MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE
TEMA : INGRIJIRI ACORDATE BOLNAVULUI
CU DIABET ZAHARAT

COORDONATOR
PROF. FULGA LUIZA

ABSOLVENT
BARANGEA NICOLETA
III AMG H

BUCURESTI
- 2017 -
 Planul lucrarii

I. Motivatie
II. Introducere
III. Istoric
IV. Date din literaturi de specialitate
1. Definitie
2. Etiopatologie
3. Clasificarea diabetului zaharat
4. Clinica diabetului zaharat
5. Complicatiile diabetului zaharat
6. Tratament
V. Ingrijirile specifice acordate pacientilor cu diabet zaharat de tip I
1. Profilaxie educationala pentru sanatate
2. Ingrijirile acordate pacientilor cu diabet zaharat
3. Elemente generale
4. Studiu pe cazuri clinice
5. Concluzii
VI.Bibliografie selective

2
 MOTTO:Medicina este cea mai
nobila si mai dificila
dintre Stiinte
F.BACON, filozof englez:1561-1626

I. MOTIVATIE

Diabetul zaharat este o boala metabolica cu evolutie cronica, transmisa genetic

sau castigata in timpul vietii. Este o boala foarte des intalnita in tara noastra incepand cu
cele mai fragede varste si terminand cu cei batrani.

Faptul care m-a determinat sa-mi aleg aceasta tema este acela ca am avut prilejul
sa urmaresc inca din primele faze evolutia acestei boli, dorindu-mi in acelasi timp sa pot
avea ocazia de a ajuta pe cei suferinzi de aceasta boala.

Fiind cea mai raspandita boala metabolica, am realizat ca asistentei medicale ii

revin o multime de sarcini in :

. Prevenirea bolii:

. Ingrijirea bolnavilor:

. Reabilitarea bolnavilor la care au survenit complicatii.

3
 II. INTRODUCERE

Diabetul zaharat este una dintre cele mai importante probleme de sanatate, care
afecteaza toate varstele si toate categoriile sociale, cu care se confrunta populatia
globului.

Incidenta diabetului zaharat este in continua crestere in intreaga lume in raport cu situatia
existenta inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Astfel, in SUA inainte de razboi,
morbiditatea prin diabet zaharat se intalnea la 0,25 % in timp ce astazi se intalneste la 5%
din populatie

Dupa cercetatorii americani, incidenta diabetului creste in SUA cu 60 . In

Franta si Anglia se intalneste la 4% din populatie, in Spania la 1,97 , in Turcia 1.58 %,
in mediul rural si 3,93% in mediul urban, in Australia la populatia alba 2-3% iar la
aborigeni 19 .

Cresterea morbiditatii se insoteste si de o schimbare in insasi evolutia clinica a

bolii. Dca inainte de era insulinica moartea bolnavului cu diabet zaharat survenea in
proportie de 83% prin coma diabetica si intr-un procent neglijabil prin angiopatie
diabetica astazi mortalitatea prin coma diabetica a scazut la 0,5-1%, in schimb
mortalitatea prin micro si macroangiopatie diabetica a crescut la 70-80%.

Diabeticii fac de 25 de ori mai frecvent cecitate decat nediabeticii, de 17 ori mai
frecvent boli renale de 5 ori mai frecvent gangrene ce conduce la amputatie si de 2 ori
mai frecvent boli cardiace.

Toate acestea sunt datorate cresterii duratei de supravietuire a diabeticilor datorita

posibilitatilor terapeutice moderne precum si a posibilitatilor de depistare precoce a
existentei diabetului precum si a eventualelor complicatii.

Studii facute in tara noastra in ultimii ani fixeaza prevalenta diabetului zaharat in
Romania la un procent de 3% din populatie cu variatii in mediul urban de 4-4,5% si in
mediul rural de 1,4-2,8% fata de 0,2 inainte de cel de-al doilea razboi mondial, mai mare
la barbate si mai mica la femei.

4
 III. ISTORIC

Diabetul zaharat este una dintre cele mai vechi boli, manifestandu-si prezenta cu
mii de ani inaintea erei noastre. Astfel, in papirusul din Theba, cu o vechime de peste
3000 de ani, Ebers gaseste mentionata o boala foarte asemanatoare cu diabetul zaharat
din zilele noastre. O boala asemanatoare este descrisa si in vechile documente chineze,
indiene si arabe. Celsus a descries boala ca fiind caracterizata prin :

Poliurie;

Sete ;

Scadere in greutate.

Primul care foloseste termenul de diabet este Araeteus din Capadocia, la

inceputul erei noastre. Prezenta unei substante dulci in urina diabeticului este mentionata
de Avicena si confirmata in anul 1678 de Thomas Willis.

In 1642 Wirsung descopera canalul intrapancreatic care-I poarta numele, iar in

1677 Brunner a facut prima pancreatectomie partiala.

La inceputul secolului al XVIII-lea Dopson din Liverpool descrie gustul dulceag

al sangelui bolnavului de diabet, iar in secolul al XIX, Cherveu, Franta, stabileste ca
substanta dulce care se elimina in urina acestor bolnavi este glucoza.

Claude Bernard, Franta, stabileste tot in secolul XIX-lea ca sangele bolnavului de

diabet prezinta o cantitate crescuta de zahar hiperglicemia.

In anul 1875 Peters a remarcat mirosul de acetone al respiratiei la acesti bolnavi si

identifica corpii cetonici in urina.

In 1877, Lancereaux a descries pentru prima data diabetul pancreatic.

Este insa meritul lui Von Minkovsky care observa aparitia diabetului zaharat la
cainii carora li s-a extirpat pancreasul.

Ei remarca ca la putin timp dupa operatie la caini apare o sete intensa, urmata de o
eliminare crescuta de urina. In sangele si urina animalului se gaseste o mare cantitate de
glucoza. Dupa un timp relativ scurt, animalul intra in coma diabetica si moare.

La putin timp dupa aceasta descoperire, Minkovsky observa ca dupa legatura

canalelor excretoare ale pancreasului nu apare diabet zaharat. Glanda pancreatica a
animalului operat se atrofiaza, inceteaza sa mai functioneze si totusi nu apare nici unul

5
dintre simptomele observate in cursul diabetului.

La examenul microscopic al pancreasului atrofiat se gasesc unele elemente

morfologice care functioneaza normal.Aceste structure fusesera descoperite si descries in
pancreas inca din 1869 de catre Langerhaus fara insa a li se cunoaste functia in
organism.

Concomitent studiile clinice si experimentale contureaza idea unor glande

(tiroida, suprarenala) care isi varsa produsul lor de scretie direct in glandele cu secretie
interna, iar produsului lor de secretie, principiului active, se numeste hormon.

Toate acestea au condus la apropierea momentului cunoasterii semnificatiei

insulelor Langerhaus si anume ca ele sunt locul elaborarii unui hormone, deci ca
pancreasul are o secretie interna. Rolul pancreasului insular in combaterea simptomelor
clinice ale diabetului au fost demonstrate in 1921 de catre Nicolae Paulescu. Pana la el si
concomitant au fost facute de catre diversi cercetatori nenumarate incercari
experimentale, ramase fara rezultat. Nicolae Paulescu, profesor de fiziologie la facultatea
de Medicina din Bucuresti, elev al lui Lancereaux realizeaza un extract apos de pancreas
care administrat unui caine diabetic provoaca imediat o ameliorare temporara a
simptomelor. Ulterior studiaza si izoleaza o substanta activa a secretiei interne a
pancreasului pe care o numeste pancreina.

Rezultatul cercetarilor si lucrarilor sale sunt publicate in 31 august 1921 in

Archives Internationales de Physiologie din Liege. Opt luni mai tarziu a aparut primul
articol cu rezultatele a doi cercetatori canadieni Bauting si Best care lucrand la aceeasi
tema reusesc sa extraga si din pancreasul animal o substanta cu actiune hipoglicemianta
pe care o numesc la inceput insletina, iar ulterior insulina.

In 1923 Bauting si McLeod (propietarul laboratorului din Toronto) primesc

Premiul Nobel pentru descoperirea insulinei facandu-i-se astfel o mare nedreptate lui
Nicolae Paulescu si lui Best. Nicolae Paulescu era de fapt primul decoperitor al insulinei
si deci cel care merita premiul Nobel.

6
 IV. DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

DEFINITIE: termenul de diabet zaharat este dat unui grup de tulburari care se
caracterizeaza prin cresterea glicemiei si tulburari ale metabolismului lipidic si proteic,
cuprinzand diverse manifestari aparute si datorate unui deficit in secretia si/sau utilizarea
insulinei.

ETIOPATOGENIE

Cauzele care duc la deficitul insulinic sunt multiple si incomplete elucidate. Este
acceptata azi unanim ideea ca la baza etiopatogeniei diabetului zaharat sta interactiunea
factorilor ereditari si a celor de mediu.

S-a remarcat aparitia mai frecventa a diabetului in anumite familii sau grupuri de
subiecti inruditi.

