comandantul unităţii sau înlocuitorul acestuia, după consultarea ofiţerului cu protecţia informaţiilor. Studenţii şi elevii, în afara situaţiilor când sunt în formaţie şi însoţiţi de şefii/comandanţii acestora, au acces[5] în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor numai pe baza carnetului de serviciu (carnetului de student sau carnetului de elev) şi a biletului de voie sau a ordinului de serviciu, semnat de şeful/comandantul unităţii (subunităţii) sau înlocuitorul acestuia, după caz. Accesul autovehiculelor se reglementează de şefii/comandanţii de unităţi, urmărindu-se_asigurarea evidenţei intrărilor şi ieşirilor, controlul documentelor, transporturilor, şoferilor şi ale însoţitorilor. Accesul persoanelor în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu excepţia celor care au acest drept, se face cu aprobarea şefului/comandantului şi adjuncţilor / locţiitorilor acestuia, numai pentru unitatea din subordinea lor. În afara programului de lucru, pentru cazurile de urgenţă, accesul persoanelor care nu au acest drept, poate fi permis cu aprobarea persoanei care asigură continuitatea conducerii, atunci când funcţionează în unitate, sau a ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, informând şeful/comandantul ori unul dintre adjuncţii/locţiitorii acestuia.

Şefii/comandanţii sunt obligaţi să stabilească regulile cu privire la circulaţia şi locurile din incinta unităţii unde au acces persoanele care nu fac parte din structura proprie. Persoanele din afara unităţii, cu excepţia celor pe a căror legitimaţie de serviciu este înscris dreptul de acces, precum şi cetăţenii străini, se înscriu în Registrul de intrare, vor purta la vedere un ecuson şi vor fi conduse obligatoriu de un însoţitor, numai în locul şi la persoana pentru care s-a dat aprobarea, precum, şi de la aceasta până la ieşirea din unitate. Ecusoanele (anexa nr. 4), în funcţie de provenienţa persoanelor, vor fi realizate pe un suport colorat, după cum urmează: a) „alb” – pentru persoanele din_structura Ministerului Administraţiei şi Internelor. b) „galben” – pentru persoanele din afara structurii Ministerului Administraţiei şi Internelor. c) „bleu” – pentru cetăţenii străini. Specialiştii şi tehnicienii pentru diferite intervenţii, reparaţii sau alte asemenea activităţi vor fi însoţiţi pe toată durata executării lucrărilor de către o persoană din compartimentul beneficiar al serviciilor solicitate. Pentru intervenţii în regim de urgenţă, în afara programului de lucru, ofiţerul operativ/de serviciu va informa şeful/comandantul unităţii sau înlocuitorul acestuia care, în funcţie de situaţie, va desemna persoana de însoţire şi pentru supravegherea activităţilor respective. Este interzis accesul în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor a persoanelor care au asupra lor armament, muniţii, substanţe toxice şi explozive, ori alte materiale şi instrumente ce pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală şi sănătatea personalului propriu sau patrimoniul unităţilor, precum şi acumulatorii de la aparatele de telefonie mobilă. Pentru controlul persoanelor, punctele de control-acces vor fi dotate cu aparatură de detecţie specifică, iar personalul de serviciu va fi instruit pentru folosirea acesteia. Fac excepţie persoanele cu armament şi muniţii, pe timpul executării misiunii de protecţie (gardă de corp) a personalităţilor care au acest drept prin lege, cele care transportă corespondenţa secretă şi valori, precum şi cele care lucrează permanent în unitatea respectivă şi au în dotare astfel de mijloace. La intrarea în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, toate persoanele, cu excepţia ministrului de interne, secretarilor de stat, secretarului general şi persoanelor care îi însoţesc pe aceştia, precum şi a şefilor/comandanţilor şi adjuncţilor/locţiitorilor, pentru structurile care le conduc, sunt obligate să prezinte, necondiţionat, personalului de serviciu din punctul de control-acces, documentele de acces, după cum urmează: a) personalul propriu al unităţii şi cel cu drept de acces: legitimaţie de serviciu. b) persoanele din alte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor: legitimaţie de serviciu sau buletin/carte de identitate/ordin de serviciu. c) persoanele din afara Ministerului Administraţiei şi Internelor: buletin/carte de identitate sau paşaport. d) cetăţenii străini sau români cu domiciliul în străinătate: paşaport sau buletin/carte de identitate.

