1 BOALA VACII NEBUNE Cifre ngrijoratoare...

ESB - boala vacii nebune n mai 1990, John Gummer, ministrul agriculturii din Anglia a aparut la televiziune mpreuna cu fiica sa de patru ani, Cordelia, pe care a ncurajat-o sa consume n fata camerelor de luat vederi un beefburger (sandvis din carne de vita). ncerca astfel sa dea greutate afirmatiilor sale potrivit carora consumul de carne de vita era lipsit de orice riscuri. Trecusera deja ctiva ani de cnd n Anglia fusese diagnosticat primul caz de boala neurologica necunoscuta anterior la bovine: "vaca 133" murise n 1985 dupa ce prezentase tremuraturi ale capului, pierdere n greutate si tulburari de coordonare. Specialistii atribuisera simptomele unei "encefalopatii progresive spongiforme a vitelor", o boala noua, care ulterior a fost supranumita "boala vacii nebune" datorita modului ciudat de manifestare al animalelor bolnave. Ulterior a devenit limpede ca era vorba de o izbucnire epidemica a acestei noi boli. Vrful epidemiei a fost atins n anii 1992-1993, cu peste 100.000 de cazuri confirmate de boala la vite. n ciuda masurilor de protectie pe care majoritatea tarilor europene si le-au luat, interzicnd importul de vite si de produse din carne de vita provenite din Anglia, boala a depasit granitele Marii Britanii. Pna n prezent s-au raportat peste 180.000 de cazuri de encefalopatie spongiforma bovina (ESB) n Maria Britanie si peste 1.500 de cazuri n mai multe tari din Europa de vest. Maladia a aparut la vaci datorita practicii nefericite de a li se suplimenta hrana cu resturi de carne provenite de la oi ce sufereau de scrapie ("capiala"), n scopul cresterii productiei de lapte si carne. Acest mod de hranire a nceput sa fie folosit nca din anii 1930 si a devenit o regula n fermele zootehnice din ntreaga lume. vCJD - varianta umana a bolii Desi rapoartele oficiale initiale negau faptul ca ESB se poate transmite la om, n 1996 guvernul britanic a recunoscut oficial ca existau deja victime umane ale unei boli cerebrale noi, legata de boala vacii nebune. Aceasta boala - numita de specialisti varianta noua de boala Creutzfeldt-Jakob (vCJD) - a fost ncadrata n clasa encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST), alaturi de boala Creutzfeldt-Jakob si boala Kuru. Ele alcatuiesc o familie de boli degenerative ale creierului ce afecteaza omul si unele animale domestice si salbatice. Perioada de incubatie este foarte lunga, de luni sau ani. Nu exista nici un tratament care sa vindece aceste boli, evolutia lor conducnd ntotdeauna la deces. vCJD difera de formele traditionale de boala Creutzfeldt-Jakob prin faptul ca afecteaza pacienti mai tineri (vrsta medie este de 29 ani, spre deosebire de 65 ani), are o incubatie mai lunga (ani sau zeci de ani) si o durata mai lunga (n medie 14 luni). Natura agentului cauzator nu a fost elucidata complet, dar teoria cea mai credibila este ca ar fi vorba de un agent patogen nou, numit prion , o proteina cu aceeasi compozitie ca si una din proteinele din creier, dar cu o structura tridimensionala anormala. Prionii se pot transmite de la animalele bolnave la om prin consumul de carne sau prin patrunderea lor n organismul uman prin intermediul unor instrumente neuro-chirurgicale, proceduri sau produse medicale (transplant de cornee si de dura mater, extract de hormon pituitar, hormon de crestere etc.). De asemenea, exista posibilitatea transmiterii prin muscatura animalelor de companie sau salbatice purtatoare de prioni. Spre deosebire de alti agenti microbieni, prionii se pare ca nu au material genetic si sunt foarte rezistenti la temperaturi nalte, agenti antiseptici obisnuiti sau alte procedee de inactivare sau sterilizare. Durata perioadei de incubatie este cu att mai scurta cu ct cantitatea de prioni introdusa n organism si frecventa contaminarii sunt mai mari. Initial, vCJD se manifesta la om prin simptome psihice discrete, cel mai adesea sub forma de depresie. Mai rar ea mimeaza o psihoza asemanatoare schizofreniei. Apar apoi o serie de simptome neobisnuite, cum ar fi senzatia de piele lipicioasa, precum si semne neurologice, cele mai comune fiind instabilitatea motorie, dificultatea la mers si la efectuarea miscarilor voluntare, lipsa de coordonare. Starea bolnavului se nrautateste progresiv, astfel ca n cele din urma acesta devine complet imobil si mut, dupa care moare. ntr-un comunicat din decembrie 2000 al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) se afirma ca din octombrie 1996 si pna n decembrie 2000 s-au raportat 87 de cazuri

2 de vCJD n Marea Britanie, trei n Franta si unul n Irlanda. Specialistii se tem nsa ca acesta este numai vrful aisbergului, data fiind perioada lunga de incubatie a bolii, si ca n viitor vor aparea mult mai multe cazuri. Exista nca foarte multe necunoscute n legatura cu aceasta boala, astfel ca viitorul rezerva destul de multe surprize. Cteva ntrebari... Pot fi depistate animalele purtatoare de prioni care nca nu manifesta semne de boala? Pna relativ recent, singura metoda sigura (asa-numitul "standard de aur") pentru diagnosticul ESB a fost inocularea la cobai a unui extract din carnea animalului testat. Cobaii erau supravegheati timp de cca. doi ani, urmarindu-se eventuala aparitie a simptomelor de boala, iar apoi erau sacrificati si tesutul cerebral era studiat la microscop. Datorita acestei perioade lungi de asteptare, singura masura sigura la depistarea unui animal bolnav era sacrificarea si incinerarea tuturor vitelor din cireada din care acesta facuse parte. Deja au fost sacrificate milioane de vite, cu costuri uriase. Foarte recent s-a reusit punerea la punct a unei metode de diagnostic rapid, n numai cinci ore, care permite diferentierea animalelor contaminate de cele sanatoase. Precizia metodei urmeaza sa fie evaluata n lunile ce vor urma. Este posibil ca boala sa existe si la noi n tara? Desi pna la data scrierii acestui articol Romnia nu a comunicat nici un caz de ESB, nu exista nici o siguranta ca boala nu exista si la noi. Dr. Maura Ricketts, o specialista din cadrul OMS declara recent ca "temerea noastra este ca s-a efectuat suficient comert international cu carne, suplimente de hrana pentru vite din carne si vite vii pentru ca expunerea sa capete proportii mondiale. Ne mai ngrijoreaza faptul ca unele tari, care au primit astfel de produse, nu au sisteme de supraveghere si testare necesare pentru depistarea bolii la animale sau la populatia umana." Romnia face parte din rndul acestor tari. Autoritatile din Germania se mndreau pna recent ca grija deosebita pentru siguranta cetatenilor va mpiedica patrunderea bolii n interiorul granitelor acestei tari. n 24 noiembrie 2000 s-au confirmat primele doua cazuri de ESB la vaci nascute pe teritoriul Germaniei. La mai putin de doua luni, ministrul sanatatii si cel al agriculturii din aceasta tara si dadeau demisia n urma criticilor aspre despre felul cum au tratat aceasta problema grava. Nu ar fi de mirare - desi toti dorim contrariul - sa aflam ca si n tara noastra exista "vaci nebune". n Elvetia una din 200 de vaci este infectata, n Franta cel putin una din 500 Se poate transmite boala prin transfuzii de snge? Desi nu exista indicii certe, aceasta cale de transmitere pare foarte probabila. Recent, Crucea Rosia si alte organizatii medicale au recomandat excluderea locuitorilor din tarile Europei occidentale de la donarea de snge! Ct de sigur este laptele de vaca? Desi nca de la nceputul epidemiei au existat temeri (se constatasera, de pilda, cazuri de transmitere a bolii de la vaca bolnava la vitel, dar ulterior s-a stabilit ca agentul patogen trecuse la vitel transplacentar, nca din viata intrauterina, si nu ulterior nasterii, prin lapte), datele acumulate pna recent par sa nu incrimineze lactatele ca vehicul de transmitere a bolii. Pe de alta parte persista nca multe necunoscute n legatura cu aceasta boala. Siguranta initiala a expertilor lasa loc pe zi ce trece unei atitudini tot mai ngrijorate. n data de 15 ianuarie 2001, Agentia de standarde alimentare din Marea Britanie a anuntat initierea unor investigatii speciale pentru a se vedea daca boala se poate transmite si prin lapte. Concluzii si recomandari Iata cteva recomandari utile: Daca nu ati renuntat la consumul de carne (de orice fel), credem ca acum e momentul s-o faceti. Trecerea la o dieta vegetariana se face treptat si aveti nevoie de timp pentru a nvata sa gatiti altfel. Nu uitati ca, desi Dumnezeu a ngaduit la un moment-dat omului sa consume anumite tipuri de carne, "la nceput n-a fost asa" (Mat. 19,8). Chiar daca mai folositi produse lactate, straduiti-va sa nvatati sa gatiti si sa consumati o hrana total vegetariana macar o zi pe saptamna. Fiti foarte selectivi n alegerea surselor de lapte si alimente de origine animala pe care le mai consumati. Ma ntreb ce ar face dl John Gummer daca ar putea da timpul napoi si s-ar putea afla din nou n fata camerei de luat vederi. Dvs. ce ati face? Dr. Gily Ionescu

ATEROSCLEROZA POATE FI NVINSA Dintre toate bolile moderne, ateroscleroza este cea mai de temut. Ea sta la baza majoritatii bolilor cardiovasculare (angina pectorala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obliteranta etc.). Filmul dezvoltarii aterosclerozei... sau cum se astupa arterele n ciuda numelui care sugereaza mai degraba o boala a batranetii, ateroscleroza debuteaza de fapt foarte de timpuriu. Autopsiile efectuate la soldati americani tineri decedati in razboiul din Vietnam au evidentiat prezenta placilor ateromatoase in artere importante. Ulterior acest proces a fost descris - in stadii mai incipiente - chiar la copii de 10-12 ani decedati in urma unor accidente rutiere. Concluzia ATEROSCLEROZA DEBUTEAZA N COPILARIE! Ateroscleroza incipienta sub forma unor striuri grasoase (vezi sageata) localizata in aorta - artera cea mai mare care porneste din inima. Placa ateromatoasa intr-o artera (sectiune transversala). De fapt, ceea ce se intampla este ca in peretii arterelor se "infiltreaza" colesterolul si grasimile prezente in cantitati excesive in sange (datorita greselilor de alimentatie). Cu timpul in aceste depozite se depune si calciu, se formeaza un tesut fibros si se constituie sa-numitele placi ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce mai mult circulatia libera a sangelui prin artera afectata; din laminara si fluenta, ea devine turbulenta si inegala. Placile ateromatoase afecteaza negativ nu numai interiorul arterelor, ci intregul perete al acestora, care din elastic si extensibil devine rigid ca o teava de plumb. Toate acestea cresc solicitarea invelisului delicat care captuseste nteriorul arterelor ( endoteliul ), ducand la zgarierea si chiar ruperea lui. Reactia imediata intr-o asemenea situatie vine din partea unor elemente din sange, numite trombocite (plachete sangvine). Ele sunt atrase de orice ruptura a endoteliului pe care o astupa pur si simplu prin aglomerarea si legarea lor unele de altele. Efectul este salvator in caz de hemoragie prin ruperea vasului, dar in situatia unei ulceratii endoteliale pe o placa ateromatoasa rezultatul poate fi devastator: apare la acest nivel un chag de sange ce poate astupa complet artera fie prin marirea sa progresiva (intr-o artera deja obstruata peste 50-60% de placa de aterom), fie prin deplasare in aval pana intr-o zona de care nu mai poate trece. Cred ca deja anticipati ceea ce urmeaza... Ateroscleroza avansata ce obstrueaza peste 75% din lumenul arterial. Artera cu tromboza pe o placa ateromatoasa avansata ulcerata. Desi afecteaza toate arterele, simptomele nu apar decat relativ tarziu, dupa "astuparea" unor artere din organe importante (creier, inima, rinichi) in proportie de peste 75%! Aceasta inseamna ca este posibil sa aratati si sa va simtiti perfect sanatos (si chiar sa va laudati cu asta), dar daca ati trecut de 35-40 de ani si aveti factori de risc in stilul de viata, arterele dv. pot fi deja pe jumatoate blocate de placi ateromatoase. Se poate depista din timp prezenta aterosclerozei? Din pacata nu. Nici una din metodele de investigatie sau analizele uzuale nu poate depista prezenta aterosclerozei. Exista, desigur, indicii indirecte care fac foarte probabila existenta ei: de exemplu unele practici despre care se stie ca sunt factori de risc: fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale si colesterol, sedentarismul s.a. Cititi sectiunea speciala consacrata factorilor de risc pentru a afla mai multe detalii. Exista totusi unele investigatii care ofera indicii indirecte referitoare la prezenta aterosclerozei. Una dintre cele mai utile este testul de efort, in care se efectueaza un EKG in timpul efortului. Daca in vasele inimii exista ateroscleroza peste un anumit nivel, apar modificari pe traseul electric al inimii. n situatii speciale - de pilda in cazul unei cardiopatii ischemice cu ateroscleroza importanta a arterelor coronare (care hranesc inima) - se pot efectua investigatii speciale care permit localizarea si masurarea gradului de ateroscleroza. Un exemplu de acest fel este angiografia coronariana (coronarografia), in care se injecteaza in arterele coronare o substanta de contrast ce opacifiaza traiectul lor atunci cand sunt urmarite sub ecran radiologic. Aceasta permite aprecierea diametrului interior al arterelor si localizarea zonelor de obstructie in vederea interventiei chirurgicale ulterioare. Boala, boli, bolnavi Exista speranta! Ateroscleroza Cancerul de prostata poate fi prevenit Varicele -tratamente Prevenirea cancerului prin alimentatie Diabet Osteoporoza Reumatism Boala este o experienta comuna, foarte reala si perceputa negativ. Daca sunteti sanatos, va incurajez sa efectuati testul "Ct de sanatos sunteti?", precum si celelalte teste din sectiunea Teste interactive. S-ar putea sa aveti surpriza sa constatati ca, desi va simtiti bine si sunteti aparent sanatos, n stilul dv. de viata se afla factori de risc pentru cele mai grave boli. Daca va stiti suferind de o boala anumita, cautati-o n pagina prezenta. Pentru a usura cautarea, am organizat diferitele boli pe categorii,n functie de aparatul sau organul pe care l afecteaza eponderent. Astfel, ulcerul duodenal l veti gasi n categoria "Boli digestive". n cazul n care nu gasiti boala dv., nu ezitati sa ne contactati . Voi face tot posibilul sa o includ in viitorul apropiat.

4 Boala vacilor nebune din nou n actualitate Boala vacilor nebune (sau encefalopatie spongiforma bovina - BSE) A ucis pna n prezent 80 de britanici si 2 francezi Nu are cura Are o perioada de incubatie de 10 pna la 30 de ani Sfrseste inevitabil cu decesul bolnavului Iata cteva evenimente recente care ncep sa dea contur dimensiunii acestei crize ce pare a fi cuprins deja ntreaga Europa: PARIS, Nov 07 (Reuters): Scandalul recent din Franta a izbucnit atunci cnd mai multe lanturi de supermarket-uri au anuntat ca au vndut fara intentie carne de vita potential contaminata cu BSE, umplnd de spaima inimile francezilor, pentru care carnea este centrul experientei culinare Presedintele Jacques Chirac recomanda luarea de masuri de precautie drastice mpotriva raspndirii acestei maladii Chirac a cerut guvernului francez sa suspende imediat folosirea carnii si a produselor din oase ca hrana pentru animale Guvernul nu a fost de acord cu aceasta masura pe care o considera exagerata si dificil de aplicat O oficialitate din Ministerul sanatatii din Franta - Dominique Gillot - a afirmat ca se asteapta o crestere a numarului de cazuri de boala Creutzfeldt-Jakob (nvCJD) - varianta umana a BSE, de la cele doua decese confirmate deja la zeci de cazuri Autoritatile din Paris, Bordeaux si din alte peste 10 orase mari din Franta au scos carnea de vita din meniul scolilor Chiar si cteva tari est-europene au impus restrictii severe sau au renuntat complet sa mai importe carne de vita din Franta. Cazurile de BSE diagnosticate la vaci n Franta au crescut spectaculos din iunie 200, de cnd autoritatile au nceput sa testeze carnea acestor animale pentru a aprecia amploarea contaminarii n rndul celor 21 milioane de cornute. Totalul pe 2000 a fost de 89 de cazuri - de trei ori mai mult dect n 1999. Majoritatea specialistilor sunt de parere ca ingestia carnii contaminate este calea cea mai probabila de transmitere a bolii de la animale la om. PARIS, Nov 08 (Reuters) Ministrul francez al agriculturii, Jean Glavany, declara ca el si copiii lui consuma carne de vita si ca totul e o "psihoza" BRUSSELS, Nov 13 (Reuters) Eu reactioneaza si modifica programul de testare a vacilor pentru BSE prevazut a ncepe n ianuarie 2001: de la cele 170.000 de vaci vizate initial s-ar putea ajunge la milioane de cornute supuse testelor n tarile membre ale EU Reactia tarilor membre a fost retinuta pentru ca EU plateste doar jumatate din costul testelor, restul urmnd sa fie acoperit de fiecare tara n parte. LONDRA, Nov 22 (Reuters) Europa nu mai poate garanta absenta contaminarii prionice a carnii de vita si se va confrunta n viitor cu o epidemie de BSE similara cu cea din Anglia, afirma John Owen, profesor de agriculture si studii animale la Universitatea din Wales, Anglia BERLIN, Nov 27 (Reuters) Se confirma primul caz de BSE la o vaca din Germania, demolndu-se astfel mitul ca n aceasta tara masurile de prevenire a raspndirii maladiei la cornute sunt prea bune ca sa fie depasite E doar o chestiune de timp pna ce astfel de vaci vor fi descoperite n toate tarile europene LONDRA, Dec 04 (Reuters) BSE este un produs al agriculturii intensive - "o reteta sigura pentru dezastru" Testele de depistare a BSE nu sunt suficient de sensibile EU a hotart oprirea timp de 6 luni a administrarii de hrana din resturi de animale pentru vite ncepnd cu ianuarie 2001 Resturile ar urma sa fie incinerate - costuri de 3 miliarde de euro! Animalele de peste 30 luni ar urma sa fie eliminate din lantul alimentar Reactia crescatorilor de vite a fost luarea cu asalt a produselor furajere din soia PARIS, Dec 11 (Reuters) Dupa primele 15.000 de vaci testate n Franta, numarul celor contaminate a crescut la 129. n total s-au confirmat 215 cazuri din 1991, desi se estimeaza ca nr. total al vacilor contaminate din 1987 pna n prezent depaseste 7000! n Anglia se estimeaza un nr. maxim de vaci infectate din 1987 si pna n prezent de 900.000! n 2000, 1-2 vaci infectate au fost date spre consum n Anglia. n Franta, numarul a fost de 24-49! n aceste mprejurari, cred ca renuntarea la consumul de carne devine din ce n ce mai mult o atitudine nteleapta, si nu doar o optiune facultativa. Dr. Gily Ionescu