A. Modalitatile de transmitere ereditara a diabetului sunt inca subiect de

discutie : ereditatea transmisa printr-o singura gena recesiva printr-o
singura gena dominanta, eritatea poligenica. Se cunoaste astazi ca genomul
uman care este numit codul genetic al fiecarui individ este reprezentat de
75000 pana la 100000 de gene formate din circa 3 miliarde de baze purinice
si pirimidinice din care sunt alcatuiti acizii dezoxiribonucleici (ADN)
impachetati in cele 23 perechi de cromozomi. Cei 46 cromozomi poarta la
fiecare individ informatii genetice. S-a stability ca cromozomul numarul 6
poarta un material genetic special (Human Leukocyte Antigen A = HLA)
asa numit cromozom de histo-compatibilitate care are patru subgrupe
(HLA-A, HLA-B, HLA-C, HLA-D). Tulburarile aparute la una sau mai
multe subgrupe pot actiona imposibilitatea de a recunoaste si a se face
diferenta dintre un element structural propriu organismului si un altul strain.
Astfel sistemul HLA joaca un rol essential in reactia organismului impotriva
propriilor cellule (boli anti-imune) sau impotriva grefelor si a transplantelor.

B. In ceea ce priveste diabetul zaharat, ultima conceptie etiopatogenica

considera ca pe terenul genetic mostenit, de susceptibilitatea de a face
diabet zaharat, perturbarile in sistemul HLA conduc la o reactie imuna
anormala indreptata impotriva propriilor structure celulare, in cazul nostru
impotriva celulelor beta pancreatice (reactia autoimuna) care se traduce atat
prin forma normala (anticorpi, anticelule insulare, anticorpi anti-insulina)
cat si prin forma celulara.

7
C. Se presupune ca similitudini structurale ale unor virusi cu cellule beta
pancreatice sau anumite infectii virale sistemice cu localizare pancreatica
sunt raspunzatoare de declansarea reactiei autoimmune. Acest raspuns
violent autoimun adduce in cazul nostrum distrugerea populatiei de celule
beta secretoare si la instalarea diabetului zaharat de tip I.

D. Iata cativa dintre ei:

- Alimentatia cu exces de glucide a fost implicate de factor favorizant cu

deosebire in cea in care predomina glucide rafinate (zaharul si
dulciurile). Acestea cu atat mai mult cu cat boala este observata la
cofetari sau la cei care consuma multe dulciuri. Totusi exista tari ca:
Japonia, Cuba, Australia, India unde alimentatia este predominant
glucidica fara sa se observe o frecventa mai mare a diabetului zaharat;

- Varsta = legata de anumite perioade de stress biologic, pubertate,

menopauza;

- Profesia poate sa intervina ca factor favorizant al aparitiei diabetului

zaharat. Profesii ca : bucatar, cofetar, cei cu munca sedentara sau
suprasolicitari profesionale;

- Traume psihice adesea bolnavii cu diabet la debut afirma existenta in

antecedente a unei emotii puternice, deces in familie, accident. Stresul
duce la eliberarea unor cantitati importante de catecolamine
(adrenalina si nonadrenalina) despre care am aratat ca au un efect
hiperglicemiant puternic. Eliberarea lor in circulatie va determina o
suprasolicitare a pancreasului cu degajare de insulina pentru
compensarea hiperglicemiei si care, in ultima instanta , va avea ca
efect, epuizarea pancreasului;

- Leziuni ale sistemului nervos : traumatisme, tumori, accident vascular

cerebral, mai ales cele situate in hipotalamus, pot determina aparitia
diabetului zaharat;

- Agenti infectiosi virali:

Virusul hepatitei virale este cunoscut ca produce concomitant cu

afectarea celulei hepatice si leziuni mai mult sau mai putin
extinse ale insulelor Langerhaus. Continuarea alimentatiei, va
creste secretia de insulina, care se va epuiza secretor ducand la
aparitia diabetului zaharat;

8
 Virusul urlian agentul cauzator al parotidiei epidemice
poate
coafecta celulele pancreatice si prin acelasi mechanism poate
pune in evidenta tara diabetica ;

- Boli virale datate unor grupuri de virusi sau virusuri gripale. Rolul lor
este corelat tot mai mult la aparitia diabetului la copil, cunoscand ca la
copil aceste boli virotice sunt frecvente. Se citeaza chiar o crestere a
incidentei debutului diabetului in anotimpurile cu frecventa maxima a
acestor viroze ;

- Agentii infectiosi microbieni. Pancreatitele - dintre cele mai acute

chirurgicale vindicate cu sau fara ablatie chirurgicala ;

- Ateroscleroza vaselor pancreatice, scazand permeabilitatea peretilor

vasculari impiedica trecerea insulinei in circulatie, cu aparitia
secundara a diabetului. Este cazul diabetului aparut la personae
varstnice ;

- Folosirea pe perioade mari si in doze necontrolate a unor medicamente

de tip derivati cortizonici sau diuretici.

Toti acesti factori de mediu declansatori trebuiesc luati in serios, afectiunile

trebuiesc corect tratate, cu precadere la indivizii cu risc genetic. Etiopatogenia
diabetului de tip II exclude asocierea terenului genetic care se intalneste uneori cu
perturbarile sistemului HLA. In cazul diabetului de tip II, secretia de insulina este
conservata, dar actiunea ei isi pierde efectul fiind gresit utilizata la nivel celular.

Clasificarea diabetului zaharat

De-a lungul timpului s-au produs si folosit numeroase clasificari ale diabetului
zaharat, care tineau seama de factori etiologici sau clinico-evolutivi.

A.Diabetul zaharat de tip I (insulino-dependent) formele carora la sunt commune

urmatoarele caracteristici clinico-biologice:
. scaderea pana la disparitie a secretiei de insulina;

. tendinta la acidoza;

9
 . necesitate absoluta a tratamentului insulinei;

. debut in copilarie sau la adultul tanar,in ceea ce priveste elementele etiologice si

ale mecanismului lor de actiune, asa cum s-a vazut deja sunt implicate tulburari ale
sistemului HLA, associate cu factori de risc din mediu, aparute pe terenul susceptibil.
Acestea conduc la alterarea cronica autoimuna, directionata impotriva celulelor beta
debutand cu mult inaintea aparitiei elementelor chimice amintite prin anticorpi anti-celula
beta insulara.

B.Diabetul zaharat tip II (insulino-independent) formele carora le sunt comune

urmatoarele caracteristici clinico-biologice:

. nu au tendinta la acidoza si nu necesita tratament insulinic, valori normale sau

chiar crescute ale insulinemiei, aparitia depa 40 de ani ; 60-90% dintre pacienti sunt
actuali sau fosti obezi, antecedente familiale puternic incarcate cu diabet ;

. etiologia incomplete cunoscuta, dar se remarca asocierea importanta cu

obezitatea, avand evolutie lenta mult timp nedescoperita a sindromului hiperglicemic. O
categorie a acestor forme de diabet o constituie diabetul de tip II insulino-necesitant,
formele perfect incadrabile in forma tipic cunoscuta a diabetului de tip II dar care intr-un
moment al evolutiei, datorita unor factori conjuncturali de agresiune a organismului
(microbiana, virotica, stres) necesita tratamentul insulinic;

C. Diabetul zaharat de tip II cu debut in tinerete (MODY) are trei criterii de

diagnostic:

. cel putin un membru al familiei sa aiba debutul diabetului sub 25 de ani;

. sa nu necesite tratament insulinic ;

. sa nu faca cetoacidoza.

D. Diabetul zaharat secundar, categoria in care intra formele de diabet aparute in

urmatoarele conditii patologice:

. asociat altor boli pancreatice; pancreatite, neoplasme pancreatice, rezectii

pancreatice;

. asociat unor hiperfunctii glandulare acromegalie, sindrom Cusing;

. asociat unor medicamente sau toxice diabetogene (diuretice, tiazidice, cortizon,

beta blocante, unele citostatice).

E.Toleranta anormala la glucoza denumit diabet chimic poate fi cu obezitate

10
sau fara obezitate.

F. Diabetul zaharat gestational defineste diabetul aparut la femeile garavide ca

si anomaliile de toleranta la glucoza aparute in aceasta perioada. Aceasta este o forma
heterogena pentru ca include atat diabet de tip I cat si de tip II, care pot disparea dupa
nastere sau se pot permanentiza.

Clinica diabetului zaharat

1. Diagnosticul clinic
Tabloul clinic in forma sa completa include numeroase semene si simptome
relevatoare pentru diagnosticul diabetului zaharat:

- Poliuria este suparatoare, poate insuma mai multi litri in 24 de ore :

- Polidipsia setea accentuate reprezinta adesea primul simptom al declansarii

clinice a bolii. Se instaleaza treptat sau brusc. Ea poate fi foarte intensa, predominand
noaptea si se caracterizeaza prin faptul ca nu dispare ca senzatie dupa ingestia cu apa.

- Polifagia accentuate in special la tineri, instalata intr-un timp scurt, individual

observa ca slabeste desi cantitativ el ingera mult.