Documentele de acces se verifică cu atenţie să nu prezinte urme de deteriorare sau falsificare, urmărinduse ca toate datele să fie înscrise fără ştersături sau corecturi. Dacă se constată unele nereguli cu privire la autenticitatea documentelor prezentate, personalul de serviciu pe punctul de control-acces nu permite intrarea în sediu a posesorilor acestora, îi reţine şi informează imediat ofiţerul operativ/de serviciu pe_unitate. Se interzice reţinerea la punctele de control-acces a legitimaţiei de serviciu sau a altor documente de identitate, prezentate de persoanele care solicită accesul. Pentru persoanele care solicită intrarea în unitate şi nu au drept de acces, personalul de serviciu va proceda astfel: a) legitimează persoana care solicită accesul. b) efectuează controlul antiterorist (la punctele de control-acces prevăzute cu echipamente specifice). c) anunţă telefonic pe cel în drept să aprobe intrarea şi, după primirea confirmării, completează biletul de intrare şi înscrie persoana registru. d) înmânează însoţitorului delegat biletul de intrare, iar persoanei respective ecusonul, precizându-i să-l poarte fixat la vedere, pe toată durata cât se află în unitate. e) la ieşirea din unitate a persoanei, reţine ecusonul şi biletul de intrare, care trebuie să fie semnat de persoana la care s-a permis accesul şi completat cu ora plecării din locul respectiv. Pentru persoanele care solicită intrarea în unitate şi au inscripţionat pe legitimaţia de serviciu „ACCES GENERAL” sau treapta de acces „XXXXX”, personalul de serviciu permite accesul acesteia în unitate, informând ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate. În cazul în care până la terminarea programului de lucru nu s-au restituit toate ecusoanele şi biletele de intrare, personalul de serviciu pe punctul de control-acces înştiinţează ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate, care este obligat să clarifice imediat situaţia. La unităţile unde funcţionează compartimente care au dreptul să elibereze bilete de intrare, situate în afara sediului, personalul de serviciu pe punctul de control-acces legitimează atât însoţitorul, cât şi persoana care a solicitat accesul, confruntând datele de pe biletul de intrare cu cele înscrise pe documentul de identitate. Biletul de intrare este valabil o_singură dată, în ziua emiterii. Accesul persoanelor pe bază de tabel nominal, pentru participarea la diferite activităţi comune, este permis numai în prezenţa însoţitorului desemnat de unitatea organizatoare. Pe timpul desfăşurării activităţilor respective, şeful/comandantul unităţii organizatoare sau înlocuitorul acestuia este obligat să ia măsurile necesare pentru respectarea strictă de către participanţi a regulilor de ordine interioară. Carnetele cu biletele de intrare (matcă) se predau după consumare, la compartimentul documente clasificate, unde se păstrează timp de un an, după care se distrug, pe bază de proces-verbal.

Anexa nr. 1

ATRIBUŢIILE PERSONALULUI DIN SERVICIUL DE PERMANENŢĂ

- structură şi conţinut -

Atribuţiile personalului din serviciul de permanenţă se întocmesc sub formă de text, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, adaptate la specificul unităţii şi reglementărilor stabilite prin regulamentele de ordine interioară proprii. În conţinutul documentului se prevăd principalele probleme privind organizarea serviciului de permanenţă, pregătirea şi schimbarea personalului, ţinuta şi dotarea acestuia, durata serviciului şi timpul de recuperare, alte precizări particularizate şi adaptate la specificul unităţii, pentru fiecare categorie de personal de serviciu stabilit. Documentul se aprobă de şeful (comandantul) unităţii şi are următoarea structură: Capitolul I – Organizarea serviciului de permanenţă. Capitolul II – Atribuţiile personalului de serviciu (pentru fiecare categorie de personal în parte). Anexe: Atribuţiile personalului de serviciu în situaţii deosebite: - la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau la declararea mobilizării. - la primirea ordinului pentru alarmarea unităţii. - la primirea ordinului pentru punerea în aplicare a „Ordinului ministrului de interne privind creşterea capacităţii de intervenţie a unităţilor Ministerului de Interne în situaţii deosebite”. - la primirea altor semnale sau mesaje în vigoare, pe linie de protecţie civilă. - în cazul producerii de incendii în sediul unităţii. - atribuţiile ofiţerului de serviciu pe unitate în relaţiile cu mass-media. Alte anexe ajutătoare stabilite de şeful (comandantul) unităţii.

Anexa nr. 2

ATRIBUŢIILE OFIŢERULUI DE SERVICIU DE PERMANENŢĂ ÎN RELAŢIILE CU MASS-MEDIA

A. În timpul programului de lucru.

La prezentarea unui ziarist, în vederea obţinerii unor informaţii de interes public, ofiţerul de serviciu (principal) are următoarele atribuţii: - legitimarea jurnalistului şi edificarea asupra informaţiilor pe care acesta le doreşte. - invitarea ziaristului la câteva momente de aşteptare. - anunţarea şefului (comandantului) unităţii sau înlocuitorului legal al acestuia despre identitatea ziaristului şi informaţiile solicitate.

În funcţie de dispoziţia primită: - cheamă ofiţerul de presă (purtătorul de cuvânt) şi-i aduce la cunoştinţa acestuia, problemele solicitate. - în lipsa ofiţerului de presă (purtătorului de cuvânt), ziaristul este pus în legătură cu ofiţerul responsabil cu activitatea despre care doreşte informaţii. - dacă datele şi informaţiile nu pot fi comunicate verbal, ziaristul este invitat să le ceară în scris, solicitarea fiindu-i înregistrată, conform prevederilor legale.

B. În afara programului de lucru.

La prezentarea unui ziarist, în vederea obţinerii unor informaţii de interes public, ofiţerul de serviciu (principal) are următoarele atribuţii: - legitimează jurnalistul şi se edifică asupra informaţiilor pe care acesta le doreşte; - invită ziaristul în sala de aşteptare, în prezenţa unui alt cadru.

- anunţă şeful (comandantul) unităţii sau înlocuitorul legal al acestuia şi ofiţerul de presă (purtătorul de cuvânt) despre identitatea ziaristului şi informaţiile solicitate. În funcţie de ordinul primit şi dacă nu este o problemă urgentă, îl roagă pe ziarist să se prezinte a doua zi, în timpul programului. La insistenţele ziaristului şi dacă evenimentul despre care acesta doreşte informaţii este deja cunoscut de opinia publică, poate prezenta următoarele: „Este vorba de comiterea unei infracţiuni/producerea unui eveniment … în localitatea …, la data de …, victima este … sau nu este identificată. Date despre autor(i) … a (au) fost sau nu a (au) fost prins(şi). Se acţionează … se efectuează cercetările”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->