5 CANCERUL DE PROSTATA ALIMENTE PROTECTOARE Specialistii de la American Institute for Cancer Research estimeaza ca peste 30% din toate cancerele sunt legate de dieta. Organizatia Mondiala a Sanatatii , ntr-un raport epocal publicat la sfrsitul anilor '80 intitulat Dieta, nutritie si prevenirea bolilor cronice merge chiar mai departe si afirma ca ntre 35 si 60% din toate formele de cancer (si exista peste 100) sunt legate de greseli n alimentatie. Legatura dintre cancer si alimentatie este dubla, n sensul ca unele alimente si obiceriuri alimentare cresc riscul de cancer, iar altele l scad. Nici cancerul de prostata nu face exceptie. Studii recente au demonstrat existenta unei legaturi strnse ntre ceea ce mncam si aceasta forma de cancer. Factori alimentari protectori fata de cancerul de prostata Fructele si verdeturi Exista numeroase argumente solide n sprij efectului protector fata de cancer al fructelor si legumelor. Un studiu recent al Fred Hutchinson Cancer Research Center din SUA a aratat ca un consum crescut de legume determina o scadere apreciabila a riscului de cancer de prostata. Astfel, barbatii care consumau n medie 4 sau mai multe portii de legume pe zi aveau un risc de cancer de prostata cu 35% mai mic comparativ cu cei care consumau mai putin de 2 portii zilnic. Legumele si verdeturile cu cel mai puternic efect protector au fost cele din familia verzei (varza, conopida, varza de Bruxelles, broccoli etc.). Barbatii care consumau 3 sau mai multe portii pe saptamana din aceste alimente se bucurau de o scadere a rsicului de cancer de prostata cu 40% comparativ cu cei care mncau astfel de alimente mai rar de o data pe saptamna. Rosiile si sucul de rosii Cateva studii au identificat licopenul (care se gaseste n cantitati mari n rosii si n sucul de rosii ca avnd un puternic efect protector. Un studiu efectuat pe 22.000 de barbati, urmariti timp de 13 ani a evidentiat la cei cu nivelul sangvin de licopen cel mai crescut un risc de cancer de prostata cu 60% mai mic comparatic cu cei cu niveluri joase. Vitamona E Un studiu finlandez efectuat pe un grup de 29.000 de fumatori care au luat zilnic un supliment de 50 ui de vitamina E a evidentiat o scaderea cu 41% a deceselor prin cancer de prostata. Vitamina D Vitamina D pare sa aiba un efect anti-tumoral fata de cancerul de prostata. Date extrase dintr-un studiu asupra unui mare numar de lucratori sanitari (peste 47.000 de barbati) au aratat ca vitamina D (si consumul de fructe) protejeaza intr-o buna masura impotriva cancerul de prostata. Seleniul Seleniul este un element mineral cu proprietati antioxidante n organism. Datele studiului lucratorilor sanitari au aratat ca barbatii care consumau cel mai mult seleniu aveau un risc cu 51% mai redus de a face cancer de prostata comparativ cu cei care aveau cel mai redus aport din acest mineral. Acelasi efect a fost evidentiat si de un studiu clinic experimental, n care unui grup de 1.312 persoane li s-a administrat 200 mcg de seleniu zilnic timp de 4,5 ani. S-a constatat o scadere a cancerului de prostata cu cca. 50% fata de grupul de control caruia nu i s-a administrat seleniu. Alimentele cele mai bogate n seleniu sunt cerealele integrale si nucile braziliene (2 nuci braziliene sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de seleniu pentru o zi ntreaga). Atentie la ct mncati! A nu mnca prea mult se dovedeste a proteja nu doar mpotriva obezitatii ci si a canceruui de prostata. Cel putin asa reiese dintr-un studiu efectuat n 197 n Canada: barbatii care consumau cele mai multe calorii aveau un risc de cancer de prostata de 2,7 ori mai mare dect cei care consumau cele mai putin calorii. Reduceti consumul de grasimi Cei care consuma prea multe grasimi - att animale ct si vegetale - au de nfruntat un risc de 2-3 ori mai mare de a se mbolnavi de cancer de prostata. Exceptie fac uleiul de masline si grasimile de tip omega-3 (cum sunt cele din semintele de in si nuci). Reduceti consumul de lapte si de produse lactate Unele studii au evidentiat o legatura ntre consumul de produse lactate si cresterea riscului de cancer de prostata. Cauza pare sa fie aportul mai mare de calciu la cei care consuma lactate. Soia Soia - celebra soia - si dovedeste calitatile preventive si n dreptul cancerului de prostata. Astfel, unul din studiile mari (12.000 de participanti) au surprins prin constatarea ca barbatii care consumau zilnic soia se bucurau de o scadere a riscului de cancer de prostata cu 70%! Acum puteti constata, se pot face foarte multe pentru a reduce riscul de cancer de prostata. Cititi mai departe rezumatul recomandarilor si sugestiile American Cancer Society n aceasta privinta. CANCERUL DE PROSTATA POATE FI PREVENIT ancerul de prostata este cea mai frecventa forma de cancer la barbati. Daca o femeie care descopera un nodul la sn se gndeste imediat la cancer mamar, un barbat care ncepe sa urineze tot mai des noaptea si caruia medicul i spune ca are prostata marita se teme de cancer al acestei glande. Din pacata nu se cunoaste cu exactitate cauza cancerului de prostata, nsa s-au identificat mai multi factori de risc, adica elemente care cresc sansa de a face aceasta boala. Din fericire, destul de multi dintre aceesti factori de risc, cum ar fi de pilda ceea ce mncam, pot fi inluentati de deciziile noastre. Ceea ce nseamna ca sta n puterea noastra sa prevenim cancerul de prostata! Factori de risc Vrsta Riscul de a face cancer de prostata creste o data cu naintarea n vrsta, mai ales dupa 50 de ani. Prezenta bolii n familie Barbatii care au rude apropiate ce au suferit de cancer de prostata au un risc mai mare de a face si ei aceasta boala. De exemplu, daca tatad dvs.a avut cancer de prostata, riscul dvs. este de 2-3 ori mai mare. Daca fratele dvs. a avut cancer de prostata, riscul dvs. poate fi de pna la 5 ori mai mare. Iar daca n familia dvs. a

6 existat att cancer de prostata ct si cancer ovarian sau de sn la rudele din partea mamei, riscul dvs. de cancer de prostata poate fi de 6 ori mai mare! Alimentatia Unii factori alimentari par sa cresca riscul - de exemplu alimentatia bogata in carne rosie, grasimi si produse lactate. Dimpotriva, alte alimente par sa aiba un efect protector. Ce sa mananci ca sa scazi riscul de cancer de prostata. CANCERUL DE PROSTATA RECOMANDARI Specialistii de la American Cancer Society sunt de parere ca recomandarile cele mai importante care se pot face celor ce doresc sa previna cancerul de prostata sunt patru. Iata-le: Alegeti cea mai mare parte a alimentelor din surse vegetale Limitati consumul de alimente bogate n grasimi, n special din surse alimentare de origine animala. Fiti activi fizic. Reveniti la si mentineti-va greutatea corporala normala . itati sau limitati consumul de bauturi alcoolice. Celor care doresc mai multe detalii le ofer n cele ce urmeaza un "decalog" al prevenirii cancerului de prostata. 1.Reduceti consumul de carne si de alte alimente bogate n grasimi animale (aceasta are efect benefic si asupra sanatatii inimii). 2.Folositi cu moderatie toate grasimile , inclusiv cele vegetale (uleiul de masline nu pare sa creasca riscul de cancer de prostata). 3.Consumati mai multe fructe si legume , ndeosebi legume din familia verzei, precum si mai multe rosii si suc de rosii. 4.Folositi laptele si produsele lactate cu prudenta. Daca sunteti deschis la nou, ncercati laptele de soia. 5.Evitati supra-alimentatia si excesul de kilograme corporale . 6.Gnditi-va si discutati cu medicul dvs. eventualitatea folosirii unui supliment cu vitamina E. 7.Consumati regulat cereale integrale pentru a va asigura un aport satisfacator de seleniu. 8.Verificati daca aveti un aport satisfacator de vitamina D. 9.Faceti regulat miscare si evitati consumul de alcool. 10.Nu neglijati controalele medicale periodice. deosebi dupa 50 de ani se recomanda efectuarea anuala a unui control medical (tuseu rectal, eventual ecografie) si dozarea antigenului specific prostatic (PSA) a carui valoare n snge creste n general mult n cazul unui cancer de prostata. Cu ct un eventual cancer este descoperit si tratat mai repede, cu att sansele de supravietuire pe termen lung sunt mai mari. CONCLUZIE: cancerul nu este o lovitura implacabila a unui destin vrajmas, ci rezultatul unor greseli repetate si (din nefericire) nestiute pe care le facem zi de zi, timp de ani de zile, pana ce organismul cedeaza. ata luminoasa a lucrurilor este ca depinde de noi sa schimbam cursul destinului... Succes!

7 PREVENIREA CANCERULUI PRIN ALIMENTATIE Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca alimentatia gresita cauzeaza 35-65% din toate cancerele! Recomandarile de mai jos sunt extrase din Raportul "Alimentatie, nutritie si prevenirea cancerului: o perspectiva globala", bazat pe analiza a peste 4500 de studii stiintifice efectuata de un grup de 150 de specialisti din intreaga lume. Ele reprezinta cel mai valoros pachet de recomandari existente n prezent pentru reducerea riscului de cancer. 1.Adoptati o dieta predominant vegetala, care sa contina o varietate de fructe, leguminoase si cat mai putine alimente amidonoase rafinate. 2.Evitati surplusul sau deficitul ponderal, si limitati castigul ponderal in timpul perioadei de adult la mai putin de 5 kg. 3.Daca profesiunea nu va solicita fizic, efectuati zilnic o plimbare in pas vioi de aproximativ o ora (sau o alta activitate similara). De asemenea, acumulati cel putin o ora de exercitiu fizic viguros pe saptamana. 4.Consumati 400-800 g (sau 5 sau mai multe portii) pe zi dintr-o varietate de legume, verdeturi si fructe, pe tot parcursul anului. 5.Consumati 600-800 g (sau cel putin 7 portii) pe zi dintr-o varietate de cereale integrale, leguminoase (fasole, linte, soia, mazare, etc.), radacinoase si cartofi. Obisnuiti-va sa preferati alimentele prelucrate si procesate cat mai putin. Limitati consumul de zahar rafinat. 6.Nu se recomanda consumul de alcool. 7.Nu se va consuma sau cel putin se va limita consumul de carne rosie la maximum 80 g pe zi. Este de preferat sa se inlocuiasca carnea rosie cu carne de peste, pasare, si alte animale nedomestice. 8.Se va limita consumul de alimente grase, in special a celor de origine animala. In ce priveste uleiurile vegetale, acestea se vor folosi in cantitati modeste. 9.Se va limita consumul de alimente sarate si se va reduce sarea folosita la gatit si cea adaugata la masa. Se vor folosi mirodenii si condimente vegetale pentru asezonarea alimentelor. 10.Nu folositi alimente care, ca urmare a pastrarii timp indelungat la temperatura camerei, sunt expuse contaminarii cu micotoxine (prin mucegaire). 11.Pentru conservarea alimentelor alterabile cumparate sau pregatite acasa se va folosi refrigerarea, congelarea si alte metode adecvate. 12.Atunci cand nivelurile aditivilor, substantelor contaminante si a altor reziduuri sunt reglementate cu atentie, prezenta lor in alimente sau bauturi nu produce daune sanatatii. In schimb, folosirea improprie a acestor substante sau lipsa reglementarilor in domeniu pot primejdui sanatatea, lucru valabil cu deosebire in tarile in curs de dezvoltare. 13.Nu folositi alimente fripte sau arse. Cei care consuma carne sau peste vor trebui sa evite arderea sucurilor carnii care se produce in timpul frigerii, precum si prajirea. Se vor evita sau se vor consuma numai ocazional urmatoarele alimente: carne si peste fripte pe flacara directa; carne afumata si pastrama; muraturi. 14.Pentru cei care respecta recomandarile prezentate aici, suplimentele dietetice sunt probabil ne-necesare si posibil ineficiente pentru reducerea riscului de cancer. 15.Tutun: nu fumati si nu mestecati tutun. Sursa: World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research, Food, Nutrition and Cancer Prevention: A Global Perspective (Washington, D.C., 1997). Home

8 DIABETUL ZAHARAT - SOLUTII

La sfrsitul anului 1997 n Romnia existau 575.000 persoane bolnave de diabet aflate n evidenta centrelor specializate. Se estimeaza ca numarul celor cu diabet nediagnosticat sau latent este si mai mare, astfel nct aproximativ un milion de romni se confrunta cu aceasta maladie de temut. Va invitam sa efectuati un test de evaluare a riscului dvs. de diabet! Ce este diabetul? Cum se manifesta diabetul? Tipuri de diabet Care este evolutia diabetului? Dieta Exercitiul fizic

Ce este diabetul? Diabetul este o boala cronica n care nivelul glucozei ("zaharului") din snge ( glicemia ) creste peste normal. Excesul de glucoza n snge este daunator sanatatii. Glucoza provine din digestia alimentelor. Pentru a putea patrunde n celule unde este folosita drept combustibil, glucoza are nevoie de insulina, un hormon secretat de pancreas. Diabetul apare fie din cauza productiei insuficiente de insulina de catre pancreas, fie mai ales datorita insensibilitatii celulare la insulina. n ambele situatii nivelul glucozei din snge depaseste valorile normale. Normal Diabet latent Diabet Glicemia pe nemncate 70-110 mg/dl >111 si < 126 mg/dl Peste 126 mg/dl Glicemia provocata (la 2 ore dupa ingestia a 75 g glucoza) < 140 mg/dl >140 si < 200 mg/dl Peste 200 mg/dl Simptome de diabet Cum se manifesta diabetul? napoi Semnele si simptomele diabetului sunt: sete exagerata urinare frecventa foame sau oboseala exagerata scadere fara motiv n greutate

9 vindecare lenta a ranilor piele uscata, cu senzatie de mncarime pierderea sensibilitatii la nivelul extremitatii picioarelor slabirea vederii Tipuri de diabet napoi Exista mai multe tipuri de diabet, dintre care doua sunt mai raspndite: 1.Diabetul de tip I , juvenil sau insulino-dependent, care apare la copii sau tineri. Este considerat o boala auto-imuna, n care sistemul imun ataca celulele producatoare de insulina din pancreas si acesta nu mai poate fabrica suficienta insulina. Acesti bolnavi au adesea nevoie de injectii cu insulina pentru tot restul vietii. 2.Diabetul de tip II , de maturitate sau non-insulino-dependent. Acesta apare la persoane trecute de obicei de 40 de ani si reprezinta cea mai raspndita forma de diabet (90-95% din total). La acesti bolnavi, pancreasul produce insulina, dar organismul nu o poate folosi eficient. Rezultatul este acumularea glucozei n snge ( hiperglicemia ). Diabetul de tip II apare n 80% din cazuri la persoane supraponderale. Date recente au stabilit ca este vorba de o rezistenta a celulelor la actiunea insulinei provocata de consumul excesiv de grasimi animale. N.B. Pentru a afla daca sunteti supraponderal, calculati-va indicele de masa corporala (IMC) dupa formula: IMC = G(kg)/I(m) 2 . Un rezultat peste 25 indica prezenta supraponderalitatii, iar peste 30 a obezitatii. Care este evolutia diabetului? napoi Dupa un numar de ani, diabetul poate produce complicatii grave la nivelul: ochilor (retinopatia diabetica) - vezi fig. rinichilor (nefropatia diabetica) nervilor (neuropatia diabetica) vaselor de snge (ateroscleroza accelerata) gingiilor, dintilor, organelor genitale, etc.