- Scaderea in greutate are un grad oarecare de deshidratare prin poliurie; este

semnul care poate fi cel mai clar obiectivat si alarmeaza cel mai adesea pe copii, adultii
obezi.
Pe langa aceste semene clinice cardinale si cu valoare numai in contextual creat
de ele mai pot apare:

- Astenia fizica si intelectuala,

- Crampe musculare (carcei) mai ales la gambe si mai ales noaptea, se explica
prin pierderile simultane de electroliti urinari.
- Prurit genital, infectii genitale si urinare suparatoare, fara raspuns la tratamentele
obisnuite.

Nediagnosticat, tabolul clinic va fi completat de : - citoacidoza diabetica,

respiratie cu miros specific de acetone, senzatie de arsura esofagiana, greturi, varsaturi,
dureri abdominale datorate atat corpilor cetonici cat si eforturilor repetate de voma,
abdomen meteorizat (destines), dand uneori senzatia de aparare musculara.

2. Diagnostic de laborator
Specifice ca semne de laborator sunt cresterea glicemiei si glicozuriei.
Determinarile glicemiei se fac :

11
 - pe nemancate;
- dupa mese la 2 ore;
- recoltate in mod regulat in decurs de 24 ore, preprandial, postprandial,
la culcare si in timpul noptii (profil glicemie)

Pentru probleme de diagnostic se indica TESTUL DE TOLERANTA A LA

GLUCOZA (TTGO). Se determina glicemia in monitorizarea tratamentului si ori de cate
ori este nevoie.

Glicemia recoltata din sange capilar este cu aproximativ 2O mg mai mare decat
cea recoltata din sange venos, iar glicemia recoltata din plasma venoasa sau ser este cu
aproximativ 12-14% mai mare decat cea din sangele venos total. Valorile glicemice
normale, indifferent de momentul recoltarii, sunt cuprinse intre 6O 11O mg/dl. O
glicemie recoltata in orice moment al zilei, care este cuprinsa intre 1OO-18O mg/dl,
oblige la determinarea glicemiei preprandiale :
- daca valoarea acesteia este < 11O mg/dl si persoana investigate nu
prezinta factori de risc nu se face nici o investigatie suplimentara.
- daca prezinta factori de risc se va efectua TTGO
- daca glicemia preprandiala la cel putin 8 ore de post este mai mare sau
egala cu 126 mg/dl se pune diagnosticul de diabet zaharat.
- o glicemie mai mare sau egala cu 180 mg/dl in asociere cu simptome
clinice caracteristice, in afara oricaror relatii cu mesele, impune diagnosticul de diabet
zaharat.

Pentru efectuarea TTGO in scop diagnostic, se vor folosi 100 g de glucoza.

TEHNICA TTGO :
Pentru a permite o toleranta digestive buna, ingestia de glucoza va fi de 75g.
Glucoza se va dizolva in 3OO ml apa pentru adulti, la copii se va asigura 1,75g/kg corp.
Solutia glucozata trebuie consumata in timp de 5 minute, iar timpul de incepere a TTGO
este marcat de prima inghititura de glucoza. TTGO este corect sa fie efectuat dimineata,
dupa un post de 10-14 ore.

In afara metodelor de laborator clasice, determinarea glicemiei se poate face si

prin folosirea testelor reactive. Indiferent de tipul bandeletelor, conditiile de pastrare sunt
aceleasi : intre 2 30 grade C.
- scoaterea fiecarei bandelete este urmata imediat de inchiderea etansa a
flaconului.
- capatul reactive al bandeletelor nu trebuie atins,

- daca bandeletele sunt tinute in flaconul original, ele sunt valabile pana la data
mentionata pe flacon,
- fiecare flacon are propriul sau cod.
Citirea glicemiilor poate fi influentata de :

12
 - hiperlipemii;
- valoarea hematocritului;
- stari hiperosmolare cu sau fara cetoacidoza;
- dializa.
Obtinerea picaturii de sange obliga la : spalarea riguroasa a mainilor, stergerea
mainilor (daca degetul ramane umed, nu se formeaza picatura).
Secventa de lucru este :
- degetul este intepat pe partea laterala a primei falange ;
- se sterge prima picatura ;
- pulpa degetului este stransa usor, pentru a se forma picatura de sange;
- aceasta este depusa cu precizie , prin atingerea usoara a aparatului reactiv al
bendeletei, exact in centrul zonei mono sai bicolore;
- din momentul atingerii bandeletei cu picatura de sange incepe cronometrarea
timpului care trebuie sa treaca pana la indepartarea sangelui, acesta trebuie sa fie riguros,
exact si este variabil in functie de tipul testelor ;
- in acest timp bandeleta sta pe un plan orizontal ;
- indepartarea sangelui se face diferit in functie de tipul testelor.

GLICOZURIA
Este utila pentru urmarirea eficientei tratamentului.

GLICOZURIA DIN URINA DE 24 DE ORE

Recoltarea urinii incepe dupa prima mictiune matinala (cand urina se arunca) si
include toate eliminarile urinare din 24 ore, alaturi de mictiunea matinala a zilei imediat
urmatoare.

GLICOZURIA FRACTIONATA
Reprezinta recoltarea in 2-4 reprize a volumului urinar, metoda este avantajoasa
pentru verificarea eficientei fiecarei prize de insulin pe 24 ore.

Volumele de urina recoltate include intervalele dintre administrarile de insulina

(7-13, 13-19, 19-7). Inaintea insulinei de ora 7 pacientul urineaza in afara probei, astfel
incat primul volum de urina V1 = 500 ml, va contine urina dupa ora 7, dar inclusive cea
de la ora 13 V2 = 300 ml, va contine urina de la ora 13 pana la ora 19 V3 = 600 ml, va

13
contine urina de la ora 19 pana la ora 7, Vtotal = 1400 ml/24 ore. Exprimarea cantitatii de
glucoza se face pe fiecare volum urinar in parte.

GLICOZURIA DIN URINA SPONTANA

Prezinta marele avantaj ca poate fi determinate prin autocontrol in orice conditii
de activitate. Cunoscand momentul ultimei mictiuni (t1) si momentul actualei mictiuni, al
carei volum urinar il supunem testarii (t2), putem aprecia evolutia glicemica in intervalul
(t1.t2).
Precizam ca glicozuria absenta nu inseamna echilibru metabolic foarte bun.

TEHNICI DE LABORATOR :

- tehnici calitative (Fehlingt Nylander, Benedict)

- tehnici calitative (Ionescu Matiut, Benedict)

METODA NYLANDER :
- 10 ml reactive Nylander (contine azotat de bismuth) se procura gata preparat de
la un laborator ;
- 10 ml urina, se pun intr-o eprubeta la fiert, in baie de apa 7-10 minute ;
- in prezenta glucozei reactivul capata culoarea neagra ;
- metoda da rezultate false daca urina contine cantitati importante de albuminat,
pigmenti biliari, acid uric.

METODA BENEDICT :
- 5 ml reactive Benedict;
- 0,5 ml urina, se fierb 5 minute in baie de apa.

Rezultate
- glucoza absenta culoare nemodificata ;
- glicozurie 0,5 g/dl culoare verzuie ;
- glicozurie 1 g/dl culoare galbena
- glicozurie > 2 g/dl culoare rosie .

CETONURIA
Aparitia corpilor cetonici urinari demonstreaza cel mai adesea iminenta
complicatiilor acute de tip ceto-acidotic. Este diagnosticata prin tehnica IMBERT.

METODA IMBERT :
- urina 10 ml ;
- nitroprusiat de Na 0,5 g ;
- in eprubeta care contine acest amestec, se pipeteaza 20 picaturi de amoniac.

14
 Daca urina contine corpi cetonici, apare un inel rosu violet la limita de separare
intre cele doua lichide.

Complicatiile diabetului zaharat

Complicatii acute
A. Acidocetozele care apar in cazul formelor de debut ale diabetului de tip I,
daca simptomele descrise mai sus nu sunt luate in consideratie sau daca diabetul de tip I
nu-si respecta corect tratamentul.

B. Hipoglicemiile - complicatii acute specifice diabetului cunoscut si tratat

incorect.

A. Acidocetozele reprezinta stari grave de dezechilibru ale diabetului ce pot fi

de diverse grade :

Incipiente moderate
- precoma ;
- coma diabetica ;

Se caracterizeaza prin cresterea glicemiei si a glicozuriei in diverse grade, paralel

cu aparitia corpilor cetonici ca urmare a unor dezechilibre metabolice complexe antrenate
de dezechilibrul diabetului.

Ca urmare a lipsei sau cantitatii neadecvate de insulina in organism, glucoza nu

mai este metabolizata in celule ci ramane in circulatie, crescand glicemia peste valorile
sale normale, uneori chiar foarte mult. In acelasi timp insa, celulele organismului
nemaiputand utilize glucoza, pentru satisfacerea nevoilor energetice vor recurge la lipide
si proteine.
Dar arderea lipidelor in proportie crescuta duce la apritia unor compusi
intermediari de tipul corpilor cetonici.

Corpii cetonici se produc in mod normal si in organism dar in cantitati foarte mici
si sunt metabolizati fara a produce tulburari in organism. Pericolul apare la diabetic
datorita proportiei crescute in care sunt produsi fara o metabolizare concomitenta si in
acelasi ritm. Aceste substante fiind acizi determina modificari profunde ale echilibrului
acido basic din organism, cu aparitia starii cunoscute sub numele de acidoza metabolica.