De asemenea, exista riscul scaderii bruste a nivelului glucozei din snge ( hipoglicemie ) sau cresterii ei ( hiperglicemie ), cu coma si risc de deces. Din aceste motive este esentiala mentinerea sub control a diabetului. Aceasta presupune urmatoarele obiective: 1.controlul glicemiei 2.controlul grasimilor sangvine 3.controlul greutatii corporale 4.scaderea riscului complicatiilor vasculare (ateroscleroza, hipertensiunea) oculare renale nervoase

10 Solutia Dieta si exercitiul fizic sunt cheia realizarii obiectivelor de mai sus. n plus, persoanele care sufera de diabet de tip I si unii din cei cu diabet de tip II necesita administrare de insulina sau alte medicamente care scad nivelul sangvin al glucozei. Din acest motiv, va recomandam sa apelati la sfatul medicului specialist pentru a stabili schema terapeutica cea mai eficienta pentru cazul dvs. Dieta napoi Daca pna recent se recomanda diabeticilor o dieta bogata n grasimi si proteine animale (carne, oua, lactate), n paralel cu controlul strict al consumului de carbohidrati, astazi recomandarile s-au schimbat radical din cauza ca aceasta dieta, desi reuseste sa mentina nivelul glucozei sangvine sub control, accelereaza aparitia complicatiilor si ucide pacientul nainte de vreme. Asociatia americana de diabet recomanda adoptarea unei diete care sa respecte principiile piramidei alimentatiei sanatoase. - vezi figura! n principiu, o dieta vegetariana variata, bazata pe cereale integrale, legume, fructe, verdeturi, leguminoase (familia fasolei), nuci si seminte este optima pentru controlul zaharului din snge si pentru evitarea complicatiilor de temut ale diabetului.

Exercitiul fizic napoi Acesta este cel de-al doilea pilon esential al tratamentului diabetului. Se porneste de la nivelul la care se afla pacientul si se creste treptat, pna se ajunge la minimum 5 sesiuni/saptamna. Exercitiul cuprinde o perioada de ncalzire de 10 minute (mers pe jos lent, de ex.), urmata de exercitii de ntindere a muschilor scheletici nca 10 minute. Urmeaza exercitiul fizic propriu-zis, care poate fi mers pe jos n pas vioi, alergat, ciclism, not, etc., si care dureaza n medie 30 minute. Se va ncheia ntotdeauna cu o sesiune de "racire" a muschilor, asemanatoare ncalzirii. nainte cu 2 ore de exercitiu si pe parcursul lui se vor consuma cantitati generoase de apa pentru a compensa pierderile prin transpiratie. Se va acorda o atentie deosebita calitatii ncaltamintei de sport si ngrijirii piciorului, avnd n vedere riscul de complicatii. Picior diabetic Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice pentru diabetic: creste sensibilitatea celulara la insulina, ceea ce conduce la un mai bun control al glicemiei, previne aparitia complicatiilor cardiovasculare (cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala), scade nivelul grasimilor sangvine, ajuta la pierderea excesului ponderal, etc.

11

Home Enzime anticancerigene

Cteva studii recente efectuate n cadrul universitilor Johns Hopkins din SUA i Tsukuba din Japonia arat c inducia unor enzime speciale din corp, capabile s neutralizeze i s nlture substanele cancerigene, are anse mari s devin o metod eficace de reducere a riscului de cancer. Cercettorii vor ncerca s pun la punct medicamente care s mreasc acest efect, dar testele necesare pentru stabilirea efectului pe termen lung i a siguranei fac din aceste planuri ceva de ordinul viitorului. Pn atunci merit luat foarte n serios constatarea cercettorilor potrivit creia consumul de fructe i legume poate intensifica mult activitatea acestor enzime protectoare. Pentru a-i putea exercita efectul duntor asupra ADN-ului celulelor n care ptrund, substanele cancerigene trebuie s fie mai nti activate. n urm cu civa ani, oamenii de tiin au descoperit c anumite enzime ale corpului omenesc (numite enzime de faza IIa ) pot detoxifia compuii cancerigeni nainte s fie activai. Dr. Paul Talalay a aprut pe primele pagini ale ziarelor cnd a descoperit c o substan nutritiv din broccoli, numit sulforafan , poate determina creterea nivelurilor acestor enzime protectoare, iar cercetrile ulterioare au identificat multe alte astfel de substane. Dr. Talalay i colegii si au publicat recent, n Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA, rezultatele unor studii noi pe care le-au efectuat referitor la modalitatea prin care celulele controleaz activitatea enzimelor de faza II-a. Ei au identificat o protein a organismului care acioneaz asemenea unui ntreruptor, reglnd nivelurile de enzim n fiecare moment-dat. Atunci cnd ntreruptorul era nchis, cobaii expui la aciunea unei substane cancerigene din fumul de igar au dezvoltat mult mai multe tumori dect cei la care ntreruptorul funciona. Mai mult, atunci cnd cobailor li s-a administrat un medicament despre care se tia c este capababil s creasc nivelul enzimelor de faza II-a, atta timp ct ntreruptorul funciona i permitea meninerea produciei de enzime la niveluri crescute, numrul tumorilor care apreau dup expunerea la compusul cancerigen a sczut la jumtate. Cercettorii sunt de prere c n unele alimente exist substane protectoare care acioneaz prin declanarea eliberrii de ctre celule a acestei enzime reglatoare (o veritabil pornire a ntreruptorului), ceea ce determin, la rndul ei, creterea produciei de enzime de faza II-a, care anihileaz compuii cancerigeni i previn daunele celulare care ar putea conduce la apariia cancerului. Dei broccoli a beneficiat de publicitatea iniial, ntreaga familie a legumelor crucifere conine o varietate de substane nrudite care stimuleaz enzimele de faza II-a. Conopida, varza, varza de Bruxelles i ridichia fac parte din aceeai familie. Compuii protectori pe care i conin sunt eficieni att n cazul consumrii legumelor n stare crud, ct i gtite. O parte din efectele benefice pentru sntate ale usturoiului se datoreaz unor compui fitochimici numii suflizi de alil , o alt categorie de substane care stimuleaz enzimele de faza II-a. ?i ceapa este o surs valoroas de asemenea substane. Fructele i legumele ne ofer o gam extrem de variat de substane nutritive i compui fitochimici care ajut la prevenirea cancerului. Acidul elagic din fructele de pdure, struguri i nuci stimuleaz producia de enzime de faza II-a; acelai efect l au fenolii din fructele de pdure, citrice i unele plante medicinale. Exist, desigur, pericolul de a supra-simplifica aceste descoperiri. Unele companii au i nceput s comercializeze compui fitochimici izolai. Specialitii ne avertizeaz

12 ns c efectele protectoare ale alimentelor vegetale sunt rezultatul combinat al vitaminelor, compuilor fitochimici care stimuleaz producia de enzime i probabil al altor numeroase substane nc necunoscute care se gsesc n fructe i legume. Institutul american de cercetare a cancerului subliniaz c cea mai sigur cale de a obine protecia constatat n studiile asupra persoanelor cu risc redus de cancer este s mncm ceea ce mnnc ei: o hran bazat pe plante, n centrul creia se afl legumele, fructele, cerealele integrale i leguminoasele (fasolea). Karen Collins, MS, RD, CDN American Institute for Cancer Research Articol publicat cu permisiunea Instiutului american de cercetare a cancerului (American Institute for Cancer Research). Traducere dr. Gily Ionescu Home OSTEOPOROZA SOLUTII

Chiar daca nu figureaza printre primele cauze de deces, osteoporoza este o afectiune de temut. Daca la nceput se manifesta doar prin ncovoierea spatelui, cu timpul pot aparea complicatii tot mai invalidante, cum este de ex. fractura de col femural. Vestea buna este ca osteoporoza este o boala tratabila, dar mai ales prevenibila. Ce este osteoporoza? Numele bolii provine din latina si nseamna "os poros". Tesutul osos este un tesut viu, n care are loc permanent att depunere de os ct si pierdere de os. Dupa vrsta de 35 de ani, pierderea de os depaseste depunerea. Cnd acest proces este accelerat, oasele devin tot mai fragile (chiar daca la exterior pot parea solide) si structura lor se aseamana tot mai mult cu a unui burete cu gauri mari n interior. Os normal Os cu osteoporoza Os normal Os cu osteoporoza

Osteoporoza este supranumita si hotul tacut pentru ca poate slabi oasele timp de ani de zile fara sa fie detectata. De aceea, indiferent de vrsta, daca aveti mai mult de unul din urmatorii factori de risc, va sfatuim sa consultati medicul pentru a detecta boala ct mai devreme si sa urmati recomandarile de mai jos. Factori de risc 1.Sexul feminin - de patru ori mai multe femei dect barbati sufera de osteoporoza . 2.Osteoporoza afecteaza si alti membri ai familiei - boala are si o componenta ereditara. 3.Constitutia subtire - oasele au din start o densitate mai mica.

13 4.ntreruperi ale ciclului menstrual - osteoporoza afecteaza foarte adesea femei aflate n postmenopauza, dar riscul creste chiar si n situatia unor boli sau exercitii fizice foarte intense care ntrerup temporar ciclul menstrual. 5.Interventii chirurgicale - gastrectomii (nlaturarea unei portiuni din stomac) sau histerectomii totale. Acestea afecteaza absorbtia sau utilizarea calciului de catre organism. 6.Anumite tratamente medicamentoase - de ex. tratamente de lunga durata cu unele medicamente anti-inflamatorii (steroidiene - de ex. diprofos) si anti-epileptice, sau excesul de hormoni tiroidieni. Aceste tratamente se vor efectua numai sub controlul strict al medicului. 7.Alti factori de risc - fumatul, consumul de alcool, etc. Fumatul pare sa blocheze capacitatea estrogenilor de a proteja oasele, iar alcoolul poate bloca absorbtie calciului si reduce cresterea osoasa. Detectia precoce Majoritatea oamenilor nu-si dau seama ca ceva nu e n regula cu oasele lor dect cnd ceva se rupe. Osteoporoza si anunta prezenta n cele din urma prin scaderea n naltime datorita ncovoierii spatelui si prin fracturi osoase. Daca aveti risc crescut, puteti efectua un test de determinare a densitatii si grosimii osoase. Este un test nedureros, lipsit de riscuri, dar care necesita echipament de specialitate. Pe baza rezultatului, medicul poate estima probabilitatea fracturilor si va poate ajuta sa le preveniti. Fie ca doriti sa preveniti aparitia osteoporozei sau sa opriti evolutia ei, sfatul este acelasi: hraniti-va corect si pastrati-va forma fizica. Alimentatia Aportul de calciu. Acesta este foarte important pentru prevenirea si stoparea osteoporozei n special n prima parte a vietii. Este vital ca tinerii sa aiba un aport adecvat de calciu. Osul pierdut mai trziu nu mai poate fi recuperat orict s-ar creste aportul de calciu. Pentru persoanele adulte se recomanda un aport de cca. 800 mg calciu/zi, iar pentru barbatii trecuti de 65 de ani si pentru femeile n postmenopauza 1500 mg/zi. Laptele degresat, pasteurizat sau fiert este bogat n calciu, dar acesta se absoarbe n cantitate redusa. Produsele vegetale bogate n calciu sunt cerealele integrale, semintele, legumele de culoare verde nchis. Daca dieta este saraca n calciu, se poate folosi un supliment. Expunerea la soare este necesara pentru formarea vitaminei D la nivelul pielii. Aceasta vitamina creste absorbtia calciului din intestin. n intervalul martie octombrie, o expunere de 15 minute a pielii fetei si minilor de 3-4 ori/saptamna este suficienta pentru a obtine ntregul necesar de vitamina D. n schimb, n perioada noiembrie - februarie, n tara noastra lumina solara este prea slaba pentru a acoperi necesarul. Avnd n vedere ca vitamina D se gaseste numai n alimente de origine animala, n acest interval aportul din aceasta vitamina va fi asigurat fie din produse lactate (un pahar de lapte degresat asigura 50% din necesarul zilnic), fie din suplimente vitaminice. Exercitiul fizic Exercitiul fizic regulat - orict de putin chiar - ajuta la mentinerea densitatii osoase si n plus ntareste sistemul muscular si scade astfel riscul caderilor. Desi nu exista o reteta buna pentru toata lumea, exista cteva reguli generale:

14 Cele mai indicate sunt exercitiile antigravitationale, care presupun purtarea unor greutati - de ex. mersul pe jos, urcarea scarilor, chiar si simpla ridicare din pat si statul n picioare cteva ore pe zi. notul este mai putin eficient, dar e oricum mai bun dect nimic. Daca suferiti deja de osteoporoza, nu efectuati exercitii care cresc riscul de fractura. Evitati exercitiile care suprasolicita coloana vertebrala, cum este gimnastica aerobica intensa, saritul cu coarda, sau joggingul. Nu faceti nici genoflexiuni, exercitii de flexie a trunchiului pe coapse sau alte exercitii care arcuiesc spatele. Evitati saritul pe saltele elastice, exercitiile pe suprafete alunecoase pentru a evita caderile. Evitati miscarea de adductie a picioarelor, ntruct ea poate duce la fracturarea unui col femural slabit. Tratamentul hormonal si medicamentos Se folosesc mai multe medicamente pentru tratamentul sau prevenirea osteoporozei. Numai medicul poate decide daca n cazul dvs. este sau nu nevoie de unul sau altul din aceste medicamente. Estrogenii. Femeile care au trecut de menopauza pot sa-si reduca riscul de fractura la jumatate cu ajutorul terapiei de substituie estrogenica. Reversul medaliei este ca la unele femei acest tratament poate creste usor riscul de cancer. Calcitonina. Injectarea acestui hormon pe o perioada de timp poate stopa sau ncetini pierderea de os si alina durerea produsa de fracturile osoase. Dezavantajul este ca tratamentul se poate administra numai injectabil si este destul de costisitor. Alendronatul. Acest medicament nu este un hormon, ci face parte dintr-o clasa de substane numite bifosfonati. Ca si estrogenul, alendornatul este indicat att pentru prevenirea ct si pentru tratamentul osteoporozei. Raloxifenul. Acesta este un medicament aprobat recent de autoritatile sanitare din SUA. Se foloseste pentru prevenirea osteoporozei. Face parte dintr-o clasa noua de medicamente numite modulatori selectivi de receptori estrogenici (SERMS din initialele din engleza). Avantajul lor pare a fi prevenirea pierderii de os fara cresterea concomitenta a riscului de cancer la femei. Prevenirea caderilor Osteoporoza slabeste oasele si acestea se fractureaza mult mai usor. Iata cteva masuri de prevenire a acestei situatii nedorite. Reduceti riscul de cadere la domiciliu. Montati balustrade solide la toate scarile, precum si mnere de care sa va puteti prinde la baie. Acoperiti podeaua alunecoasa cu covoare sau mocheta. Tineti casa n ordine si nlaturati obiectele cazute pe jos, mai ales bucatile de sfoara, ata, cabluri electrice, de telefon, etc. Montati telefoane n ct mai multe ncaperi pentru ca ajutorul sa fie ct mai usor de solicitat n cazul unui accident. Echipati-va cu mbracaminte si ncaltaminte care confera siguranta maxima. Purtati ncaltaminte care sprijina bolta plantei si cu talpi nealunecoase, dar feriti-va de talpile din cauciuc (tenisi) pentru ca sunt att de aderente nct va pot dezechilibra. Aveti grija ca hainele, capoatele si paltoanele sa fie suficient de scurte ca sa nu va faca sa va mpiedicati cnd urcati scarile. Pastrati-va echilibrul. Daca ati observat ca nu aveti siguranta n timpul mersului, folositi un baston. Puneti articolele de bucatarie ct

15 mai la ndemna. Controlati-va auzul si vederea. Daca este cazul, folositi ochelari si aparat auditiv. Iluminati ct mai bine ntreaga casa. n caz de cadere. Miscati-va ncet si evitati sa fortati bratul sau piciorul la care v-ati lovit. Daca banuiti ca s-a produs o fractura, nu va miscati si nu permiteti nimanui sa va miste pna la sosirea ajutorului medical. Home REUMATISMUL - EXISTA REMEDII?

Terminologie Portretul robot al bolnavului de artroza Cauza Remedii simple Protejarea articulatiilor Tratamentul medicamentos Terminologie Osteoartrita = inflamatie a articulatiilor; termen general care include peste 100 de afectiuni care afecteaza forte multe persoane de orice vrsta, si care se manifesta prin durere, inflamatie si limitarea miscarilor. Artroza = alterare distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare, de natura degenerativa, denotnd un fel de mbatrnire prematura. Reumatism = termen vag atribuit unui grup de afectiuni, acute sau cronice, de cauze diverse, afectnd de obicei articulatiile. n limbaj medical, se foloseste numai nsotit de un calificativ (reumatism inflamator, r. articular acut, r. degenerativ, etc.). Sinonime : osteoartrita degenerativa, artroza, reumatism degenerativ. Oricine sufera de dureri articulare din cnd n cnd. Cei care au reumatism degenerativ sufera nsa aproape zilnic, iar pe termen lung pot prezenta deformari articulare invalidante. Boala afecteaza 85% din cei peste 70 de ani. Portretul robot al bolnavului de artroza: femeie (mai rar barbat) cu vrsta peste 40 ani; exces ponderal sau obezitate timp de multi ani; munca fizica solicitanta, n conditii grele (munca cmpului, etc.) sau sport de performanta; antecedente familiale de artroza sau personale de boli articulatii; "semnalmente" locale: durere - simptomul care apare primul. Uneori este foarte ascutita. Apare la ncercarea de folosire a articulatiei, mai ales daca se exagereaza sau dupa o pauza mai lunga. Durerea poate disparea daca nu se foloseste articulatia. Uneori iradiaza n alte regiuni. rigiditate - apare dimineata sau dupa repaus. Dispare dupa 1-2 minute de miscare. Rareori determina pierderea completa a libertatii de miscare n articulatia afectata. limitarea miscarilor - devine dificila efectuarea unor miscari cum ar fi deschiderea capacului unui borcan, curatarea fructelor de coaja, ncheierea nasturilor. uneori semne de inflamatie (tumefactie, roseata, cresterea temperaturii locale, durere). Inflamatia este mai caracteristica reumatismului acut si artritelor (reumatoida, etc.), dar poate sa apara si n

16 artroza datorita inflamatiei consecutive suprasolicitarii articulatiei. Uneori simptomele artrozei sunt usoare si boala poate fi descoperita ntmplator cu ocazia unui examen radiologic. Alteori simptomele sunt att de severe, nct bolnavul nu mai poate efectua nici cele mai simple activitati (mbracare, spalarea dintilor, etc.) Cauza Artroza este o suferinta a cartilagiul articular. Acesta este un tesut elastic care acopera extremitatile oaselor din articulatii. n mod normal suprafata acestor cartilagii este foarte neteda, facilitnd mobilitatea articulara si absorbind totodata socurile. Acest lucru este deosebit de important la nivelul articulatiilor mari, care suporta greutatea corpului, cum sunt cele de la picioare si articulatiile coloanei vertebrale. Pe masura ce artroza progreseaza, suprafata cartilagiilor si a osului de dedesubt devine neregulata, apar excrescente osoase ("ciocuri", "noduri"). Consecinta este imposibilitatea culisarii fine a suprafetelor articulare care n schimb se freaca ntre ele, mai ales cu ocazia miscarilor solicitante. Cele mai afectate articulatii sunt: articulatiile temporo-mandibulare, ale umerilor, cotului, ncheieturii pumnului, gleznelor si genunchilor. Modificari foarte frecvente: noduli la nivelul degetelor; rigiditate a spatelui si gtului; durere cronica si disconfort n timpul sederii sau mersului; tumefactii ale genunchilor; Ce se poate face? Daca suferiti de artroza exista, din fericire, lucruri pe care le puteti face pentru a stopa evolutia bolii si pentru a diminua impactul simptomelor ei deosebit de neplacute. Remedii simple Aplicatii calde si reci Compresele reci sunt foarte eficiente pentru reducerea senzatiei de durere n primele zile ale reactivarii. Puneti apa la congelator ntr-o punga din plastic si dupa ce ngheata nveliti-o ntr-un prosop si aplicati-o pe regiunea dureroasa de cteva ori pe zi, dar nu mai mult de 10 minute odata. Dupa cedarea durerii, se vor folosi compresele calde care relaxeaza muschii din jurul articulatiei dureroase si pot usura simptomele chiar mai bine dect gheata. Si aplicatiile calde se vor limita la maximum 10 minute odata. Alimentatia sanatoasa Desi exista multe mituri legate de alimente sau ceaiuri care ar vindeca artroza, cea mai echilibrata recomandare

17 este sa consumati o dieta variata, bazata pe produse de origine vegetala, bogata n fibre si saraca n grasimi, care va ofera toate substantele nutritive necesare, stimuleaza starea de sanatate si, ceea ce este foarte important, contribuie la controlul obezitatii. Suplimentele de vitamine si minerale nu au nici un efect terapeutic n artroza, n ciuda pretentiilor celor care le comercializeaza. Protejarea articulatiilor Lucruri aparent minore pot reduce semnificativ solicitarea exercitata asupra articulatiilor. Iata cteva dintre ele: nu apucati si nu faceti miscari de rasucire. De exemplu, nvatati sa tineti cartile sprijinite liber pe palme n loc sa le prindeti cu degetele de margini. De asemenea, ncercati sa profitati de noile instrumente de bucatarie si aparate gospodaresti care va cruta de miscari de rasucire, ntoarcere, strngere, etc. (masini de spalat automate, aspiratoare, deschizatoare de conserve, cutite speciale de curatat legume, etc.); nvatati sa distribuiti greutatea obiectelor pe mai multe articulatii. De exemplu, folositi ambele mini la ridicarea unui vas mai greu; puneti la lucru articulatiile mari - de exemplu nu mpingeti usile masive cu minile, ci sprijinitiva usor pe ele cu umarul; postura adecvata. Stnd n picioare, retrageti abdomenul si mpingeti umerii spre napoi. Cnd stati pe scaun aveti grija sa nu lasati spatele sa se prabuseasca; gnditi miscarile nainte de a le executa, n special pe cele mai frecvente. Luati-va din timp masurile necesare pentru a evita suprasolicitarea articulara - de exemplu daca trebuie sa lucrati n gradina, folositi paturi germinative supranaltate pentru a evita ndoirea spatelui. odihna - ntindeti-va din cnd n cnd si puneti picioarele pe un plan mai nalt dect restul corpului. Faceti aceasta de mai multe ori pe zi, dar evitati inactivitatea prelungita ntruct reduce tonusul muscular si starea de sanatate generala; Miscarea nu este contraindicata n artroza - de fapt este esentiala pentru mentinerea fortei fizice si independentei personale. Trebuie nsa alese forme de miscare care sa nu uzeze si mai mult articulatiile - cum sunt purtarea de greutati, alergarea, sariturile, etc. Cele mai indicate sunt notul, ciclismul, mersul pe jos (cu ncaltaminte adecvata) si exercitiile de flexibilitate. ncepeti cu putin, cresteti treptat, nu fortati si nu va tineti respiratia n timpul exercitiilor fizice. Evitati solicitarea articulatiilor sensibile, inflamate, iar daca apar dureri, opriti-va imediat. Daca durerea persista mai multe zile, adresati-va medicului. Beneficiile sunt diminuarea rigiditatii musculare si articulare, ntarirea muschilor, mbunatatirea posturii si coordonarii, reducerea riscului de boli de inima si de osteoporoza. Tratamentul medicamentos Exista mai multe medicamente simptomatice care se pot folosi n artroza. Trebuie subliniat ca ele nu vindeca boala

18 si au efecte secundare, de aceea trebuie folosite cu prudenta. Anti-inflamatorii nesteroidiene (AINS) - reduc durerea si inflamatia. Exemple: aspirina, ibuprofen, indometacin, diclofenac, ketotifen, etc. Problema este ca, n general, pentru a se obtine efectul dorit sunt necesare doze mari (de exemplu 12 tablete de aspirina pe zi), la care apar mult mai frecvent efecte secundare nedorite. Alternativa este folosirea unguentelor (cu fenilbutazona, diclofenac, piroxicam, etc.) care se aplica pe zona dureroasa, de cteva ori pe zi. Acetaminofen - eficient contra durerii, dar nu are efect anti-inflamator. Anti-inflamatoriile steroidiene (prednison, diprofos, etc.) sunt contraindicate datorita efectelor secundare. Regula de aur este folosirea medicamentelor numai dupa epuizarea celorlalte masuri. Home VARICE - OPTIUNI SI NOUTATI TERAPEUTICE Adaptat dupa Federal Trade Commission - SUA

Venele varicoase si telangiectaziile dau de furca multor persoane, mai ales datorita faptului ca tratamentul nu este simplu. Reclamele pentru produse si tehnici terapeutice pentru varice pretind adesea ca ofera solutii "unice", "permanente", "nedureroase", "absolut sigure", etc., ceea ce face si mai dificila alegerea tratamentului corespunzator. Cele de mai jos va ajuta sa luati hotarrea cea mai buna, dar trebuie sa nu uitati ca informatiile oferite aici nu pot lua locul consultatiei si indicatiilor unui specialist competent. Ce sunt varicele? n situatia n care venele nu mai asigura o circulatie corespunzatoare a sngelui, se pot dilata, dnd nastere la veritabile "lacuri" de snge. Cnd sunt situate superficial, aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea simptome caracteristice - oboseala, senzatia de greutate sau durere n membrul respectiv. n cazurile severe, varicele se pot rupe, sau pot da nastere la leziuni ulcerate, deschise, la suprafata pielii. Localizarea cea mai frecventa a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la gambe si coapse. Dilatatii varicoase la venele piciorului Ce sunt telangiectaziile? Pe suprafata pielii pot aparea si mici dilatatii vasculare, numite telangiectazii. Acestea apar ca niste linii scurte, fine, centrate de un punct central sau ca o pnza de paianjen. Telangiectaziile sunt situate cel mai frecvent pe coapse, glezne si labele picioarelor. Ele pot aparea si la nivelul fetei. La cine apar varicele si telangiectaziile?

19 Varicele si telangiectaziile pot aparea att la femei ct si la barbati la orice vrsta, nsa cel mai frecvent afecteaza femeile n perioada cnd au copii si mai trziu. Antecedentele familiale de varice si naintarea n vrsta cresc riscul de aparitie a varicelor si telangiectaziilor. Care este cauza varicelor si telangiectaziilor? Cauzele varicelor si telangiectaziilor nu sunt complet ntelese. n unele cazuri, absenta sau slabirea valvelor venoase care previn scurgerea retrograda a sngelui n sens gravitational pot duce la o proasta circulatie venoasa. n alte cazuri este vorba de slabirea peretilor venosi. Mai rar varicele sunt consecinta unor boli ca flebita sau a unor anomalii congenitale ale venelor. Bolile venoase varicoase sunt n general progresive si nu pot fi prevenite complet. Cu toate acestea, s-a constatat ca purtarea ciorapului elastic, mentinerea unei greutati corporale n limite normale si exercitiul fizic regulat pot fi benefice. Cnd este necesar tratamentul? Varicele si telangiectaziile constituie adesea doar o problema estetica si nu necesita tratament de specialitate. n schimb, cazurile severe, n special cele n care exista ulcere varicoase, necesita tratament. Solicitati sfatul medicului daca sunteti nesiguri. Ce tratamente se folosesc pentru varice si telangiectazii? Varicele sunt adesea tratate prin eliminarea venelor "stricate". Aceasta forteaza sngele sa circule numai prin venele ramase, sanatoase. Exista mai multe metode folosite pentru eliminarea venelor varicoase. Cele mai folosite sunt metodele chirurgicale si scleroterapia. Mai rar se folosesc tratamente cu lase sau de electrocauterizare, n special pentru tratarea telangiectaziilor mici, de exemplu la nivelul fetei. Tratamentul chirurgical de nlaturare a venelor varicoase se face cu anestezie locala sau partiala, "epidurala." Venele varicoase sunt "smulse" prin introducerea unui dispozitiv flexibil prin vena si apoi nlaturarea ei printr-o incizie a pielii la radacina coapsei. Venele mai mici, tributare venei varicoase, sunt smulse si ele cu dispozitivul flexibil sau prin practicarea unor incizii mici. Venele care fac legatura cu venele profunde sunt ligaturate. Aceasta metoda se foloseste de aproape 50 de ani. Telangiectaziile nu pot fi ndepartate chirurgical. Uneori ele dispar odata cu nlaturarea venelor varicoase mai mari, care le furnizau snge. Cele care ramn pot fi tratate prin "scleroterapie". Aceasta presupune injectarea unei solutii cu ajutorul unui ac fin direct n vena. Solutia irita nvelisul venos, care se umfla, iar sngele se ncheaga. Ulterior vena se transforma n tesut cicatricial care devine aproape invizibil. Unii medici folosesc scleroterapia si pentru tratarea varicelor. Substantele cele mai folosite sunt solutii saline hipertonice. Dupa injectarea solutiei, pe tesuturile din jurul venei sunt aplicate bandaje compresive timp de cteva zile, pentru a facilita apropierea peretilor venosi. Pacientii tratati pentru varice la picioare trebuie sa respecte un program zilnic de mers pe jos care forteaza sngele sa circule prin alte vene si este prevenita formarea cheagurilor. Aceste metode si altele derivate sunt folosite nca din anii 1920. n cele mai multe cazuri sunt necesare mai multe sedinte terapeutice. Sunt dureroase aceste tratamente?

20 Indiferent de procedura folosita, durerea resimtita de pacient variaza n functie de toleranta individuala a persoanei respective la durere, de amploarea tratamentului, de localizarea leziunilor tratate, de aparitie complicatiilor, si de alti factori. ntruct tratamentul chirurgical se face sub anestezie, durerea este absenta n cursul operatiei. Dupa trecerea efectului anesteziei este probabil ca veti simti durere n zona inciziilor. n cazul scleroterapiei, gradul de durere depinde de marimea acului folosit pentru injectarea solutiei si de tipul solutiei folosite. Majoritatea pacientilor descopera ca injectiile cu solutii hipertonice sunt cele mai dureroase, resimtind senzatii de arsura si crampe intense timp de cteva minute dupa injectare. Unii medici includ un anestezic local n solutia salina pentru a reduce durerea. Ce medici trateaza varicele si telangiectaziile? n general chirurgii generali si cei specializati n chirurgie vasculara. Scleroterapia este adeseori practicata de catre dermatologi, dar si de chirurgi generali, vasculari sau n sectiile de chirurgie plastica. Este indicat sa consultati mai multi medici nainte de a decide ce metoda terapeutica veti folosi. Asigurati-va ca medicul care urmeaza sa va trateze are experienta n practicarea tehnicii terapeutice pe care ati ales-o. Care sunt efectele secundare ale acestor tratamente? Solicitati medicului care va va trata informatii ct mai detaliate despre siguranta si efectele secundare ale fiecarui tip de tratament pe care vi-l propune. Cititi cu atentie orice document de acordare a consimtamntului pentru efectuarea unei anumite interventii pe care medicul vi-o ofera spre semnare. Nu semnati pna nu va sunt clare toate riscurile. Pentru tratamentul chirurgical riscurile sunt cele ale oricarei interventii chirurgicale efectuate sub anestezie, incluznd greata, voma si riscul de infectie. Inciziile chirurgicale lasa n urma cicatrici si pot favoriza aparitia de cheaguri de snge. La scleroterapie, efectele secundare depind de substanta injectata. Persoanele alergice vor trebuie sa ia precautii speciale. Solutiile saline hipertonice provoaca rareori alergii. Daca acul nu este bine introdus, solutiile pot provoca arsuri ale pielii sau pot provoca aparitia unor pete maronii pe piele, care tind sa dispara n timp. Uneori scleroterapia poate duce la formarea de cheaguri sangvine. Tratamentele cu laser si electro-cauterizarea pot duce la aparitia de cicatrici si modificari ale culorii pielii. Ct dureaza rezultatele? Recidiva varicelor depinde de multi factori. Uneori organismul formeaza o vena noua n locul celei nlaturate de chirurg. O vena care nu a fost complet distrusa prin scleroterapie se poate redeschide, sau poate aparea o vena noua cu aceeasi localizare. Multe studii au aratat ca riscul de recidiva este mai mare dupa scleroterapie dect dupa tratament chirurgical. Totusi despre nici o metoda nu se poate spune ca garanteaza lipsa recidivelor. Indiferent de procedeul terapeutic, riscul de recidiva creste n timp. De asemenea, ntruct boala varicoasa este n mod caracteristic progresiva, nici un tratament nu poate preveni complet aparitia de noi vene varicoase sau telangiectazii n viitor. Pot fi varicele prevenite?

21

Da, n buna masura. Cele mai eficiente mijloace preventive sunt: Evitarea statului prelungit n picioare. Aplicarea ciorapului elastic dimineata dupa scularea din pat la persoanele cu risc sau care au deja varice necomplicate. Miscarea aerobica, regulata, n special mersul pe jos tonifica organismul, faciliteaza ntoarcerea venoasa a sngelui catre inima si constituie cel mai eficient mijloc preventiv. Dieta echilibrata, bogata n fibre alimentare, tinde sa tonifice peretii vasculari Nu purtati ciorapi cu coarda elastica. Care tratament este mai bun? Metoda pe care cineva o alege trebuie sa se bazeze pe diagnosticul medicului, pe dimensiunile venei ce urmeaza a fi tratata, pe antecedentele terapeutice personale, vrsta, istoricul alergic, capacitatea de a tolera interventii chirurgicale si anestezia, precum si pe alti factori. Asa cum am spus, telangiectaziile nu pot fi tratate chirurgical si trebuie nlaturate prin scleroterapie. Pe de alta parte, venele varicoase mari tind sa reapara daca sunt tratate prin scleroterapie. Atentie la afirmatii ca "descoperire epocala", "rezultate permanente", "metoda unica", "tehnica de ultima ora fara nici un risc", "fara dureri", "absolut sigura", etc. Solicitati documentatie specifica pentru orice afirmatie legata de rata recidivelor, absenta riscurilor sau efectelor secundare, etc. Home INSTRUCTIUNI PENTRU AUTO-EXAMINAREA SNILOR

Auto-examinarea snilor (AES) Prin examinarea regulata a snilor femeia poate observa mult mai usor orice modificari care apar. Perioada cea mai buna pentru AES este dupa o saptamna de la terminarea ciclului, ntruct atunci snii nu sunt sensibili sau infiltrati. Daca aveti ciclu neregulat este bine sa efectuati AES n aceeasi zi a fiecarei luni. Si femeile nsarcinate, care alapteaza sau care au implanturi mamare trebuie sa efectueze AES. Tehnica AES: Culcati-va pe spate. Asezati o perna sub umarul drept si plasati bratul drept sub cap. Folosind pulpele celor trei degete mijlocii de la mna stnga palpati snul drept, ncercnd sa depistati prezenta unor eventuali noduli. Palpati cu blndete, dar suficient de ferm pentru a va obisnui cu senzatia normala a snilor dvs. Prezenta unei benzi mai ferme de-a lungul curburii inferioare a fiecarui sn este normala. Daca nu sunteti sigura ct de ferm trebuie sa apasati, consultati-va cu medicul.

Palpati snii de jur mprejur, dupa un model circular, n sus si n jos sau dupa dispunerea spitelor de roata. Obisnuiti-va sa aplicati de

22 fiecare data aceeasi metoda si sa verificati toata suprafata snilor. De asemenea, retineti de la o luna la alta constatarile facute.

Repetati examenul descris si pentru snul stng, folosind degetele minii drepte. (Mutati perna sub umarul stng). Repetati examinarea ambilor sni stnd n picioare, tinnd bratul de partea snului examinat n spatele capului. Examinarea n picioare face mai usoara depistarea modificarilor din regiunile superioare si exterioare ale snilor (axile). Aici si au sediul cca. jumatate din cancerele mamare. Este foarte probabil sa preferati efectuarea examinarii stnd n picioare a snilor n timpul dusului. Unele modificari ale glandei mamare pot fi depistate mai usor cnd pielea este umeda si alunecoasa datorita sapunului. Pentru mai multa siguranta, puteti verifica prezenta unor eventuali noduli, denivelari ale pielii, modificari ale areolei, rosetei, umflaturilor, stnd n fata oglinzii imediat ce ati terminat AES, n fiecare luna. Pentru ca modificarile sa fie mai usor sesizabile, contractati muschii pieptului.