Imposibilitatea metabolizarii corpilor cetonici datoreaza faptului ca acest process

necesita prezenta glucozei.

In diabetul dezechilibrat insa, glucoza nu ajunge in celula datorita lipsei insulinei

si astfel corpii cetonici trec in circulatie crescand cetonemia (concentratia in sange),
apoi se elimina prin urina (cetonurie) si prin respiratie (acetone cu miros caracteristic de
mere putrede).

15
 Toate acestea conduc la instalarea progresiva in intensitate a semnelor clinice ale
acidocetozelor, care culmineaza cu instalarea comei diabetice.

Initial bolnavul se plange de oboseala, lipsa poftei de mancare, sete, poliurie,

astenie fizica, uscaciunea buzelor, greturi, varsaturi, semnele se accentueaza , asthenia
este marcata, bolnavul se misca cu greutate, raspunde greu la intrebari, se instaleaza o
respiratie caracteristica ampla, profunda respiratie KUSMAUL sau respiratie acidotica
cu miros characteristic de mere putrede de acetone.

Bolnavul este deshidratat (limba si mucoasele uscate, pielea uscata), concomitant

prezinta o diureza abundenta cu glicozurie si acetonurie.

In sange apare pe langa hiperglicemie si cetonemie, tulburari ale echilibrului

acidobazic (evidentiate prin metoda de dozare ASTRUP), tulburari hidroelectrolitice
(evidentiate prin determinarea ionogramei).

Temperatura scade sub 36 grade C datorita scaderii proceselor de oxidatie celulara

chiar daca la declansarea acidocetozei a contribuit o infectie. Febra apare odata cu
reechilibrarea bolnavului. Acesta este stadiul de precoma diabetica. In stadiul de coma
diabetica se accentueaza simptomatologia starii precedente. Bolnavul devine palid, cu
extremitatile reci violacee, cu respiratia tip KUSMAUL accentuata.

Se accentueaza tulburarile de cunostinta progresiv, bolnavul devine somnolent,

obnubilat apoi trece treptat la coma profunda semnele de deshidratare sunt foarte
intense, facies emaciate, nas subtiat, globii oculari infundati in orbite. Diureza este
scazuta, tensiunea arteriala scazuta, tahicardie, glicemie 400-600 mg/dl, corpi cetonici
intens prezenti in urina si in sange. Ceilalti parametrii (ASTRUP, rezerva alcalina,
ionograma) sunt profund alterati. In aceasta stare bolnavul trebuie internat de urgenta
intr-un spital cu serviciu de reanimare.

Tratamentul acidocetozelor incipiente si moderate cu toleranta digestiva pastrata,

are in vedere depistarea si inlaturarea cauzei aparente a declansarii dezechilibrului
acidocetozic.

De obicei, la un diabetic cunoscut vor fi cautate :

- abateri alimentare ;
- scheme si doze improprii de tratament insulinic ;
- episoade intercurente ;
- diverse stari fiziologice.

Se vor corecta schemele terapeutice , se va institui tratament cu insulina rapida in

4 prize pe zi. Se vor suplimenta dozele de insulina cu administrari functionale
intravenous sau subcutanat in functie de valoarea glicemiei si de rapiditatea cu care dorim
sa se instaleze efectul.

16
 Lichidele se vor administra per os in cantitati mici si repetate (cu lingurita sau cu
paiul) pentru a menaja toleranta digestive. Se vor administra hidrati de carbon (HC) sub
forma usor digestibila, sub forma de lapte, sucuri de fructe, paste si fainoase.

In acidocetozele medii si severe (precoma-coma) , de regula fara toleranta

digestive, se efectueaza numai tratament perfuzabil.

Tratamentul vizeaza :

A. Reechilibrare hidroelectrolitica si acido-bazica, administrandu-se in

functie de estimarile pierderilor digestive si urinare (la care se aduga cele cutanate-febra),
respiratorii (KUSMAUL) in general : 2 litri in primele 2 ore, 2 litri in urmatoarele 4 ore,
1 litru tot la fiecare 8 ore.

Tipul solutiilor de perfuzat vor fi: ser fiziologic, solutii alkaline, solutii
glucozante, solutii de K in ritmul si secventa impuse de starea clinica si nevoile acoperii
pierderilor. Durata perfuziilor va fi dictate de reluarea tolerantei digestive.

B. Acoperirea nevoii de insulina folisind insulina cu actiune rapida administrate

initial pe cale intravenoasa, complementandu-se cu insulina subcutanat in doze variabile
impuse de variatia valorilor glicemice;

C. Restabilirea si mentinerea echilibrului hemodinamic ce urmareste

combaterea colapsului cardiovascular ce se realizeaza consecutive unei rehidratari
corecte, uneori prin adaos de solutii macromoleculare si tonicardiace ;

D. In cazul in care este cunoscuta o cauza declansatoare medicala (viroze,

infectii) se trece la tratamentul ei.

B. Hipoglicemia complicatie acuta reductabila ce poate aparea in cursul

tratamentului insulinic atunci valoarea glicemiei scade sub valoarea de 50 mg/dl insotita
de semen si simptome clinice caracteristice care dispar dupa administrarea de glucoza.
Conditiile in care pot aparea hipoglicemiile sunt urmatoarele :

- excesul de insulina ;
- ingestia incomplete de hidranti de carbon sau lipsa ingestiei de glucoza;
- consum excesiv de alcool ;
- intarzierea degradarii insulinei in organism ;
- necunoasterea semnelor de hipoglicemie in formele usoare hipoglicemiile se
manifesta prin transpiratii profunde, ameteli, astenie, foame. In formele severe bolnavul
devine inconstient, agitat, prezinta fenomene nervoase, contracture, parestezii la nivelul
buzelor, limbii, degetelor, modificari de vedere, turlburari de vedere, tulburari de
comportament.

Fenomenele culmineaza prin instalarea comei profunde. In functie de durata

episodului hipoglicemic pot aparea modificari ale sistemului nervos central ce pot

17
culmina in hipoglicemiile severe si prelungite cu afectarea ireversibila a sistemului
nervos.

Tratamentul hipoglicemiilor

Daca fenomenele hipoglicemice sunt minore se administreaza o cantitate anumita

de hidrati de carbon din alimente usor absorbabile (suc de fructe, lapte).

Daca fenomenele sunt ceva mai accentuate dar persoana are pastrata starea de
constienta I se vor administra lichide indulcite cu zahar.

Odata cu revenirea starii de constienta si reluarea alimentatiei orale se vor ajusta

ritmul alimentatiei si ritmul administrarii insulinei in functie de evolutia succesiva a
valorilor glicemice.

Complicatiile cronice

Prin descoperirea tratamentului insulinic, prin perfectionarea mijloacelor de

control si autocontrol metabolic, durata de viata a persoanelor cu diabet zaharat a crescut
foarte mult.

Acest fapt a permis urmarirea evolutiei persoanelor cu diabet zaharat si

obiectivarea complicatiilor cornice date de o evolutie indelungata si de regula defectuos
controlata.

Astfel s-a putut constata ca aceste complicatii cornice au ca substrat un process de

imbatranire precoce, mai ales la nivelul vaselor sangvine arteriale, process cu atat mai
grav cu cat sunt interesate teritorii circulatorii vitale: - cerebral,coronarian, renal. Lezarea
vaselor mai este generic numita macroangiopatie diabetica iar lezarea vaselor mici este
denumita microangiopatie diabetica.

In felul acesta s-a stabilit rolul major al diabetului zaharat respective al

hiperglicemiei alaturi de ceilalti factori inevitabili :

- ereditatea ,
- hiperlipemia,
- HTA
- si a celor evitabili (obezitatea si sedentarismul), fumatul,
alimentatie bogata in sare, in etiopatogenia aterosclerozei.

Prin leziuni de macro si microangiopatie apar leziuni la nivelul sistemului

nervos central si periferic, retinei, rinichiului, coronarelor exteriorizate si exprimate clinic
prin :

- arteriopatie diabetica

18
 - neuropatie diabetica
- retinopatie diabetica
- nefropatie diabetica
- coronaropatii diabetice

Despre tratamentul acestora putem afirma la modul general ca este exclusive unul
profilactic realizat printr-un echilibru bun sau foarte bun si pe timp indelungat al
diabetului. Odata instalate complicatiile cornice ale diabetului evolutia este greu de
stapanit chiar daca se obtine un echilibru glicemic adecvat si de durata.

Tratamentul diabetului zaharat

Comporta existenta a doua aspecte cu valoare terapeutica comparative egala :

- regimul alimentar ;
- tratamentul insulinic.

A. Regimul alimentar
Rezervele de glucoza ale organismului sunt reprezentate de depozitele de glicogen
hepatic si muscular. In situatii speciale organismul apeleaza in scop energic si la acizi
grasi si la corpi cetonici. Fiecare celula a organismului este capabila sa produca energie
prin arderea glucozei, aceasta fiind utila atat celulei respective cat si organismului in
ansamblu.

Sursele de glucoza ale organismului sunt reprezentate de glucidele din alimentatie

si din lipide, si proteine care prin procesul de neoglucogeneza pot duce la formarea de
glucoza. Trebuie amintit ca proteinele au rol in procesul de crestere sau refacere celulara
si numai in mod exceptional vor fi sacrificate in scop energetic.