Daca depistati vreo modificare, solicitati imediat sfatul medicului. Semnale de alarma pe care sa le urmariti n cursul AES: Aspect roz sau rosu, persistent, al snului Noduli, formatiuni palpabile sau vizibile. Modificari ale areolei mamare: secretii, descuamari, modificari de pozitie, etc. Modificari ale pielii: denivelari, aspect de coaja de portocala, roseata, umflaturi, ulceratii, etc. ORICARE dintre modificarile de mai sus necesita consult medical imediat. Home Cancerul mamar se previne din adolescenta Adaptare dupa Karen Collins, M.S., R.D.,C.D.N. American Institute for Cancer Research Cancerul mamar continua sa fie a doua cauza de deces prin cancer n tarile civilizate. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, unde se stie ca un stil de viata sanatos poate preveni 70-80% din mbolnaviri, cancerul de sn a fost socotit ntotdeauna o exceptie. Exista foarte multi factori de risc ce duc la aparitia lui care nu pot fi influentati de deciziile noastre: vrsta peste 50 de ani, existenta unor rude de snge (mama, sora etc.) care au suferit de aceasta boala, preexistenta unor boli ale snului, iradierea excesiva a glandei mamare, pubertatea precoce (primul ciclu nainte de 12 ani), debutul ntrziat al menopauzei (dupa 55 ani), vrsta de peste 30 de ani la nasterea primului copil sau absenta copiilor, absenta alaptarii, folosirea pilulelor anticonceptionale n ultimii 10 ani, terapia de substitutie cu estrogen administrata mai mult de cinci ani n ultimii 10 ani etc. La prima vedere nu prea ramne loc de interventie prin corectarea stilului de viata. Oare asa sa fie? Desi cancerul mamar este diagnosticat de regula mai tarziu in cursul vietii, studiile arata ca el apare si se dezvolta pe parcursul unei vieti intregi.

23 Recent s-a constatat ca obiceiurile practicate in adolescenta pot influenta semnificativ riscul de cancer mamar mai tarziu in viata. Indiferent de localizare, cancerul este declansat de unele alterari (mutatii) ale ADN-ului din genele anumitor celule. In timpul pubertatii, nivelurile crescute de hormon estrogen duc la diviziuni rapide ale celulelor glandelor mamare. Aceasta le face mai vulnerabile la alterari ale ADN-ului si nu le da ragazul sa repare aceste stricaciuni inainte ca ele sa devina permanente. n plus, celulele glandelor mamare nu se maturizeaza complet dect dupa ce femeia duce la termen o sarcina. Potrivit specialistilor de la Universitatea Cornell din SUA, celulele incomplet maturizate ale glandelor mamare fixeaza mult mai puternic carcinogenii (substante care cauzeaza cancer) si nu sunt la fel de eficiente in repararea ADN-ului ca celulele mamare mature. Cu ct o femeie incepe sa aiba ciclul menstrual mai devreme in cursul vietii, cu atat va avea mai multe cicluri menstruale, ceea ce inseamna o expunere totala la estrogen mai mare pe parcursul perioadei fertile a vietii ei. Unii cercetatori au estimat chiar ca o intarziere de doi ani in debutul menstruatiei ar putea insemna o reducere cu 10% a riscului de cancer mamar mai tarziu! Fetele care fac sport (atletism de ex.) au primul ciclu menstrual la o varsta mai mare decat fetele sedentare. Exercitiile fizice regulate ar putea sa scada riscul de cancer de sn si prin intarirea sistemului imunitar. Un alt factor de care depinde varsta debutului menstruatiei este consumul de carne si oua: cu cat ingestia acestor alimente de origine animala este mai mare, cu atat varsta menarhai (primului ciclu) scade... Pe de alta parte, desi debutul precoce al menstruatiei este un factor de risc recunoscut pentru cancerul mamar, incercarea de a-l preveni prin cure severe de slabire sau exercitii fizice excesive nu este inteleapta. Aceste metode pot duce la pierderi masive de substanta osoasa sau la declansarea unor tulburari ale comportamentului alimentar. Obiectivul trebuie sa fie si in acest caz un stil de viata sanatos, activ si echilibrat, care sa permita o dezvoltare normala. Sunt prea putine studii care au examinat impactul fumatului in adolescenta ca factor de risc pentru cancerul mamar. Cu toate acestea, carcinogenii din fumul de tigara ajung in sngele fumatoarelor si circula prin tot corpul lor, putnd fi deosebit de daunatori in cursul adolescentei, cnd celulele glandelor mamare se divid intr-un ritm accelerat. ntruct adolescentele sunt mai vulnerabile la alterarile ADN-ului care pot declansa dezvoltarea cancerului mamar, ele ar trebui sa nu neglijeze efectele protectoare ale unei diete cu multe fructe, legume si cereale integrale. Aceste alimente furnizeaza cantitati generoase de vitamine antioxidante care contribuie la protejarea ADN-ului fata de substantele toxice, continnd, n plus, o varietate de substante nutritive esentiale pentru repararea ADN-ului. Compusii fitochimici prezenti n mod natural n aceste alimente stimuleaza enzimele care inactiveaza substantele cancerigene nainte ca ele sa apuce sa provoace daune substantiale. Recomandarea Institutului american de cercetare a cancerului (IACC) de a consuma n fiecare zi cinci sau mai multe portii de legume si fructe variate s-ar putea s se dovedeasca chiar mai importanta pentru adolescenti dect pentru adulti! Consumul de alcool a fost identificat drept unul din factorii de risc ai cancerului mamar la orice vrsta, desi mecanismul exact prin care alcoolul creste riscul acestui tip de cancer nu a putut fi clarificat nca. S-ar putea ca alcoolul, prin efectul sau de crestere a nivelului de estrogen, sa faca

24 celulele glandelor mamare mai susceptibile la mutatii, sau sa contribuie la cresterea riscului n alt mod, nedefinit nca. Deocamdata nu se stie ct de mult creste riscul de cancer mamar ingestia de alcool la vrsta tnara, dar chiar si aceste ntrebari fara un raspuns definitiv reprezinta nca un motiv pentru care este foarte bine sa-i ncurajam pe adolescenti sa evite alcoolul. Un raport epocal al IACC publicat n 1995 (Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspecitve) subliniaza faptul ca o dieta bazata pe alimente vegetale, evitarea alcoolului, activitatea fizica regulata si mentinerea greutatii n limite normale pot reduce incidenta cancerului mamar cu 33-50%! Raportul atrage atentia ca aceste schimbari n stilul de viata vor avea beneficiu maxim daca sunt efectuate nainte de pubertate si daca sunt practicate pentru tot restul vietii. Desigur ca sunt necesare studii suplimentare n acest domeniu, dar un lucru este deja cert: formarea unor obiceiuri sanatoase de viata n zorii vietii ramne calea cea mai sigura spre o sanatate de fier! Home ARHIVA INFOMED

Mai intai bun venit! INFOMED este un buletin informativ medical saptamanal pentru public si, in acelasi timp, un forum de discutii. Orice mesaj trimis pe adresa listei ( cabinet_infomed@yahoogroups.com ) ajunge la toti membrii ei. (Sunt acceptate numai mesajele membrilor). Daca la un moment dat doriti sa renuntati la calitatea de membru al listei, nu aveti decat sa expediati un mesaj la adresa cabinet_infomed-unsubscribe@yahoogroups.com . Daca doriti sa oferiti unui prieten ocazia sa se aboneze, adresa la care poate trimite un mesaj gol pt inscriere este cabinet_infomed-subscribe@yahoogroups.com. Pentru a accesa pagina web care gazduieste buletinul INFOMED veti vizita adresa http://groups.yahoo.com/group/cabinet_infomed . Aceasta este o adresa diferita de cea a paginii de sanatate de la http://sanatate.virtualave.net . In fine, daca doriti sa imi trimiteti mie un mesaj, o puteti face pe adresa cabinet_infomedowner@yahoogroups.com . Va doresc succes! Dr. Gily Ionescu Cititi buletinul INFOMED! Nr. 1, decembrie 2000 Nr. 2, ianuarie 2001 Nr. 8, august 2001

25 Home TEMA LUNII DE CE ESTE ASA DE GREU SA SCHIMBI UN OBICEI RAU? Studiile de specialitate estimeaza ca numai 3-10% din cei care isi propun sa schimbe un obicei rau reusesc PE TERMEN LUNG. Aici se includ cei care incearca sa se lase de fumat sau de alte droguri, dar si cei care doresc sa dea jos cateva kilograme in plus, cei ce vor sa isi corecteze dieta, sa nu mai fie sedentari etc. Chiar daca unii reusesc, pericolul recaderii persista. Unii, dupa 10-15 ani de renuntare la tutun, cad din nou in patima fumatului dupa numai 1-2 tigari fumate la o ocazie cand au fost prinsi "cu garda jos"... Stiu ca si dvs. ati incercat cel putin o data sa schimbati un obicei rau. Si, daca sunteti ca majoritatea oamenilor, v-a fost greu. Nu va intreb daca ati reusit sau nu, ci vreau sa aflu cum va explicati dvs. ca schimbarea este asa de anevoioasa iar rezultatele ei atat de fragile. Cu atat mai mult cu cat experienta de viata si pregatirea membrilor listei sunt, dupa cum am avut placerea sa constat, foarte variate si de natura sa ne imbogateasca unii pe altii. Asadar, astept parerile dvs. la sanatate@listbot.com Dr. Gily Ionescu REACTII Lorena Enachescu: In legatura cu subiectul acestei saptamani, din cate am observat pana acum, in programele de schimbare a obiceiurilor rele se pune mult accent pe schimbarea obiceiului (sau "faptelor" facand o paralela la viata spirituala), in timp ce se neglijeaza modificarea cauzei ("inimii"). Cauza este, de cele mai multe ori, de natura pshihologica. Drept urmare, va trebui sa intelegem "de unde vine" persoana cu care lucram la schimbarea unui obicei inainte sa o putem ajuta sa isi schimbe obiceiul, si eventual sa lucram la asigurarea resurselor potrivite pentru vindecare. De exemplu, in legatura cu pierderea in greutate. Persoanele obeze sunt privite drept persoane lipsite de vointa. Dar numai cine a incercat tot felul de diete pe care le-au incercat aceste persoane, vor intelege ca lipsa de vointa nu este motivul central. E nevoie de vointa sa te angajezi la un post de o saptamana, in speranta ca vei slabi cateva kilograme. Dar aceasta nu e o problema, de cele mai multe ori. Problemele cele mai frecvent intalnite sunt legate de starea pshica: lipsa de pretuire de sine, sau o imagine negativa despre propria persoana, sau DEPRIMAREA (o conditie foarte frecvent intalnita in zilele noastre, care trece de multe ori neobservata). Acest fapt duce la mancat peste masura, sau consumarea de alimente cu gust bun, mai degaraba decat alimente cu continut bun (sanatoase), pentru satisfacerea apetitului, in loc de a satisface nevoia de calorii a organismului.

26

Se pare ca e de folos ca persoana care incearca sa schimbe un obicei rau, sa-l inlocuiasca cu unul bun, asigurandu-se ca noul obicei produce satisfactie. Si mai ales, in loc de "behavior modification", e de preferat sa punem accentul pe "character transformation". Dan Andrei: Obiceiurile insusite ne fac dependenti de ele. De aceea este greu sa le schimbam. Fie ele bune sau rele. Deosebirea este ca, in special, noi luptam impotriva celor rele pentru ca am vrea sa le eliminam. De foarte multe ori insa recidivam. Cred ca nu rezistam acestora pentru ca in ciuda faptului ca sunt rele, ne plac. Stiindu-le rele insa, cu ratiunea le vrem invinse, in timp ce inima leaga de fiecare data ranile si unge cu untdelemn si vin. Este nevoie de perseverenta. O buna si stabila legatura cu Dumnezeu este solutia cea mai buna. De altfel recaderea are loc intotdeauna numai fondul neglijarii acestei atitudiuni. Cornel Radu: Pentru ca este un OBICEI (!); bun sau rau nu conteaza. Majoritatea traim in tara lui "merge si asa" si atunci comoditatea, lenea, lipsa de vointa, indiferenta sunt pe primul plan. N-ar fi deloc greu daca ar mai fi facuta si educatie din cand in cand. Istvan Bogdan: Sunt de acord cu Lorena. Obiceiul rau - in sambure (la nastere), tine de o lipsa de educatie, informatie. Intuiesc ca isi are propriul ciclu de viata - ce s-ar putea analiza. Succesul sau pierderea bataliei tine de cat de onesti am fi cu Dumnezeu si cu noi insine, dar problema e complexa. Probabil - dupa ce stim ca e rau, periculos si ne distruge, esecul in a renunta ar putea proveni din lipsa remediului cauzei reale si ne agatam de obiceiul nostru, care ne mai coloreaza viata. Poate e ca un drog - care ne amorteste o clipa. Remediul ar fi increderea in Dumnezeu (legatura onesta cu El) insa si aici noi suntem cei slabi, si se poate intampla sa avem 2 pasi inainte - 1 pas inapoi. Si asta inca e bine caci avem un progres. Florin Micliuc: Un obicei rau, ca si unul bun, este in ultima instanta un reflex conditionat. El este sapat in carnea noastra, mai bine zis in scoarta noastra cerebrala, este o cale solida, la inceput batatorita, apoi pietruita sau chiar betonata.

27 Simpla evidenta a raului sau a greselii nu este de cele mai multe ori suficienta pentru a parasi o cale rea sau in cazul nostru un obicei rau. Si aici actioneaza legea cauzei si a efectului. Cauzele pot fi multiple, directe sau indirecte, etc. "Terapia" nu poate fi decit cauzala in cadrul unui plan conceput cu intelepciune. Trebuie avuta in vedere o alternativa superioara, acceptabila si practicabila opusa obiceiului rau, o motivatie profunda si multa, multa putere. (Multi pot fi ruinati deja de obiceiul sau obiceiurile lor rele, asa ca le lipseste puterea fizica si psihica, in ciuda dorintei de schimbare foarte arzatoare.) Scoaterea dintr-un mediu inconjurator "nociv" este de asemenea foarte importanta. "Decontaminarea" fizica si psihica prin practicarea principiilor sanatatii din cadrul soliei advente si cresterea ulterioara a starii de sanatate generale va sustine hotaritor lupta impotriva obiceiului sau obiceiurilor rele. Cred ca privind din aceasta perspectiva, sumar expusa, ne putem da seama de ce este atit de greu sa schimbi un obicei rau cu unul bun. Home TEMA LUNII DE CE ESTE ASA DE GREU SA SCHIMBI UN OBICEI RAU? Studiile de specialitate estimeaza ca numai 3-10% din cei care isi propun sa schimbe un obicei rau reusesc PE TERMEN LUNG. Aici se includ cei care incearca sa se lase de fumat sau de alte droguri, dar si cei care doresc sa dea jos cateva kilograme in plus, cei ce vor sa isi corecteze dieta, sa nu mai fie sedentari etc. Chiar daca unii reusesc, pericolul recaderii persista. Unii, dupa 10-15 ani de renuntare la tutun, cad din nou in patima fumatului dupa numai 1-2 tigari fumate la o ocazie cand au fost prinsi "cu garda jos"... Stiu ca si dvs. ati incercat cel putin o data sa schimbati un obicei rau. Si, daca sunteti ca majoritatea oamenilor, v-a fost greu. Nu va intreb daca ati reusit sau nu, ci vreau sa aflu cum va explicati dvs. ca schimbarea este asa de anevoioasa iar rezultatele ei atat de fragile. Cu atat mai mult cu cat experienta de viata si pregatirea membrilor listei sunt, dupa cum am avut placerea sa constat, foarte variate si de natura sa ne imbogateasca unii pe altii. Asadar, astept parerile dvs. la sanatate@listbot.com Dr. Gily Ionescu REACTII Lorena Enachescu:

28 In legatura cu subiectul acestei saptamani, din cate am observat pana acum, in programele de schimbare a obiceiurilor rele se pune mult accent pe schimbarea obiceiului (sau "faptelor" facand o paralela la viata spirituala), in timp ce se neglijeaza modificarea cauzei ("inimii"). Cauza este, de cele mai multe ori, de natura pshihologica. Drept urmare, va trebui sa intelegem "de unde vine" persoana cu care lucram la schimbarea unui obicei inainte sa o putem ajuta sa isi schimbe obiceiul, si eventual sa lucram la asigurarea resurselor potrivite pentru vindecare. De exemplu, in legatura cu pierderea in greutate. Persoanele obeze sunt privite drept persoane lipsite de vointa. Dar numai cine a incercat tot felul de diete pe care le-au incercat aceste persoane, vor intelege ca lipsa de vointa nu este motivul central. E nevoie de vointa sa te angajezi la un post de o saptamana, in speranta ca vei slabi cateva kilograme. Dar aceasta nu e o problema, de cele mai multe ori. Problemele cele mai frecvent intalnite sunt legate de starea pshica: lipsa de pretuire de sine, sau o imagine negativa despre propria persoana, sau DEPRIMAREA (o conditie foarte frecvent intalnita in zilele noastre, care trece de multe ori neobservata). Acest fapt duce la mancat peste masura, sau consumarea de alimente cu gust bun, mai degaraba decat alimente cu continut bun (sanatoase), pentru satisfacerea apetitului, in loc de a satisface nevoia de calorii a organismului. Se pare ca e de folos ca persoana care incearca sa schimbe un obicei rau, sa-l inlocuiasca cu unul bun, asigurandu-se ca noul obicei produce satisfactie. Si mai ales, in loc de "behavior modification", e de preferat sa punem accentul pe "character transformation". Dan Andrei: Obiceiurile insusite ne fac dependenti de ele. De aceea este greu sa le schimbam. Fie ele bune sau rele. Deosebirea este ca, in special, noi luptam impotriva celor rele pentru ca am vrea sa le eliminam. De foarte multe ori insa recidivam. Cred ca nu rezistam acestora pentru ca in ciuda faptului ca sunt rele, ne plac. Stiindu-le rele insa, cu ratiunea le vrem invinse, in timp ce inima leaga de fiecare data ranile si unge cu untdelemn si vin. Este nevoie de perseverenta. O buna si stabila legatura cu Dumnezeu este solutia cea mai buna. De altfel recaderea are loc intotdeauna numai fondul neglijarii acestei atitudiuni. Cornel Radu: Pentru ca este un OBICEI (!); bun sau rau nu conteaza. Majoritatea traim in tara lui "merge si asa" si atunci comoditatea, lenea, lipsa de vointa, indiferenta sunt pe primul plan. N-ar fi deloc greu daca ar mai fi facuta si educatie din cand in cand.