Lipidele asigura organismului rezervele de energie, ingestia de alimente este

urmata de un process complex de digestie, absortie care conduce la o concentratie
crescuta in sange a produsilor glucidici , protidici si lipidici.

Cantitatile care nu pot fi utilizate pe moment sunt stocate predominant in ficat si

muschi, care devin adevarate banci de enrgie la care organismul apeleaza in perioadele
de post.

In lumina celor prezentate regimul alimentar urmareste :

- mentinerea unui echilibru metabolic in limitele normale sau cat mai aproape de
normal evitand astfel oscilatiile mari glicemice (hipo si hiperglicemice) si prin aceasta
complicatiile cornice ale diabetului.
- asigurarea necesarului caloric si nutritional echilibrat in principii alimentare, pe
grupe de varsta, in perioadele fiziologice date (sarcina, lactatie) sau patologii
supraadaugate ;

19
 - individualizarea planului de dieta in functie de tipul de diabet, tratament raportat
la obiceiurile alimentare, conditii socio-economice ;
- atingerea si mentinerea greutatii ideale.

O notiune importanta in evaluarea necesitatilor energetice ale unui organism dat,

in vederea acoperirii lor (prin dieta, cea de greutate ideala, care defineste greutatea care
pentru un anumit sex, talie, varsta asigura speranta de varsta maxima).

Greutatea ideala se calculeaza dupa formula Societatii Americane de Asigurari :

G = 50 + 0,75 (T-150) + (V-20)/4
Unde :
G = greutatea exprimata in kg
T = talia exprimata in cm
V = varsta exprimata in ani
Pentru femei rezultatul se inmulteste cu 0,9.
O formula rapida asupra greutatii ideale orientativa este formula BROCA :
G = T 100.
Pentru copii se pot folosi formulele : G = 9 + (2XV). T = 80 + (5XV)

O alta notiune folositoare in aprecierea valorilor energetice ale organismului este

cea de calorie ce in nutritie desemneaza asa numita calorie mare sau calorie nutritionala
care reprezinta 1 cal = 4186 j = 1 kcal.Cheltuielile calorice se calculeaza tinand cont de
greutatea ideala, de activitatea fizica, de starea fiziologica si daca este cazul de starea
patologica supraadaugata.

In medie acestea reprezinta pentru :

- repaus la pat 20-25 kcal/kg corp

- sedentarism 30-35 kcal/kg corp

- efort fizic mediu 35-40 kcal/kg corp

- efort fizic mare 40-45 kcal/kg corp

- efort fizic foarte mare 50-55 kcal/kg corp

Exemple :

- munci sedentare : functionari, desenatori, profesori si laboranti

- munci cu efort fizic mediu: instalatori, cismari, cofetari, soferi
- munci cu efort fizic mare: strungari, mecanici auto, brutari
- munci cu efort fizic foarte mare: otelari, mineri, fierari

La copii, necesarul energetic se exprima in functie de varsta astfel :

20
 copii intre 4-6 ani
copii intre 7-10 ani
copii intre 10-13 ani
adolescenti
femeile gravide necesita
varsnicii necesita
70-80 kcal/kg corp
60-70 kcal/kg corp
70 kcal/kg corp
60-65 kcal/kg corp; 50-55 kcal/kg corp
50 kcal/kg corp
30 kcal/kg corp

Repartitia caloriilor pe principalele principii alimentare (glucide, lipide si

proteine) trebuie sa se tina seama de necesitatile, tipul tratamentului hipoglicemiant ,
stilul de viata, preferinte, posibilitati, prezentarea complicatiilor cornice.

In general procentul ocupat de fiecare principiu alimentar in ansamblul ratiei

calorice, este acelasi cu al nediabeticului.

Este necesar ca ratia calorica a organismului sa contina o proportie echilibrata

intre principiile alimentare fundamentale glucide, proteine, lipide asigurandu-se in
acelasi timp si un aport corespunzator echilibrat ai celorlalti factori nutritive minerali si
vitamine.

Astfel, pentru acoperirea nevoilor calorice ale diabetului normoponderal Portia

optima este :
- glucidele sa reprezinte = 50-55%
- proteinele sa reprezinte = 12-15 %
- lipidele sa reprezinte = 30-35 %

Regimul alimentar permis diabeticului de tip I va tine seama in afara de

principiile de mai sus si de toleranta individuala la glucide a bolnavului.Stabilitatea
tolerantei la glucide a bolnavului in cazul unui diabet nou descoperit se va face prin
administrarea unui regim cu o cantitate fixa de glucide timp de 2-3 zile, perioada in care
se va colecta zilnic urina din 24 de ore pentru determinarea glicozuriei, se va determina
zilnic glicemia pe nemancate. Regimul va fi cat mai simplu cu putinta, dar precis
determinat cu cantarul.

Astfel practice, se va da bolnavului timp de 3 zile o cantitate de 200 g

hidrocarbonate alcatuita de exemplu din :

1000 ml lapte = 40 g glucide = 630 cal

250 g cartofi = 50 g glucide = 40 cal
200 g salata verde = 10 g glucide = 40 cal
200 g paine = 100 g glucide = 510 cal

Regimul de mai sus reprezinta 200 g glucide si 1460 calorii.La acest regim se pot
adauga 200 g carne si 15 g unt. Daca media glicozuriei calculate timp de 3 zile la un
bolnav carea a primit 200 hidrocarbonate zilnic este de 80 g glucoza, atunci toleranta la
glucoza este de 120 g (200-80=120).

21
 Daca acest bolnav a primit concomitant in vederea echilibrarii diabetului si 30 u
insulina rapida, toleranta la glucoza este de numai 60 g glucide (se considera ca 1 u
insulina rapida echilibreaza 2 g glucoza).

Se poate intampla ca in urma acestui regim de 200 g hidrocarbonate, bolnavul sa

nu prezinte glicozurie sau sa prezinte o glucozurie mica I in jur de 10 g in 24 ore. Se
considera in acest caz ca este vorba de un diabet zaharat cu toleranta buna la glucide care
nu necesita penru echilibrare decat un regim cantarit cu 200 g hidrocarbonate. O toleranta
mica la hidrocarbonate este considerata cea sub 50 g hidrocarburi. Dupa calculul
tolerantei la hidrantii de carbon se va alcatui regimul bolnavului care va tine seama de
sex, varsta, greutate, conditii de viata si de munca, activitate fizica, etc.

Este momentul sa amintim ca in prezent in majoritatea tarilor dezvoltate se

practica asa zisul regim liber II in care bolnavul mananca liber fara a-si calcula glucidele,
avand obligatia sa isi urmareasca secvential in cursul zilei glicemia si glicozuria si in
raport cu valorile gasite sa-si calculeze cantitatea necesara de insulina. Acest procedeu
comporta riscul existentei momentelor de hiperglicemie cu consecintele stiute asupra
sistemului arterial.

Scoala romanesca de diabetologie nu incurajeaza un astfel de regim,

recomandandu-se bolnavilor regimul cantarit cu cantitate fixa de hidrocarbonate
zilnic administrate in functie de toleranta la glucide individuala, sex,varsta,stari
fiziologice,conditii de viata asa cum aratam mai sus.

Pentru a realize ratiile necesare in calorii si factori nutritive, trebuie sa ne oprim

putin asupra alimentelor care intra in regimul diabeticului.

Astfel din punct de vedere al regimului diabeticului alimentele se pot imparti in

trei mari categorii :

Alimente interzise :

zaharul si produsele zaharoase ,

tot ceea ce este indulcit cu zahar,
fructe uscate : curmale, stafide, smochine,
precum si produsele naturale cu continut mare de zahar (miere de
albine, struguri, prune)

Alimente care contin dulciuei sau le contin in cantitate neglijabila si care se

pot manca nelimitat si care suplinesc intr-o masura restrictiile impuse categoriei
urmatoare. Dintre ele mentionam : - carne slaba de orice fel, peste, branzeturi, undelemn,
zarzavaturi : - salata, lobada, Stevie, dovlecei, fasole verde, varza, conopida, vinete,
ardei, rosii, castraveti etc.

Alimente care se pot consuma in cantitati limitate in functie de toleranta

glucidica individuala :

22
 fructe : mere, pere, portocale, capsuni, zmeura, fragi, cirese
timpurii
lapte, iaurt, sana, kefir, branza de vaci
cartofi neprajiti, orez, gris, paste fainoase cantarite si fierte, paine sau
mamaliga pripita.

Concentratia de hidrati de carbon (HC) la 100 g produs din aceasta categorie este
urmatoarea :

lapte, iaurt, branza de vaci 4%

fructe 10-15%
cartofi sau fainoase cantarite fierte 20%
paine 50%
mamaliga pripita 12%

Cu ajutorul acestora realizam obisnuit ratia de HC a bolnavului in functie de

toleranta glucidica proprie si raportata la tratamentul antidiabetic necesar. Cu ajutorul
celorlalte alimente se vor acoperi nevoile organismului in privinta celorlalte principii
alimentare fundamentale : lipide, proteine pastrandu-se in alcatuirea ratiei zilnice raportul
dintre principiile alimentare prezentate mai sus. Trebuie sa adaugam ca ratia zilnica a
diabeticului trebuie fractionate in sase mese, fiecare dintre aceasta trebuie sa contina o
anumita cantitate din ratia zilnica de HC in functie printre altele si de tratamentul
insulinei, felul insulinei, modul ei de actiune.

Astfel sa luam exemplul unui diabetic care are o toleranta glucidica 200 HC.

Cantitatea de 200 HC se va repartiza in cele sase mese dupa cum urmeaza :

ora 8 40 HC
ora 10:30 20 HC
ora 13 60 HC
ora 16 50 HC
ora 21-22 10 HC

Iata acum, din ce produse alimentare se pot acoperi procentele de HC :

ora 8 :
- 60 g paine
- 250 ml lapte

ora 10:30:
a). - 20 g paine
- 250 ml iaurt

b). - 20 g paine

23
 - 100 g fructe

c). - 200 g fructe

ora 13:
a). - 60 g paine
- 150 g cartofi

b). - 40 g paine
- 100 g cartofi
- 200 g fructe

c). - 200 g cartofi

- 200 g fructe

ora 16:
- la fel ca la ora 10:30

ora 19:
a) - 60 g paine
- 100 g cartofi

b). - 40 g paine
- 100 g cartofi
- 100 g fructe

c). - 250 g paste fainoase cantarite fierte sau cartofi

ora 21-22:
- un iaurt (250 ml lapte) sau 100 g fructe

Pe langa aceasta bolnavul isi va repartiza medicamentele din categoria celor

premise fara cantar in functie de preferinte si posibilitati familiale.
Este de mentionat ca regimul bolnavului de diabet zaharat tinde sa se apropie de
regimul echilibrat, rational al omului sanatos. Cantitatea de glucide usor dimunuata in
alimentatie fata de aceasta (la omul normal = 300-400 HC/zi), nu constituie un
impediment si nici nu dauneaza echilibrului metabolic al unui bolnav care duce o viata
obisnuita si pastreaza o munca obisnuita. Trebuie sa facem precizarea ca atunci cand un
diabetic tip I asociaza diabetului si obezitate, ratia zilnica in glucide trebuie coborata la
150 HC sau 120 HC chiar daca toleranta glucidica este mai mare, pentru a oferi
posibilitatea scaderii ponderale sau in orice caz aceea de a nu lua ponderal.
Asemenea la copii, adolescenti si adulti tineri normoponderali ratia glucidica va fi
ceva mai crescuta 220-250 HC tinand seama de procesele anabolice, de crestere , de
consum sporit de la aceste varste.

24
 De asemenea, trebuie sa mentionam ca dieta se adapteaza tuturor situatiilor in
care diabetul se asociaza cu alte boli acute sau cornice sau atunci cand apar situatii
fiziologice speciale (sarcina, alaptare).

B.Tratamentul insulinic

Este singurul care in completarea regimului alimentar, poate suplini insuficienta

secretie a insulinei endogene in cazul diabetului tip I. Preparatele de insulina difera intre
ele atat prin modalitatea de obtinere cat si prin dinamica lor de actiune. Pana in anul 1980
erau folosite exclusiv preparate insulinice provenite de la porcine si ovine. Aceste
preparate insulinice sunt folosite si astazi, insa ele au marele dezavantaj de afi antigene,
capabile de a stimula secretia de anticorpi antiinsulina cu atat mai mult cu cat structura
lor este mai diferita de structura insulinei umane.

Astfel asa cum am aratat in lucrarea de fata insulina bovina avand trei aminoacizi
diferiti fata de cea umana, este mai antigena decat insulina porcina care are un singur
aminoacid diferit.

Purificarea preparatelor insulinice a condus la obtinerea insulinelor de tip

Monocomponent (MC) inalt purificate. Trebuie aratat insa ca preparatele insulinice chiar
de tip MC, contin si cantitati infime de hormone precursori ai acestora, secretata de
celulele insulelor Langerhan care au si ele proprietati antigenice exprimate in procente
mult reduse fata de insula clasica, nepurificata. Din anul 1980, in scopul inlaturarii totale
a antigenicitatii, precum si in scopul acoperirii nevoilor terapeutice impuse de o boala cu
o mare extindere in intreaga lume in ultimul timp, concernurile producatoare de insulina
au oferit pe scara larga preparate insulinice de tip uman (HM).

Tehnologia de preparare se refera la interventia in structura genetica a bacteriei

Escherichia coli si a ciupercii Saccharomyces cerevisine (drojdia de bere). Acestora, prin
metoda de inginerie genetica li se insera in codul genetic propriu, informatia necesara
secretiei de insulina cu structura umana. Aceste insuline obtinute prin inginerie genetica
se numesc in general INSULINE UMANE BIOSINTETICE. Unele insuline de tip uman
sunt obtinute din insuline porcine, carora li se corecteza aminoacidul din lantul B pozitia
30, obtinandu-se astfel INSULINE UMANE SEMISINTETICE.

Avantajele preparatelor insulinice de tip uman sunt:

rezorbtie mai buna din tesutul subcutanat
imunogenicitate foarte scazuta

Insuline de tip HM sunt preferate in urmatoarele ocazii :

tratamentul diabetului zaharat al copilului

tratamentul diabetului zaharat instabil
tratamentul diabetului zaharat al gravidei
tratamentul diabetului zaharat insulino-rezistenta

25
 alergii insulinice la preparatele de tip MG

In ceea ce priveste dinamica actiunii diferitelor preparate insulinice, acestea se pot

clasifica :

insuline cu actiune scurta (rapida)

insuline cu actiune prelungita (intermediare)
insuline cu actiune lunga si foarte lunga
insuline in amestec a caror actiune este data de o componenta rapida si
o componeneta prelungita

a. Insuline rapide

Cele mai folosite in tara noastra sunt :

insulina cristalina prezentata in flacoane de 10 ml ce contine 200 u

Insulina
insulina ACTRAPID MC, HM (NOVO NORDISK) in flacon de 10
ml=
400 u (40 u/ ml) si 1,5 ml = 150 u (tip Penfil)
insulina HUMULIN REGULAR, ILETIN I REGULAR (LILLY)

Aceste insuline rapide sunt singurele care se folosesc in situatiile de urgenta

metabolica (acidocetoze, coma diabetica, stari febrile, boli infectioase, traumatisme,
interventii chirurgicale).

De asemenea inceperea unui tratament insulinic pana la orientarea asupra

necesarului zilnic de insulina. Insulinele rapide sunt singurele care se pot administra
intravenous, intramuscular, subcutanat, celelalte tipuri de insulina se pot administra
exclusive pe cale subcutanata. De asemenea in situatiile de urgenta ele se mai pot folosi
in administrarea simultana pe cale intravenoasa si subcutanata.

Administrate pe cale subcutanata insulinele rapide incep actiunea intre 15-30

minute, prezinta maxim de actiune intre 1-4 ore si o durata maxima de actiune 6-8 ore.
Observam ca dinamica insulinelor administrate pe cale subcutanata impune administrarea
lor in 4 prize (la aproximativ 6 ore interval) pentru acoperirea nevoilor de insulina in
timpul a 24 ore.

Administrate intravenous insulinele rapide incep actiunea in 5-10 minute iar

durata maxima de actiune este de aproximativ 2 ore.

b. Insulinele intermediare
Intra in actiune la 45-120 minute dupa administrare si dureaza 12-24 ore, se
administreaza in doua prize in 24 ore, singure sau in diferite scheme terapeutice
impreuna cu insulinele rapide cu care se pot amesteca deoarece au un pH neutru care

26
permite amestecul. Se administreaza numai pe cale subcutanata. Din aceasta categorie in
tara noastra sunt folosite urmatoarele insuline :

1. Produse ale firmei NOVO NORDISK :

- insulina Semilenta M.G.
- Monotard M.G. (H.M.) Insulatard M.G. (H.M.)

2. Produse ale firmei Lilly :

- Humulin NPH (H.M.)

c. Insuline lente
Intra in actiune in 90-120 minute si au o durata de actiune de 24 ore sau mai mare,
de accea sunt administrate intr-o singura priza, zilnic sigure sau in diferite scheme
terapeutice. Se administreaza numai pe cale subcutanata. Din aceasta categorie in tara
noastra sunt folosite :

1. Produse ale firmei NOVO NORDISK :

Lente M.G.
Ultratard M.G.
Ultratard H.M.

2. Produse ale firmei Lilly :

Humulin Long (H.M.)
Humulin Ultralong (H.M.)

d. Insulinele premixate
Sunt premixate insulinice ce include o insulina rapida si o insulina intermediara
intr-un anumit procent. Dupa administrare eliberarea insulinelor din aceste amestecuri se
face in doi timpi, componenta rapida fiind urmata de cea intermediara. Se administreaza
in doua prize sau scheme terapeutice cu insuline rapide.