29 Istvan Bogdan: Sunt de acord cu Lorena. Obiceiul rau - in sambure (la nastere), tine de o lipsa de educatie, informatie. Intuiesc ca isi are propriul ciclu de viata - ce s-ar putea analiza. Succesul sau pierderea bataliei tine de cat de onesti am fi cu Dumnezeu si cu noi insine, dar problema e complexa. Probabil - dupa ce stim ca e rau, periculos si ne distruge, esecul in a renunta ar putea proveni din lipsa remediului cauzei reale si ne agatam de obiceiul nostru, care ne mai coloreaza viata. Poate e ca un drog - care ne amorteste o clipa. Remediul ar fi increderea in Dumnezeu (legatura onesta cu El) insa si aici noi suntem cei slabi, si se poate intampla sa avem 2 pasi inainte - 1 pas inapoi. Si asta inca e bine caci avem un progres. Florin Micliuc: Un obicei rau, ca si unul bun, este in ultima instanta un reflex conditionat. El este sapat in carnea noastra, mai bine zis in scoarta noastra cerebrala, este o cale solida, la inceput batatorita, apoi pietruita sau chiar betonata. Simpla evidenta a raului sau a greselii nu este de cele mai multe ori suficienta pentru a parasi o cale rea sau in cazul nostru un obicei rau. Si aici actioneaza legea cauzei si a efectului. Cauzele pot fi multiple, directe sau indirecte, etc. "Terapia" nu poate fi decit cauzala in cadrul unui plan conceput cu intelepciune. Trebuie avuta in vedere o alternativa superioara, acceptabila si practicabila opusa obiceiului rau, o motivatie profunda si multa, multa putere. (Multi pot fi ruinati deja de obiceiul sau obiceiurile lor rele, asa ca le lipseste puterea fizica si psihica, in ciuda dorintei de schimbare foarte arzatoare.) Scoaterea dintr-un mediu inconjurator "nociv" este de asemenea foarte importanta. "Decontaminarea" fizica si psihica prin practicarea principiilor sanatatii din cadrul soliei advente si cresterea ulterioara a starii de sanatate generale va sustine hotaritor lupta impotriva obiceiului sau obiceiurilor rele. Cred ca privind din aceasta perspectiva, sumar expusa, ne putem da seama de ce este atit de greu sa schimbi un obicei rau cu unul bun. Home Alimentatia n primul an de viata

30 1.Laptele matern este alimentul ideal pentru sugar. El are o serie de avantaje pe care nici una din alternativele sale nu le reuneste: Este perfect adaptat necesitatilor nutritive ale sugarului. Laptele fiecarei specii este adaptat necesitatilor puilor speciei respective. Exista diferente foarte importante ntre compozitia laptelui diferitelor specii. Contine imunoglobuline umane (anticorpi) si lizozim, care l face un excelent mijloc de protectie anti-infectioasa a sugarului al carui sistem imunitar este nca insuficient dezvoltat. Contine lactoferina, o substanta care blocheaza fixarea E. coli de celulele mucoasei intestinale, prevenind astfel una din cele mai de temut forme de diaree la sugar. Este ieftin, mereu proaspat si comod - nu necesita cheltuieli, efort de preparare, de ncalzire, etc. Este accesibil oricui - 99% din femei pot alapta daca doresc cu adevarat. Este un aliment steril datorita faptului ca nu vine aproape deloc n contact cu mediul ambiant. Desi contine mult colesterol (necesar dealtfel pentru dezvoltarea creierului pna la 2 ani), datorita absentei expunerii la mediul ambiant acesta nu se oxideaza, spre deosebire de colesterolul din laptele de vaca sau din formulele comerciale de lapte pentru sugari, care este oxidat. Colesterolul oxidat induce declansarea procesului de ateroscleroza nca de la vrste foarte fragede. Copiii alaptati la sn se dezvolta n general mai bine emotional si intelectual dect copiii alimentati artificial sau cu lapte de vaca. 2.Alaptarea reprezinta o activitate benefica si pentru mama: Mamele care alapteaza sngereaza mai putin imediat dupa nastere. Uterul acestor mame revine mai rapid si mai complet la dimensiunile normale. Greutatea dinaintea graviditatii este atinsa mai usor si mai repede de mamele care alapteaza. Alaptarea constituie si un mijloc de spatiere a nasterilor (desi nesigur). Pe termen lung, alaptarea scade riscul de cancer ovarian si mamar. Alaptarea reprezinta mijlocul cel mai firesc de creare si consolidare a legaturilor afective dintre mama si sugar. 3.Alaptarea va fi modul exclusiv de alimentatie pe parcursul primelor 4-6 luni de viata. 4.n situatia exceptionala n care alaptarea nu este posibila sau este contraindicata (mama sufera de tuberculoza pulmonara activa, este HIV pozitiva sau urmeaza tratamente citostatice, etc.), sugarul va fi alimentat cu o formula de lapte praf pentru sugari - de ex. Similac. 5.Academia Americana de Pediatrie si autoritatile pediatrice din Romnia nu recomanda folosirea laptelui de vaca integral ca hrana pentru sugari n timpul primului an de viata. Iata cteva motive: "Proteina din laptele de vaca este cauza majora de alergie alimentara gastro-intestinala la sugari" - Manualul de pediatrie Nelson, 1996. Reactiile alergice provocate de laptele de vaca se pot manifesta ca diaree sau constipatie, ulceratii bucale, sngerari intestinale cronice, eruptii cutanate, bronsite recurente, dificultati de nvatare, etc. Laptele de vaca reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de anemie prin lipsa de fier la sugari datorita pe de o parte continutului sau foarte redus de fier (doar o cincime fata de laptele matern, ntr-o forma greu absorbabila), iar pe de alta parte datorita microsngerarilor cronice intestinale care apar ca manifestare alergica. Sugarii alimentati cu lapte de vaca tind sa aiba n viata de adult un nivel intelectual mai redus dect cei alaptati la sn datorita lipsei din laptele de vaca a unor substante necesare dezvoltarii corespunzatoare a sistemului nervos (taurina, acizi grasi omega 3, etc.).

31 Un procent important dintre copii prezinta asa-numita sensibilitate la laptele de vaca, manifestata prin oboseala cronica, cefalee, dureri musculo-scheletale, hiperactivitate, astm, enurezis nocturn, etc. Risc de ateroscleroza juvenila datorita colesterolului oxidat. Unele studii recente indica faptul ca la unii copii cu o predispozitie genetica pentru diabet zaharat juvenil, aceasta boala apare mai frecvent la cei care au fost alimentati cu lapte de vaca. n perioada de sugar unele proteine din laptele de vaca se absorb ca atare, nedigerate, si declanseaza sinteza unor anticorpi care ulterior distrug celulele secretoare de insulina din pancreas printr-o reactie ncrucisata. Acneea juvenila este mai frecventa la copiii si adolescentii care folosesc lapte de vaca. Ca factori raspunzatori ar putea fi grasimea bogata n acizi grasi cu 8 si 14 atomi de carbon despre care se stie ca sunt factori cauzali minori ai acneii, si progesteronul din laptele vacilor nsarcinate (majoritatea vacilor de lapte continua sa fie mulse timp de luni de zile dupa ce devin gestante). n organismul consumatorului, progesteronul este transformat n androgeni care favorizeaza aparitia acneii. Folosirea laptelui de vaca creste riscul de artrita reumatoida si carii dentare. 6.Diversificarea alimentatiei sugarului se va ncepe la 4-6 luni, n paralel cu continuarea alaptarii, dupa urmatoarele principii: Se va introduce cte un aliment odata, n cantitati mici. Refuzul justifica o noua ncercare dupa 2-3 zile, dar nu fortarea sugarului. Administrarea alimentelor se va face cu ajutorul unei lingurite de plastic, nu cu biberonul. Consistenta alimentelor de diversificare va varia de la lichide la nceput la semi-solide mai trziu si solide n final. Nu se va adauga sare, zahar, sirop sau alti aditivi alimentelor de diversificare. Nu se va administra albus de ou nainte de 1 an - este foarte alergenic. Alimentele solide se vor administra la o masa separata. Amestecarea lor cu laptele duce la scaderea absorbtiei fierului. Mesele de solide vor nlocui treptat mesele de lapte, pna la ntarcare. ntarcarea se va face dupa mplinirea vrstei de 1 an. La mplinirea vrstei de 1 an, sugarul trebuie sa fie obisnuit cu toate categoriile de alimente. 7.Calendarul diversificarii alimentatiei sugarului: 4-6 luni cereale (orez) puree mbogatite cu fier legume (morcovi) puree fructe puree 6-9 luni leguminoase (mazare, soia, linte, fasole, etc.) galbenus de ou fiert tare (optional) 9-12 luni se va ncerca stabilierea unui orar de 3 mese de solide pe zi plus 2-3mese de lapte (0,5 l/zi) 8.Datorita nevoilor crescute de fier, dupa 6 luni este prudent ca sugarului sa i se administreze suplimente de fier pentru prevenirea anemiei. Sugarilor ntarcati nainte de 1 an li se va adminisra obligatoriu o formula de lapte praf pentru sugari suplimentata cu fier. 9.Pentru mai multa siguranta Nu dati miere sugarilor nainte de mplinirea vrstei de 1 an datorita riscului de contaminare a acesteia cu toxina botulinica. Aceasta produce botulismul, boala fatala.

32 Administrati numai galbenus de ou fiert tare sugarilor. Ouale insuficient preparate termic (mainoeza) pot contine Salmonella care produce boala diareica grava la sugari. Nu dati sugarilor alimente solide dure, mici, rotunde sau lipicioase - stafide, nuci, seminte, floricele de porumb, fasole, etc. datorita riscului de aspiratie si nec. Nu lasati sugarii si copiii mici nesupravegheati n timp ce mannca. Nu lasati sugarii sa adoarma cu sticla cu biberon n gura. Dealtfel folosirea biberonului este o practica ce submineaza eforturile de alimentare corecta a sugarului la orice vrsta. 10.Au nevoie sugarii si copiii de carne? 11.Carnea este eronat considerata indispensabila pentru crestere. Sugarul se dezvolta si creste foarte bine pe parcursul primelor 6 luni numai cu lapte matern; acelasi lucru este valabil si pentru urmatoarele 3 luni, n care alimentele cu care se face diversificarea sunt de origine vegetala (cei care sustin folosirea carnii n general recomanda introducerea ei dupa 9 luni). Aceasta nseamna ca majoritatea sugarilor sunt vegetarieni n perioada n care necesitatile lor nutritive sunt cele mai crescute (sugarul creste cu 200 g/saptamna n primele 3 luni, si numai cu 60 g/saptamna dupa 1 an). Oare nu este rezonabil sa consideram ca o dieta vegetariana i poate satisface cerintele nutritive si dupa aceea? "Dietele vegetariene, planificate cu atentie, sunt adecvate din punct de vedere nutritiv pentru sugari si copii. Sugarii total vegetarieni nealaptati la sn vor fi hraniti cu formule comerciale pe baza de lapte de soia mbogatite cu fier n primii doi ani de viata. Dupa 2 ani, dieta vegetariana poate satisface toate necesitatile nutritive ale copilului n crestere." - "Nutritia sugarului sanatos nascut la termen", Declaratie a Grupului Reunit al " Canadian Pediatric Society", "Dieteticians of Canada" si "Health Canada" avizata de Ministerul Sanatatii din Canada, 1998. "Dietele exclusiv vegetale furnizeaza toate substantele nutritive atunci cnd alimentele sunt alese din clase diferite." "Nelson Textbook of Pediatrics", W. B. Saunders, 15 th Edition, 1996. Dr. Gily Ionescu Materialul acesta nu se substituie sfatului si recomandarilor medicului, pe care va ncurajam sa le urmati. Home SECRETELE LONGEVITATII

Importanta stilului de viata pentru sanatate si longevitate este ilustrata cu limpezime de un studiu hotartor care a investigat deprinderile sanatoase. Cercetatorii au inventariat deprinderile de stil de viata la un numar de 6900 de persoane din Districtul Alameda, California, pe care i-au tinut apoi sub observatie timp de 15 ani. Sau descoperit sapte obiceiuri care au fost factori predictivi foarte fideli ai starii de sanatate si ai longevitatii: 1.Evitarea fumatului 2.Activitatea fizica regulata

33

3.Servirea micului dejun in fiecare dimineata 4.Evitarea gustarilor intre mese (majoritatea acestor gustari sunt bogate in grasimi, zahar si calorii) 5.Mentinerea greutatii corporale in limite normale 6.Somn de cel putin 7-8 ore in fiecare noapte 7.Evitarea consumului de alcool Cei care au respectat 6-7 dintre aceste deprinderi sanatoase au trait in medie cu 10-12 ani mai mult dect cei care au respectat doar 3 sau mai putine. Cei care aveau un stil de viata nesanatos imbatrneau cu 20-30 de ani mai devreme din punct de vedere al calitatii sanatatii lor. A devenit astfel evident ca un stil de viata sanatos poate adauga ani vietii noastre. Mai mult, aceasta ne va face sa aratam mai bine, sa ne simtim mai bine si sa ne bucuram de o calitate mai buna a vietii pe tot parcursul ei. Acum intelegeti probabil mult mai bine de ce credem ca cei care spun ca propriul destin este in mainile noastre. Ceea ce facem in fiecare zi - chiar lucruri aparent banale, ca somnul, servirea micului dejun etc. - ne influenteaza decisiv durata si calitatea vietii. Prin urmare nu ni se intampla att de mult ceea ce ne-a fost scris cat ceea ce noi nsine ne "scriem" in fiecare zi. Vizitati Cabi-Netul nostru pentru a afla mai mult! Home MEDICAMENTUL NUMIT "USTUROI" Karen Collins, MS, RD, CDN American Institute for Cancer Research Cu ocazia unei conferine tiinifice recente s-au oferit dovezi noi referitoare la efectul protector al usturoiului asupra cancerului i bolilor de inim. Specialitii au cofirmat, de asemenea, descoperirile anterioare care artau c modul de preparare al usturoiului - n hran sau suplimente - i modific efectele. Dr. John Milner , Ph.D, de la Universitatea statului Pennsylvania din SUA, a prezentat o sintez a studiilor de laborator care evideniaz efectul usturoiului de modificare a activitii mai multor enzime, blocnd formarea unor compui cancerigeni i efectele lor duntoare asupra ADN-ului celular. Usturoiul pare, de asemenea, capabil s stimuleze capacitatea organismului de a detoxifia ali carcinogeni i de a inhiba creterea celulelor canceroase. Potrivit altor comunicri prezentate cu ocazia sus-numitei conferine i publicate n Journal of Nutrition din SUA, cercettorii au remarcat c stduiile atest existena unei legturi ntre consumul de usturoi i reducerea riscului de cancer de stomac i colorectal. n ce privete cancerele pulmonar, mamar i de prostat, exist prea puine studii umane pentru a putea trage concluzii definitive. Specialitii de la Universitatea din Carolina de Nord

34 (Chapel Hill) au analizat cinci studii populaionale n care s-au folosit suplimente de usturoi i au ajuns la concluzia c acestea, spre deosebire de usturoiul consumat ca atare n hran, nu par s aib efect protector mpotriva cancerului. Modul de preparare al usturoiului pare s joace un rol important n ce privete eficiena lui. Atunci cnd usturoiul crud este zdrobit sau mrunit, componenii si sunt transformai n ingredientele active, cu efect protector. Dr. Milner ne sftuiete s mrunim usturoiul i s-l lsm s stea cel puin 10 minute nainte de a-l consuma pentru a permite activarea compuilor protectori nainte ca prepararea terminc s stopeze acest proces. Modul de preparare afecteaz i suplimentele din usturoi. Datele prezentate cu ocazia conferinei au artat c praful, granulele, uleiul i alte extracte din usturoi au efecte diferite n funcie de modalitatea de obinere. Numeroasele substane din usturoi sunt transformate n ali compui, dintre care unii au proprieti protectoare, iar alii nu. De ct ustuoi este nevoie pentru a beneficia de protecia mpotriva cancerului? Studii recente nu au evideniat nici o legtur direct ntre riscul de cancer i cantitatea de usturoi consumat; mai mult, experii consider c nu este nevoie s consumm usturoi n fiecare zi pentru a ne bucura de proprietile sale anticanceroase. n general, protecia se obine cu un consum de 5-18 g (aproximativ 2-5 cei) de usturoi crud sau gtit pe sptmn. Consumarea unei cantiti de peste 20 g (6 cei) pe zi poate crete riscul de hemoragie gastric. Usturoiul este foarte studiat i pentru posibilele sale efecte benefice asupra inimii . Unele studii arat c el poate scdea colesterolul cu 5-10% i pare s inhibe reaciile care transform LDL-colesterolul (colesterolul "ru") n forma sa cea mai duntoare. S-a mai constatat c usturoiul scade tendina celulelor sangvine de a forma cheaguri nedorite. Dei acest ultim aspect poate fi de dorit n anumite cazuri, este i motivul pentru care medicii i sftuiesc pe cei ce iau aspirin sau alte medicamente anticoagulante (ca i pe cei ce urmeaz s sufere o intervenie chirurgical n interval de o sptmn) s evite consumul suplimente de usturoi sau de usturoi ca atare n cantiti mari. n fine, experii participani la aceast ultim conferin au repetat recomandrile mai vechi, potrivit crora rezultatele studiilor despre usturoi trebuie interpretate cu atenie. De exemplu, unele studii populaionale care arat c cei care consum mai mult usturoi sufer de mai puin cancer i boli de inim nu au ajustat rezultatele i n funcie de efectele consumului de verdeuri de ctre subiecii studiai. ntruct usturoiul este adesea consumat mpreun cu verdeuri, unele din efectele benefice puse n seama usturoiului ar putea de fapt s se datoreze consumului mai mare de verdeuri. Specialitii de la Institutul american de cercetare a cancerului subliniaz c unul din cei mai importani pai pe care i putem face pentru a ne reduce riscul de cancer este s adoptm o diet bazat pe alimente vegetale, care s includ o varietate ct mai mare de verdeuri.