1. Produse ale firmei NOVO NORDISK :

Mixtard 10 HM (10% rapida 90% intermediara)
Mixtard 20 HM (20% rapida 80% intermediara)
Mixtard 30 HM (30% rapida 70% intermediara)
Mixtard 40 HM (40% rapida 60% intermediara)
Mixtard 50 HM (50% rapida 50% intermediara)

2. Produse ale firmei Lilly :

Huminsulin Profil

Insulinele se pastreaza la frigider intre 2-8 grade C. Flaconul de insulina de orice

tip trebuie scos din frigider si adus la temperatura camerei apoi a corpului inaintea
folosirii. Preparatele de insulina rapida au aspect limpede iar cele de insuline
intermediare lactescent, ele trebuies agitate inainte de folosire. Administrarea insulinei se

27
face cu seringi speciale din material plastic cu unitati de insulina gravate sau cu seringi
speciale de tip STILOU PENFIL. Seringile din material plastic sunt de unica
intrebuintare si strict personale. Suprafetele tegumentare ce pot fi utilizate pentru
injectiile cu insulina subcutanat sunt : - regiunea deltoidiana, peretele abdominal, fata
anterioara a coapselor, regiunea fesiera.

Insulinele se administreaza in functie de dinamica actiunii lor si oblige la

ajustarea regimului alimentar, la realizarea concordantei dintre administrarea prizelor de
insulina si repartizarea meselor. Odata cu acestea se va tine seama de activitatea fizica,
efortul pe care diabeticul il presteaza in timpul administrarii schemei terapeutice. Astfel
se ajunge la aparitia discordantelor si favorizarii hipoglicemiilor cu toate neplacerile
antrenate asupra organismului (studiate la capitolul Complicatii acute).

28
 V. Ingrijiri specifice acordate pacientilor cu diabet
zaharat tip I

Diabetul zaharat boala extreme de raspandita in intreaga lume in timpurile

actuale, cu numeroase implicatii sociale, ridica numeroase probleme ce tin de educarea si
instruirea pacientului printr-un process continuu, sub diferite forme, in care rolul
principal il joaca asistenta medicala specializata.

Aceasta individualizeaza un program educational ce urmareste :

a). Antrenarea pacientului in cunoasterea active a noii situatii metabolice ale bolii
sale, in conducerea tratamentului si controlul sau.

Asistenta medicala specializata este aceea care in momentele de disperare, atunci

cand pacientul tanar afla ca are diabet zaharat si primeste cateva informatii descurajante
de la anturaj, ii explica ca de fapt el este un om sanatos, caruia pancreasul ii secreta mai
putina insulina si ca pentru o buna vietuire are nevoie de o suplimentare a aceste
insuficiente secretorii prin insulina exogena administrate prin injectii clinice, la care se
adauga o schimbare in modul de viata si de alimentatie, care de fapt raman superpozabile
cu cele ale unui om normal de aceeasi varsta.

Mentinerea unui program regulat de alimentatie coordonat cu cel insulinic are

drept scop evitarea complicatiilor acute hipo si hiperglicemiilor.

Pentru acoperirea nevoilor calorice ale diabetului de tip I precum am vazut

specific copiilor, adolescentilor si adultilor tineri, regimul alimentar va cuprinde ca
proportie optima intre principiile alimentare : 50-55% glucide, 12-15% proteine, 30-35%
lipide.
De asemenea, regimul alimentar va tine seama de toleranta individuala la glucide
a pancreasului precum si de exercitiul fizic, starile fiziologice sau patologice eventual
aparute.
Ratia alimentara zilnica va fi repartizata in 6 mese zilnice (trei mese principale si
trei gustari) repartizate la 3 ore interval. Asistenta medicala va face calculul repartizat pe
mese a hidratilor de carbon si a alimentelor urmarind schema fixate de medic si va ajusta
felul alimentatiei dupa programul pacientului, felul si preferintele alimentare ale acestuia.

29
 Ii va explica pacientului importanta respectarii programului de alimentatie atat in
ceea ce priveste repartitia alimentelor cat si respectarii orelor la care trebuiesc luate
zilnic.
Odata cu acestea va prezenta o lista cu continutul de hidrati de carbon a
principalelor alimente uzuale pentru ca pacientul sa poata proceda la anumite modificari
ale compozitiei in hidrati de carbon a meselor in vederea inlaturarii monotoniei

alimentare. Asistenta va asigura pacientul ca regimul alimentar pe care trebuie sa-l

urmeze, se apropie de regimul echilibrat rational al omului sanatos.Cantitatea de glucide
usor diminuata in alimentatie fata de aceasta, nu constituie un impediment in desfasurarea
activitatii cotidiene si a celei profesionale a unui bolnav care duce o viata obisnuita si
presteaza o munca obisnuita.

Asistenta medicala va arata pacientului ca in completarea regimului alimentar,

tratamentul insulinic este singurul care poate suplini insuficienta de secretie proprie si
sfatuieste bolnavul sa fie convins de imensul ajutor dat organismului sau prin injectarea
insulinei prescrisa ca tip si cantitate de medical diabetolog. Ea va face pacientului o
expunere a tipurilor de insuline cunoscute si folosite, facand o incadrare a tipului de
insulina recomandat lui.

Va arata ca cele mai noi insuline sunt insulinele umane semisintetice, care dupa
modul de folosire pot fi cu actiune scurta (rapida), prelungita (intermediare) si lunga sau
foarte lunga precum si insulinele in amestec.

Se va referi la tipul prescris bolnavului in cauza, la curba actiunii sale, la ora

injectiei si ora mesei, la modul de injectare si pastrare a insulinei.

Insulinele administrate in functie de aceasta dinamica a actiunii lor, obligand la

aranjarea regimului alimentar in functie de acesta, realizandu-se o concordanta intre
administrarea de insulina si repartizarea meselor si a cantitatilor de glucide pe fiecare
masa. Odata cu aceasta se mai tine seama de activitatea fizica, efortul cotidian si cel
professional, programul impus , pe care diabeticul le efectueaza in timpul aplicarii
schemei terapeutice (regim-insulina).

Asistenta este cea care asigura in formarea completa in legatura cu pastrarea,

manipularea si injectarea insulinei. Astfel ea va spune bolnavului ca:
insulinele se pastreaza la frigider la 2-8 grade C ;
flaconul de insulina va fi scos din frigider cu aproximativ o ora inainte pentru
a
putea fi adus la temperature camerei, apoi va fi incalzit in mana pentru
aducerea la temperature corpului ;
flacoanele de insulina intermediara sau lente cu aspect lactescent si vor
trebui
agitate inaintea folosirii ;
administrarea insulinei se face cu seringi speciale din plastic, gravate in
unitati

30
 de insulina sau seringi automate tip STILOU PENFIL ;
suprafata tegumentara folosita pentru injectarea insulinei subcutanat
sunt:
- regiunea deltoida, peretele abdominal anterior, fata anteriora a coapselor,
regiunea fesiera. Practic, va aranja ca prima priza de insulina efectuata
individual sa o faca in prezenta asistentei, dupa ce aceasta i-a facut
demonstratia teoretica a modului de administrare :

se agita flaconul de insulina si se incalzeste in palma,

se scoate operculul de protectie,
se sterge cu o solutie alcoolica capacul de cauciuc, se lasa sa se evapore,
se dezinfecteaza zona anterioara a tegumentelor coapsei,
se desface o seringa de plactic pentru insulina,
se trag unitatile de insulina indicate,
se indroduce subcutanat acul seringii , in zona dezinfectata, se introduce
insulina,
se retrage acul,
se arunca seringa.

Asistenta ii va atrage atentia pacientului asupra necesitatii pastrarii conditiilor de

asepsie, spalarea mainilor, manipularea corecta.

b). Un alt obiectiv al activitatii asistentei medicale si care de fapt este consecinta
eforturilor de instruire a diabeticului este implicarea sa constienta in conducerea
tratamentului.

Asistenta va trebui sa convinga pacientul ca prin insusirea tuturor regulilor

explicate prin respectarea corecta a lor, prin cunoasterea bolii si a tuturor manifestarilor
ei, va putea deveni propriul supraveghetor calificat.

Pacinetul va fi informat asupra simptomelor speciale care anunta sau definesc o

hipoglicemie. Astfel el va sti daca nu respecta ora indicate de masa, daca in timpul ei nu
a consumat cantitatea prescrisa si calculate necesara de glucide, daca isi creste efectul
fizic sau daca intervine o stare de boala care ii impiedica alimentarea sau mareste
tranzitul digestive, pot aparea fenomene de hipoglicemie care trebuie sesizate din faza
incipienta pentru a putea opri evolutia lor spre coma hipoglicemica.

Astfel, simptome incipiente, usoare, ale hipoglicemiei pot fi: - transpiratii

profunde, ameteli, astenie, foame in formele mai grave bolnavul devine agitat, poate
prezenta fenomene nervoase : parestezii, contracture, modificari de vedere, tulburari de
comportament, fenomene ce culmineaza prin instalarea comei hipoglicemice, in cazul in
care nu se recurge la unicul remediu administrarea de glucoza.

Asistenta insista in a explica si invinge frica de zahar a pacientului a sublinia ca

este necesar, inca din cele mai de inceput faze, intai sa suplimenteze ratia de glucide prin

31
glucide usor absorbabile (fructe, suc de fructe) apoi completate cu glucide lent
absorbabile (paine) iar apoi, daca fenomenele nu se remir sa-si administreze fara retineri
zahar (2-3 lingurite) pana la disparitia fenomenelor.