35

Articol publicat cu permisiunea Instiutului american de cercetare a cancerului (American Institute for Cancer Research). Traducere dr. Gily Ionescu Home RADIO VA INVITA...

Televiziunea tinde sa ne acapareze timpul. Ascultarea radioului a devenit o raritate. Sau mi se pare mie? Oricum ar fi, eu va invit sa ascultati emisiuni de sanatate la radio. Revista medicala radio n fiecare marti, de la ora 11:30, pe canalul Radio Romnia Cultural (unde medii, 630 kHz) va invit la Revista medicala . Trecem n revista noutati medicale, intervievam personalitati ale lumii medicale din tara si va prezentam o evaluare critica a ultimelor aparitii de presa medicala. O ora pentru viata Aceasta este o invitatie pentru bucuresteni. Sambata dimineata la ora 9 va invit sa deschideti radioul pe frecventea de 94,2 FM. Radio Vocea Sperantei gazduieste ora pentru viata. Este o ora in care dezbatem aspecte de interes legate de sanatate si stilul de viata cum sunt nutritia, utilizarea de droguri, controlul stresului, diverse boli etc. Va astept! Dr. Gily Ionescu Home ALCOOLUL MODIFICA GENELE DIN CREIER

Folosind o tehnologie de studiere a materialului genetic (ADN) de ultima ora, un grup de specialisti din Texas au descoperit ca abuzul de alcool poate altera unele gene din creier. Rezultatele studiului lor au aparut n numarul din decembrie 2000 al revistei "Alcoolismul - studii clinice si experimentale" . Din cele peste 4.000 de gene provenite din tesutul cerebral pe care le-au studiat, aproximativ 4% difereau cu cel putin 40% la alcoolici fata de nealcoolici. "Dupa cum un virus de computer poate modifica secvente de program sau anumite functii ale computerului, tot asa consumul cronic de alcool, potrivit datelor obtinute de noi, poate schimba programarea moleculara si circuitele neuronale din cortexul frontal" - a declarat conducatorul studiului, dr. R. Adron Harris, de la Universitatea din Texas, Austin, SUA.

36 Majoritatea genelor modificate sunt legate de sinteza si functiile substantei albe din creier, numita mielina. ntruct rolul principal al mielinei este de a forma o teaca izolanta n jurul celulelor creierului si a prelungirilor lor, aceste alterari genetice ar putea ajuta la ntelegerea constatarii mai vechi ca alcoolicii au un risc mai mare de a suferi de boli n care mielina este distrusa, spun aceiasi specialisti. Dr. Adron Harris si colegii sai au folosit o tehnologie speciala, numita microetalare , care permite cercetatorilor sa examineze o data, pe o singura lama de microscop, mii de gene. Aceasta tehnica a usurat mult identificarea genelor modificate. n studiul citat s-au folosit doua tehnici diferite de microetalare pentru a compara genele provenite dintr-o regiune a creierului numita cortexul frontal superior, provenite de la 10 alcoolici si 10 persoane care nu foloseau alcool.

"Studiul acesta este nceputul dezvaluirii modificarilor nedorite care au loc n creier n urma expunerii cronice la alcool", a declarat dr. Adron Harris. Sa mai retinem ca lobul frontal, si n special regiunile lui superioare, care au fost cele mai afectate de consumul de alcool, poate fi considerat zona cea mai nobila din creier, ntruct aici si au sediul functii cerebrale cum ar fi judecata, discernamntul, vointa si viata spirituala. Iata ca sfatul nteleptului Solomon capata un sens foarte propriu: "Vinul este batjocoritor, bauturile tari sunt galagioase; oricine se mbata cu ele nu este ntelept " (nici nu mai are cum sa fie) - Proverbele lui Solomon, cap. 20, v. 1.

Home CAFEAUA - BAUTURA SAU DROG?

Ce este cafeina? Ce determina continutul n cafeina al unui produs? Este cafeina periculoasa? Ce efect are cafeina asupra fatului? Contribuie cafeina la mbolnavire? Ce este cafeinismul? Da cafeina dependenta? Recomandari

Ce este cafeina? Cafeina este un drog consumat n mod frecvent. Se gaseste n diferite bauturi ca ceaiul negru, cafeaua, bauturi acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si n compozitia altor bauturi, si este un ingredient prezent n unele medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala, alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de veghe. Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi cantitate suficienta pentru a produce dependenta fizica.

37

Ce determina continutul n cafeina al unui produs?

Inapoi

Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca de cafea instant contine cca 65 mg cafeina, n timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5 mg/ceasca, n timp ce batoanele de ciocolata pot contine ntre 10 si 40 mg per 60 g. Este cafeina periculoasa? Inapoi

Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute la adulti la doze de numai 100-200 mg. Aceste nivel este realizat cu usurinta prin consumarea a 1-3 cesti de cafea. Raportat la greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult. Cafeina este absorbita cu usurinta n organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este redusa n timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau eliminata complet de persoanele care ncearca sa renunte la fumat, pentru a mpiedica cresterea nivelului cafeinei n sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina. Cafeina poate produce multe efecte, printre care: Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie) Creste nivelul grasimilor sangvine Creste tensiunea arteriala Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna) Batai cardiace neregulate Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sanatatii osoase) Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric) Tremur, iritabilitate, nervozitate Insomnie si dereglarea orarului somnului Anxietate si depresie Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM) Ce efect are cafeina asupra fatului? Inapoi

ntrucat cafeina traverseaza placenta si este metabolizata de fat foarte ncet, acesta risca sa fie expus unor cantitati semnificative de cafeina daca mama consuma bauturi care contin acest drog. In studiile pe animale, dozele mari de cafeina provoaca malformatii congenitale osoase, ntarzierea cresterii fetale, greutate redusa la nastere si cresterea numarului de pui nascuti morti, n timp ce dozele mai mici, echivalentul a doua cesti de cafea/zi, pot provoca ncetinirea cresterii osoase. La cobaii expusi unor doze modeste de cafeina s-a observat aparitia unor modificari

38 neuro-comportamentale care au persistat si n timpul vietii de adult. Cafeina consumata de masculi nainte de mperechere poate, de asemenea, produce ntarzieri semnificative a cresterii fetale. Unele studii populationale au aratat ca ingestia unor cantitati mari de cafeina de catre femeile nsarcinate se asociaza cu o incidenta mai mare decat normala de prematuritate, greutate scazuta la nastere si circumferinta craniana redusa. Pe baza datelor existente, Food and Drug Administration din SUA sfatuieste femeile nsarcinate sa evite consumul de cafeina sub orice forma n timpul sarcinii. Contribuie cafeina la mbolnavire? Inapoi

S-a demonstrat ca datorita consumului de cafeina creste riscul aparitiei anumitor boli, printre care se numara si bolile cardio-vasculare si cancerul. Boli cardio-vasculare Administrarea unei doze de 1-3 cesti de cafea determina o crestere substantiala a tensiunii arteriale la persoanele care nu folosesc cafea, n timp ce la consumatorii cronici efectul este mult mai modest. Majoritatea medicilor recomanda reducerea sau oprirea consumului de cafea n caz de palpitatii sau batai cardiace neregulate, ntrucat cafeina poate declansa crize de aritmii cardiace. In afara de aceasta, un numar de studii stiintifice a aratat ca consumul de cafea se asociaza cu prezenta unor niveluri crescute de colesterol si trigliceride n sange. Un studiu recent a aratat ca pana si folosirea cafelei decafeinizate (peste 4 cesti/zi) creste riscul de boala cardiaca. Studiul de sanatate al adventistilor a gasit ca folosirea cafelei se asocia cu o crestere a riscului de boala cardiaca de 50% la barbati si de 10-20% la femei. Cancer Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer, cafenia sau cafeaua par sa creasca frecventa cu care alti factori carcinogeni induc tumori. Exista cateva studii care au evidentiat o legatura ntre consumul de cafea si cancerele umane. Adventistii care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon si de vezica urinara. Consumul de cafea a fost implicat si n cancerele renal, ovarian si de intestin gros, n timp ce consumul de ceai a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de colon. Cafeina si alte metilxantine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata) au fost identificate ca posibili factori de risc si pentru cancerul mamar. Exista dovezi si ca metilxantinele cresc riscul de boala fibrochistica mamara, o boala benigna care poate creste riscul de cancer mamar. Unii cercetatori sunt de parere ca simptomele acestei boli se amelioreaza daca metilxantinele sunt eliminate din dieta. Tulburari gastro-intestinale Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului cu 40 si respectiv 60%. Cafeina are un efect negativ asupra balantei calciului, reducand absorbtia calciului si crescand pierderea de calciu prin urina. De asemenea,

39 cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la aparitia pirozisului (arsuri retrosternale). Ce este cafeinismul? Inapoi

La animale, dozele foarte mari de cafeina determina agresivitate si comportament psihotic. La om, consumul a 650-1000 mg/zi determina aparitia cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasa. Persoanele sensibile la cafeina manifesta anxietate si depresie severa dupa consumul unei doze de numai 300 mg de cafeina. Pediatrii sunt ngrijorati de faptul ca atat de multi copii consuma cafeina, care poate determina comportament hiperactiv. Da cafeina dependenta? Inapoi

Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine sa renunte la ea. Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de ntarcare, se poate instala dupa numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de cafeina zilnic. Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de ntarcare sa apara la 12-24 ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating apogeul la 36 ore si dispar la sfarsitul primei saptamani. Metodele de detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a consumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele. Cafeina este un drog care da dependenta si folosirea lui regulata poate avea efecte necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substante chimice pentru a te simti bine este un comportament de risc, care poate deschide poarte pentru folosirea altor droguri. ntrucat cafeaua si ceaiul contin numerosi compusi chimici n afara de cafeina, care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este recomandabila evitarea chiar si a bauturilor decafeinizate. Recomandari Inapoi

1.Alegeti cafea surogat din cereale sau ceaiuri din plante medicinale n loc de cafea, ceai, cola sau alte bauturi care contin cafeina. 2.Produsele care contin cafeina vor fi folosite numai la sfatul expres al medicului. 3.Femeile nsarcinate si care alapteaza, precum si copiii vor evita orice produs care contine cafeina. 4.Daca doriti totusi sa consumati ciocolata si cacao, folositi-le rar si n cantitati foarte mici. Granulele din roscove (ceratonia) sunt un nlocuitor bun al ciocolatei. 5.Formati-va obiceiul de a bea apa curata, sucuri de fructe si legume. Daca simtiti nevoia de a bea ceva cald nvatati sa folositi ceaiuri din plante medicinale sau bauturi pe baza de cereale n loc de ceai sau cafea decafeinizate. Inapoi Home STIATI CE CONTINE TUTUNUL? CUM SA TE LASI DE FUMAT

40

Tutunul are un continut complex. Daca majoritatea fumatorilor cunosc faptul ca tutunul contine nicotina, putini stiu faptul ca tutunul mai contine alte aproximativ 4000 de substante chimice daunatoare, dintre care peste 40 sunt cancerigene. Continutul n nicotina si alte substante depinde de varietatea de tutun, conditiile si metodele de cultura, precum si de pozitia pe planta a frunzelor recoltate (frunzele de la baza plantei contin n general mai putina nicotina). Din aceste motive exista variatii destul de mari ale continutului diferitelor tipuri de tigari de pe piata. De exemplu, continutul de nicotina poate varia ntre 0,1 si 1,3 mg/tigareta. Fermentarea (etapa importanta n procesul de prelucrare a tutunului) tinde sa reduca continutul de nicotina si sa creasca continutul altor substante toxice. Prelucrarea frunzelor de tutun cuprinde n general trei etape: uscarea la aer, mbatrnirea (conservarea timp de 1 sau mai multi ani) si fermentarea. Toxicitatea tutunului si fumului de tigara. La prima vedere, identificarea celor peste 4000 de substante chimice din fumul de tutun pare o sarcina insurmontabila. Cercetarile intensive si progresele nregistrate n toxicologie si carcinogeneza din ultimii ani au permis izolarea compusilor cu cea mai crescuta activitate toxica. Dintre toti acestia, monoxidul de carbon si nicotina sunt agentii toxici majori ai fumului de tigara. Dar exista multi altii: oxizi de azot, cianuri, amoniac precum si aldehide volatile. Hemoglobina din sngele uman are o afinitate de 210 ori mai mare pentru monoxidul de carbon dect pentru oxigen. Aceasta face ca inhalarea fumului de tigara sa diminueze capacitatea de transport a oxigenului de catre snge. Monoxidul de carbon este fixat de hemoglobina sub forma de carboxihemoglobina, a carei concentratie n sngele fumatorilor atinge 8-9% (fata de 0,5% la nefumatori). Cancerul cailor respiratorii la fumatori este precipitat adesea de compusii cu efect toxic asupra cililor din mucoasele respiratorii, care produc aparitia metaplaziei. Substantele cu cel mai puternic efect toxic ciliar sunt formaldehida, dioxidul de sulf, acroleina si hidrogen cianidul, dar exista zeci de alti compusi care au asemenea efect. Efectul cancerigen si toxicitatea genetica constituie un alt aspect important. Gudroanele din fumul de tigara exercita puternice efecte mutagene asupra AND-ului din nucleele celulelor tractului respirator. n ultimele doua decenii a devenit limpede faptul ca fumul de tigara contine puternici factori cancerigeni. Dintre cele peste 43 de substante cancerigene, cele mai de temut sunt benzopirenul, Nnitrosaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile aromatice (benzenul, fenolii, etc.), etilen-oxidul, arseniu, poloniu, cadmiu, crom, etc. Fumatul ucide n cel mai real si direct sens al cuvntului! Cum sa te lasi de fumat Daca fumati si doriti sa renuntati la tigari, noi va putem ajuta. n multe orase ale tarii avem echipe specializate de medici, psihologi, fosti fumatori s.a. care va pot sustine n acest efort. Singur e greu - doar 3% din cei care ncearca singuri reusesc! Cu ajutorul programului ADIO TIGARI sansele de reusita cresc la 65% la prima ncercare si la peste 80% dupa a doua ncercare! Aceasta pentru ca este vorba de un program testat cu succes pe un

41 numar de peste 40 de milioane de fumatori din toata lumea! NSCRIE-TE ACUM! Programul se reia de ndata ce exista 7 fumatori care doresc sa participe. Home FUMATUL UCIDE NU TE LASA PACALIT! n calendarul Organizatiei Mondiale a Sanatatii ziua de 31 mai este desemnata drept ziua mondiala de lupta mpotriva fumatului. Sloganul din acest an este: "Fumatul ucide - nu te lasa pacalit." n ciuda celor 6 miliarde de dolari cheltuiti anual de companiile producatoare de tigari pentru a ne convinge de avantajele fumatului, realitatea este ca fumatul ucide n cel mai real sens al cuvntului.

Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante chimice diferite, din care peste 300 sunt toxice pentru om nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, etc.) si alte 43 sunt cancerigene. Cei mai toxici compusi sunt nicotina, gudroanele si monoxidul de carbon. Nicotina stimuleaza inima prin eliberarea de catecolamine care cresc tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si nevoia de oxigen a inimii. De asemenea, nicotina stimuleaza sistemul nervos, legndu-se de receptorii colinergici centrali dupa numai 7 secunde de la inhalare. Aceasta activeaza caile neuro-umorale si duce la eliberarea de hormoni si neurotransmitatori. Asa se explica efectele euforice si instalarea dependentei de nicotina. Gudroanele din fumul de tigara sunt cancerigene. Monoxidul de carbon scade capacitatea de transport a oxigenului si favorizeaza aparitia aterosclerozei. S-a estimat ca fumarea unei singure tigari scurteaza viata cu 7 minute, iar fumarea unui pachet de tigari pe zi scurteaza viata cu 140 minute/zi, 51.100 minute/an sau 35,5 zile/an. Aceasta nseamna ca anii fumatorilor au mai putin de 11 luni! Potrivit celor mai recente studii, rata mortalitatii n rndul fumatorilor este de 2-3 ori mai mare dect la nefumatori la toate grupele de vrsta. Aceasta nseamna ca jumatate dintre fumatori vor deceda n cele din urma ca rezultat al fumatului. Daca tendintele actuale legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astazi n viata, adica cca. 9% din populatia globului, va deceda ca urmare a folosirii tutunului. Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat se produc ntre 35-69 ani, ceea ce face din fumat cea mai importanta cauza de moarte prematura n tarile civilizate. Multi din cei care mor din cauza fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi, dar majoritatea fumeaza din adolescenta. Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai multe infarcte miocardice dect nefumatorii. De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin care fumatul ucide tinerii. se estimeaza ca fumatul este responsabil de aproximativ 75% din infarctele care apar la fumatorii cu vrsta sub 50 de ani.

42

Dar efectele fumatului nu se opresc aici. Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. n medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer: de trahee, bronhii, laringe, cavitate bucala, buze, limba, gura, faringe, esofag, pancreas, vezica urinara, rinichi, stomac si col uterin. Plamn cu emfizem pulmonar Cineva a avut curiozitatea de ordoneze alfabetic numele bolilor legate de fumat. Rezultatul a fost surprinzator: pentru fiecare litera din alfabet exista cel putin o boala! Daca doriti sa va lasati de fumat, acum este momentul! Chiar daca dependenta provocata de nicotina este comparabila cu cea data de heroina, obiceiul fumatului poate fi nvins. Cele mai mari sanse de reusita le au programele care includ renuntarea completa la tigari, modificarea comportamentelor care favorizeaza fumatul, asistenta psihologica, terapia de grup, nceperea unui program de exercitiu fizic si eliminarea altor droguri (alcool, cafea, etc.). n Bucuresti informatii suplimentare despre un astfel de program se pot obtine la tel. 2113921. Daca fumati si doriti sa renuntati la tigari, noi va putem ajuta. n multe orase ale tarii avem echipe specializate de medici, psihologi, fosti fumatori s.a. care va pot sustine n acest efort. Singur e greu - doar 3% din cei care ncearca singuri reusesc! Cu ajutorul programului ADIO TIGARI sansele de reusita cresc la 65% la prima ncercare si la peste 80% dupa a doua ncercare! Aceasta pentru ca este vorba de un program testat cu succes pe un numar de peste 40 de milioane de fumatori din toata lumea! NSCRIE-TE ACUM! Programul se reia de ndata ce exista 7 fumatori care doresc sa participe. Home Lucruri daunatoare... Lucruri bune, dar cu moderatie... Fumatul Hrana Alcoolul Munca Cafeaua Miscarea Compoziia organismului Control greutate | Procent de grsime | Ghid de slbire | Bibiliografie | Glosar Care este greutatea mea ideal?

IMC - clacul IMC - normal

43

Meninerea unei greuti corporale normale este esenial dac dorii s v bucurai de o sntate deplin. Kilogramele n plus cresc riscul apariiei celor mai frecvente i grave boli de care sufer oamenii de astzi, cum ar fi hipertensiunea arterial, bolile de inim, accidentul vascular cerebral, diabetul i numeroase forme de cancer. Cum pot ti care este greutatea mea sntoas? Un rspuns ar fi c este greutatea la care te simi i ari cel mai bine. Un altul, mult mai obiectiv, ar fi c este acea greutate la care ai cel mai sczut risc de mbolnvire i care i permite s trieti cel mai mult. Din fericire, astzi avem la dipoziie rezultatele unor studii populaionale de mare anvergur care au investigat exact aceast chestiune. n aceste studii, cercettorii au folosit indicele de mas corporal (IMC), o msur a greutii n funcie de msur, pentru a evalua greutatea sntoas. Persoanele al cror IMC este cuprins ntre 18,5-24,9 triesc cel mai mult. La valori ale IMC peste 25 se remarc o cretere a ratei mortalitii. Cnd IMC este mai mare de 30, ratele mortalitii sunt cu aproximativ 50% mai mari dect la cei slabi. Nici deficitul ponderal excesiv nu este lipsit de riscuri. Folosii seciunea de calculare a IMC de mai jos pentru a v verifica IMC i categoria de risc creia i aparinei.

Calculator automat al IMC

Nume naltime Greutate Barbat cm. kg. Femeie IMC dvs. este: IMC dvs. optim Greutatea dvs. ideala - kg.

IMC - valori normale (c) 2001 PrevMedix LLC Publicat cu permisiunea autorilor Traducere: Dr. Gily

44 Ionescu Top Categoria de risc (dupa IMC) Brbai & Femei Subponderalitate, risc crescut sub 18.5 Slab, risc redus 18.5 - 22 Interval normal 20 - 24.9 Supraponderalitate, risc crescut 25 i peste Obezitate, risc mare 30 i peste O circumferin a taliei de peste 88 cm pentru femei sau 102 cm pentru brbai este, de asemenea, un indiciu de risc crescut.

Home Procent de grsime corporal Home | IMC | Ghid de slbire | Bibliografie | Atlei | Despre acest program Procent de grsime Calcularea procentului de grsime Standarde

Tabelele de evaluare a greutii n funcie de nlime sunt utile pentru estimarea riscului la nivel populaional, dar nu sunt cel mai bun ghid pentru persoane individuale. Oamenii au constituii diferite. Astfel, doi oameni pot avea aceeai nlime i greutate, dar cantitatea de grsime din corpul fiecruia s fie foarte diferit. O persoan activ, musculoas, poate avea chiar cteva kilograme n plus fr s aib prea mult grsime n corp. La fel, o persoan sedentar poate s aib greutatea n limite normale, dar cantitatea de grsime din corp s fie prea mare. O modalitate mai precis i individualizat de a determina greutatea ideal este un test de evaluare a procentului de grsime din organism. Acest test este adaptat formei fizice i constituiei dvs. Msurarea procentului de grsime este, de asemenea, o cale mai bun de monitorizare a modificrilor compoziiei organismului care survin n urma exerciiului fizic. Prin creterea nivelului de activitate fizic, masa muscular crete, forma fizic se mbuntete, iar cantitatea de grsime din corp scade. Aceste modificri extrem de benefice nu se reflect ntotdeauna pe cifrele citite pe cntar i muli se descurajeaz creznd c nu au fcut nici un progres. n realitatea, cantitate de grsime

45 din corp a sczut, iar locul ei a fost luat de muchi.

Calculator al grsimii corporale Introducei datele solicitate n tabelul din dreapta pentru a v calcula grsimea corporal i procentul de grsime din corp.

Ct grsime conine corpul dvs.? Gen: Masculin Feminin Vrst: ani nlime: cm Greutate: kg Indice de mas corporal: (va fi calculat) Grsime corporal: (va fi calculat) Procent de grsime corporal: (va fi calculat)

Not: Calcularea masei de grsime corporal dup aceast metod are o eroare standard maxim de 3,9 kg. Aceasta nseamn c masa de grsime corporal calculat de acest program poate fi cu cel mult 3,9 kg mai mare sau mai mic dect n realitate. ntruct procentul de grsime depinde de masa de grsime corporal, valoarea lui real se poate ndeprta proporional de cea calculat.

Standarde privind procentul de grsime corporal (c) 2001 PrevMedix LLC Updated 2-14-2001 Publicat cu permisiunea autorilor Traducere i adaptare:

46 Dr. Gily Ionescu Top Categoria de risc Brbai Femei Risc crescut Sub 5% Sub 10% Slab, risc sczut 5 - 15% 10 - 23% Valori normale, limita superioar Sub 20% Sub 26% Moderat supraponderal, risc moderat 20 - 24% 26 - 31% Excesiv supraponderal, risc crescut 25% sau peste 32% sau peste

Home INFOMED Sntate mintal Ai grij de sntatea ta! Ce trebuie s tii despre depresie Dimensiunile problemei 1 Depresia este o problem de sntate frecvent care ne afecteaz, ntr-o msur mai mare sau mai mic, pe toi, cel puin o dat n via. Ea ocup locul doi pe lista celor mai des ntlnite afeciuni medicale, fiind depit doar de hipertensiunea arterial. Se estimeaz c cel puin unul din 10 pacieni care se prezint la medic sufer de depresie. Din nefericire, majoriteatea cazurilor trec neobservate. 1 Dac depresia dureaz prea mult sau capt o form sever (numit depresie major ), efectele ei pot fi de-a dreptul invalidante pentru pacient. Ea poate provoca tulburri ale proceselor fiziologice normale hrnirea, somnul, nivelul de activitate fizic, capacitatea de concentrare i de realizare a diferitelor sarcini. Dac nu este eliminat, ea poate duce la pierderea productivitii, declin funcional i creterea mortalitii. Potrivit unui studiu al Organizaiei Mondiale a Sntii, depresia i alte probleme de sntate mintal constituie cauza principal de reducere a timpului de lucru, pe plan mondial. n S.U.A., depresia este o cauz major de invaliditate, fiind depit doar de bolile cardio-vasculare. Cauze Depresia poate fi provocat de o varietate de cauze:

47 Predispoziia genetic Transformri hormonale i biochimice n interiorul organismului Stres n exces, conflicte i abuzuri Pierderea cuiva drag, izolare, traume emoionale Boal, durere, probleme neurologice Recunoaterea depresiei Cele dou ntrebri de mai jos v ofer o modalitate rapid de a afla dac depresia este prezent n viaa dvs. 1.Ai fost deranjat adesea, pe parcursul ultimei luni, de simminte de tristee, disperare sau descurajare? Da Nu 2.Ai fost deranjat, n ultima lun, de pierderea interesului sau plcerii fa de activitile obinuite? Da Nu Dac ai rspuns "Nu" la ambele ntrebri, probabil c nu suntei ameninat de depresie. Dac ai rspuns "Da" la oricare din ntrebri, v recomandm s efectuai testul "Depresia Auto-evaluare " pentru a afla mai multe informaii. Tratament 1 Vestea bun este c depresia poate fi tratat. Din nefericire ns, foarte muli oameni ignor simptomele acetei boli i ezit s caute ajutor. Dac crezi c suferi de depresie, adreseaz-te medicului de familie i acesta te va ajuta s gseti un tratament adecvat. Sau, dac preferi, solicit o programare la Cabinetul nostru din Bucureti. Cele mai obinuite tratamente sunt: Medicamente care ajut la corectarea dezechilibrelor chimice din creier Consilierea efectuat de un specialist psiholog, psihiatru sau neurolog Tratament medicamentos plus consiliere i ajutarea pacientului s fac fa problemelor i crizelor vieii, dependenei de alcool/droguri i altor probleme care se asociaz adeseori cu depresia. Abordri complementare 1,2 Unele cri i ajut pe pacien s neleag mai bine i s incorporeze armonios elementele sntii mintale n viaa lor. Biblia, studiat n profunzime, este extrem de util n acest sens. Grupele i cercurile de suport conduse de specialiti competeni n managementul depresiei pot fi foarte utile i eficiente. Identificarea gndurilor exagerat de negative sau de auto-critice i dezvoltarea unor atitudini mai realiste, de acceptare de sine. Frmiarea problemelor copleitoare din prezent n componente mai mici i identificarea unor pai concrei de soluionare a lor. Cerei ajutor de la ali membri ai familiei, medic, consilier, preot sau pastor. Activitatea fizic regulat , cum ar fi mersul pe jos n pas vioi timp de 30-45 de minute zilnic. S-a demonstrat, prin numeroase studii, c activitatea fizic regulat este eficient n prevenirea i tratamentul depresiei. Programai activiti plcute, antrenante n fiecare zi. Cutai modaliti de a colora existena i de a v bucura de plcerile curate ale vieii. Unele plante medicinale cum ar fi Hypericum perforatum sau suntoarea par s aib un efect semnificativ mpotriva formelor medii de depresie.

48 Bibliografie 1. MA Whooley, GE Simon, Managing Depression in Medical Outpatients , New Engl. Jour. of Med 2000 ; 343(26):1942-50 2. JAMA Patient Page, Depression, JAMA 2000;284(12):1606 Informaii suplimentare Depresia --Auto-evaluare Top (C) 2001 PrevMedix, LLC. Autor: Don Hall, DrPH, CHES Folosit cu permisiunea autorului. Traducere i adaptare: Dr. Gily Ionescu Home INFOMED Sntate mintal Test rapid Suferi de depresie? Instruciuni Bifai toate enunurile de mai jos care descriu cel mai bine felul n care v-ai simit recent. n ultimele dou sptmni ai fost adesea (aproape zilnic) deranjat de . . . Da Nu

1. Descurajare, depresie sau disperare? 2. Pierderea interesului sau plcerii pentru activiti pe care altdat le fceai cu plcere? 3. O schimbare neintenionat, semnificativ a greutii sau poftei de mncare (n sensul scderii sau creterii apetitului)? 4. Tulburri de somn, fie n minus, fie n plus? 5. Senzaii de nelinite, iritabilitate sau letargie? 6. Lips de energie sau oboseal? 7. Simminte de pierdere a valorii de sine sau vinovie? 8. Dificulti de concentrare sau gndire? 9. Gnduri obsesive de moarte sau sinucidere? 10. Au fost simmintele tale din ultima lun att de intense nct s te deranjeze n mod deosebit, sau s-i afecteze capacitatea de a funciona normal pe plan social sau la locul de munc (ori la coal)? Da Nu Evaluarea rezultatelor Scor: Numrul de simptome bifate dintr-un total de maximum 9.

Dac ai bifat cinci sau mai multe din cele nou enunuri de mai sus, i ai bifat rspunsul "Da" la ntrebarea nr. 10, probabil c suferii de depresie. Adresai-v medicului dvs. pentru o evaluare mai temeinic i pentru un tratament individualizat. Dac ai bifat mai mult de unul dar mai puin de cinci dintre enunurile de la numerele 1-9, i ai bifat rspunsul "Da" la ntrebarea 10, este posibil s suferii de o form uoar de depresie. Adresai-v medicului

49 de familie pentru evaluare i tratament. Dac ai bifat numai unul sau nici unul din cele nou enunuri de mai sus sau ai bifat rspunsul "Nu" la ntrebarea nr. 10, probabil c nu suferii de depresie. Dac avei ns nevoie de alte informaii sau clarificri, v putei adresa medicului de familie pentru o evaluare i recomandri individualizate. Informaii suplimentare Pentru mai multe detalii, citii articolul " Ce trebuie s tii despre depresie ." Bibliografie 1. Mary Whooley, MD, Gregory Simon, MD, MPH, Managing Depression in Medical Outpatients, New England Journal of Medicine ; 343(26):1942-50, Dec. 28, 2000 2. JAMA Patient Page -- Depression, JAMA 2000;284(12):1606 Mai mult despre acest subiect Ce trebuie s tii despre depresie Top (C) 2001 PrevMedix, LLC. Autor: Don Hall, DrPH, CHES Folosit cu permisiunea autorului. Traducere i adaptare: Dr. Gily Ionescu

Home INFOMED INTERACTIV Fitness Calculator al consumului de calorii prin activitate fizic Instruciuni: Alegei activitile dorite din lista alfabetic de mai jos. Le putei selecta fie prin tastarea primei litere a activitii dorite, fie prin derularea listei. Completati apoi numarul de minute ct efectuai activitatea respectiv. Facei apoi click pe butonul "Calculeaz" pentru a obine rezultatul. Greutatea kg. (completai) Lista de activiti: METi Timp min. Cons. calorii Alergat, 7,5 min/km Alergat, 6 min/km Alergat, 5,5 min/km Alergat, 5 min/km Alergat 4 min/km Alergat, 3 min/km Baschet, competitiv Baschet, necompetitiv Box, antrenament Caiac-canoe, vslit, Ciclism, 15 km/h, lejer Ciclism, 20 km/h, ritm moderat Ciclism, 25 km/h, ritm viguros Ciclism, 27-28 km/h, ritm rapid Ciclism, 32+ km/h, fr vnt Curat zpada Dans social, activ Dans aerobic Dans aerobic, viguros Drumeie Drumeie cu rucsacul Drumeie - urcat dealuri Drumeie - urcat munte Exerciii de mbuntire a condiiei fizice Fotbal, competitiv Fotbal, necompetitiv Gimnastic Golf, mers crnd echipamentul Grdinrit Haltere, sarcin moderat Haltere, sarcin crescut Handbal not, lejer not n bazin, 50 m/min not n bazin, rapid, 75 m/min Judo, viguros, continuu Mers pe jos, 15 min/km Mers pe jos, 12,5 min/km Mers pe jos, 10 min/km Mers pe

50 jos, 9 min/km Mers pe jos, 8 min/km Mers pe jos, 7,5 min/km Patinaj Patinaj pe ghea Patinaj concurs Polo de ap Popice Srit coarda, 60-80 srituri/minut Srit coarda, 120+ srituri/minut Ski la vale Ski, teren variat, ritm moderat Ski, teren variat, 4 km/h Ski, teren variat, 5+ km/h Ski, teren variat, ritm maxim, de concurs Somn Stat pe scaun/pat, citit, privit la TV Snowshoeing Tenis de mas Tenis de cmp Urcat scri Vslit, moderat-intens Volei Activitatea fizic: METi Durata exerciiului min. Calorii consumate

Pentru o sntate optim, Colegiul American de Medicin Sportiv i Centrele de Control i Prevenire a Bolilor recomand arderea zilnic a cel puin 200 de calorii prin exerciii fizice. Iar dac dorii s obinei creteri ale nivelului colesterolului "bun" (HDL colesterol), ar trebui s consumai prin micare cel puin 1.200-1.500 calorii/sptmn. Potrivit Studiului Absolvenilor Universitii Harvard din SUA, cei care reueau s "ard" 2.000 sau mai multe calorii pe sptmn i reduceau riscul de boli de inim la jumtate. Dac dorii s slbii , reducei consumul de calorii cu 4-500/zi i ardei cel puin 300 calorii/zi prin micare fizic. Aceasta v garanteaz pierderea a 0,5-1 kg de grsime/sptmn din organism. Not: Toate informaiile din aceast pagin sunt menite s v ncurajeze s adoptai un stil de via mai sntos. Ele nu pot lua locul sfaturilor i recomandrilor medicului. Dac avei probleme de sntate, v ncurajm s v adresai medicului dvs. Pagin realizat de Wellsource Inc., SUA, i Asociaia Sntate i Temperan, Romania

51

Sus (C) 2001, PrevMedix LLC & Asociaia Sntate i Temperan. Toate drepturile rezervate. Nu copiai fr permisiune. Home