De asemenea, trebuie sa atentioneze pacientul asupra consecintelor

hipoglicemiilor, mai ales asupra sistemului nervos central, cel care sufera in primul rand
de lipsa de glucoza circulanta, mergand la leziuni organice restante.

In egala masura trebuie sfatuit bolnavul sa-si respecte regimul de viata si

alimentatie, sa-si reajusteze dozele de insulina atunci cand recunoaste abateri de la el,
pentru a nu se ajunge la dezechilibrari acidocetozice, putand culmina cu coma diabetica.

Simptomele clinice care anunta un dezechilibru al diabetului prin hiperglicemie

pot fi: senzatia de sete foarte intense, foame sau inapetenta, poliurie, slabire ponderala
marcata in timp foarte scurt, apoi in fazele avansate : - facies emaciate, cefalee intense,
halena acetonemica, dureri epigastrice, greturi, varsaturi.

Pentru preantampinarea ambelor situatii de urgenta, alcoolul trebuie exclus din

alimentatia diabeticului, mai ales pentru cresterea riscului de hipoglicemie, efectul
hipoglicemiant al alcoolului fiind asociat tratamentului insulinic.

In masura in care bolnavul va acumula suficiente notiuni si cunostinte despre

boala, va putea sa-si analizeze reactiile si starile, va putea interveni fie prin reglarea
dozelor de insulina sau a tratamentului de urgenta. Numai daca fenomenele nu se rezolva,
va apela la un medic sau asistenta specializata.

In felul acesta se va putea evita si aparitia complicatiilor cronice ale diabetului

zaharat, al carui debut si evolutie se stie ca este legata de nivelul de echilibrare al
diabetului, atata pe timp scurt cat si constant, de durata.

c). Un al treilea obiectiv este sfatuirea bolnavului de a-si procura, de a sti sa

manevreze aparatura moderna de tratament si control. Astfel asistenta ii va sfatui pe
pacienti sa-si procure un glucometru sau numai a unor teste pentru determinarea
glicemiei pentru a-si determina secvential valorile glicemiei in cursul a 24 ore, asa-zisul
profil glicemic in functie de care se ajusteza necesarul de insulina.

Pacientul va intelegeca, cu ajutorul acestor derminari nu se va astepta aparitia de

exemplu a fenomenelor clinice de hipoglicemie pentru a se corecta in consecinta
cantitatea de insulina. Asistenta va explica tehnica folosirii unui astfel de aparat. De
asemenea va explica modul de folosire al seringilor automate sistem PENFIL la pacientii
care nu folosesc.

d). Bolnavului I se vor pune la dispozitie brosuri si materiale informative de

documentare in legatura cu boala sau tratamentul.

e). Una din cele mai importante activitati ale asistentei medicale ramane instruirea
pacientului in legatura cu controlul diabetului si al sectoarelor din organism care pot fi

32
afectate de complicatii in vederea tratarii lor incipiente. Astfel, in cazul in care pacinetul
nu are posibilitatea sa-si procure un glucometru propriu, el va fi sfatuit sa-si efectueze o
glicemie pe nemancate, cel putin o data pe luna, insotita de glicozurie sau ori de cate ori
considera necesar, in functie de starea sa clinica sau de aparitia concomitenta a unor altor
afectiuni.
De asemenea, bolnavul cu diabet zaharat, insulino-independent de tip I, fara
complicatii, trebuie sfatuit sa-si efectueze, cel putin o data pe an, un control oftalmologic,
cardiologic si analize generale de laborator.

f). O sarcina uneori dificila in activitatea asistentei medicale de specialitate, este

consecinta faptului ca diabeticul tanar, recent descoperit, se considera un condamnat, ii
este frica de suferinta sa, are jena de societate si in general incearca sa ascunda faptul ca
are diabet sau ca-si administreaza insulina. Asistenta medicala, cu blandete si intelegere
trebuie sa explice pacinetului ca nu este nici o rusine sa ai o boala ca oricare alta, ca nu
este condamnat, ca in cazul in care respecta indicatiile de regim si diabet, va putea duce o
viata normala, fara implicatii profesionale sau sociale. El isi va putea continua activitatea
profesionala, va putea face sport, va putea conduce autoturismul, se va putea casatori, va
putea avea copii, va putea duce viata normala de dinainte, cu grijile impuse de regim si
tratament.

g). Tot asistenta medicala il va sfatui sa se inscrie in ASOCIATIA

DIABETICILOR, pentru cunoasterea drepturilor si facilitatilor tehnice moderne actuale
si pentru procurarea lor.

33
 Profilaxie
Masuri de profilaxie primara

Masurile vizeaza reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire. Acestea

constau in :

dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potentiali diabetogeni (cu

antecedente familiale, diabet zaharat la rude de gradul I) ;

dispensarizarea persoanelor cu infectii pancreatotrope (virusul hepatitei) ;

educarea intregii populatii pentru a reduce din alimentatie glucidele, rafinate,

excesul de glucide ;

educarea populatiei pentru a combate supraalimentatia si obezitatea, stresul,

factori ce focalizeaza diabetul zaharat de maturitate ;

educarea femeilor care au nascut feti de peste 5 kg sa reduca glucidele din

alimentatie ;

educarea tinerilor diabetici care vor sa aiba copii sanatosi sa evite casatoriile
dintre doi parteneri diabetici.

Masuri de profilaxie secundara

dispensarizarea bolnavilor cu diabet zaharat efectuarea controalelor clinice

si de laborator in mod periodic ;

invatarea pacientului sa-si administreze corect medicamentul, sa isi prepare

alimentele pentru a putea duce o viata identica cu persoanele sanatoase ;

invatarea pacinetului sa evite fumatul, alcoolul, eforturile fizice mari,

obezitatea, pentru a evita complicatiile bolii.

34
 Masuri de profilaxie tertiara

readaptarea individului, reinserarea sociala in cazul aparitiei unor complicatii

nevalidate (retinopatie diabetica, nevrite)

INGRIJIRILE PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT

1. Elementele generale si ingrijiri de nursing

Filozofia moderna a procesului de nursing se bazeaza pe ingrijirea individuala a

pacientului, pe baza unui plan sistematic pentru a asigura ingrijirea specifica menita sa
raspunda cerintelor fiecarui pacient.

Modelul de ingrijire pentru nursing

Inainte de a implementa orice strategie de nursing, pentru ingrijirea pacientului

este necesar sa stabilim ce ii trebuie persoanei din punct de vedere al nursingului, in ce
mod se poate raspunde optim nevoilor sale.

Modelul medical de ingrijire cauta informatii despre semen, simptome si rezultate

ale investigatiilor referitoare la o boala, incearca a pune diagnosticul, instituind in final
un tratament corespunzator starii respective.

Aceasta este o abordare din perspectiva bolii. Modelul nursing tine seama de
conditiile medicale, dar se concentreaza asupra functionarii in ansamblu a individului.

Rolul nursei este de a ajuta pacientul sa se vindece si sa isi recapete nivelul

maxim de independenta. De exemplu, medical a diagnosticat o bronsita si prescrie
antibiotice si fizioterapie, in timp ce nursa va urmari in ce masura bronsita ii afecteaza
capacitatea de a respira, a manca, a dormi, a se misca.

Aceasta abordare orientata spre probleme se concentreza pe dificultatile prin care

trece pacientul ca urmare a bolii si examineaza modul in care acestea pot fi usurate prin
actul de nursing.

Exista mai multe metode teoretice de ingrijire de nursing, cel mai obisnuit, practic
se bazeaza pe activitati curente ce trebuie luate in consideratie in incercarea de a
identifica nevolile pacientilor si de a planifica un program de ingrijire prin nursing.

35
 Modelul de nursing pe baza activitatilor curente :

1).Mentinerea unui mediu de siguranta

2).Comunicare

3).Respiratia

4).A manca si a bea

5).Eliminarea materiei reziduale

6).Curatenia imbracamintei personale

7).Controlul temperaturii corporale

8).Mobilizarea

9).Munca si locul

10).Exprimarea sexualitatii aspectul corpului

11).A dormi

12).Moartea

Folosind o abordare holistica, asistenta ia in consideratie toti factorii care il

constituie pe pacient intr-o individualitate unica. Ea considera ca aspectele fizice,
emotionale, sociale, spirituale, care efecteaza procesul bolii, atat in privinta cauzelor cat
si a rezultatelor, sunt deosebit de importante.

Procesul de nursing este un cadru teoretic pentru dezvoltarea planului de ingrijire

a pacientului. Pornind de la planul de ingrijire prin nursingul ca instrument de baza
pentru a gandi un program ce adapteaza un plan de ingrijire individual pentru fiecare
pacient in parte.

Acesta are la baza abordarea din punct de vedere a principiului rezolvarii

problemei si functioneaza din patru etape successive :

1).Strangerea de informatii

2).Planificarea

3).Implementarea

36
 4).Evaluarea

Folosirea proceselor de nursing incurajeaza nursele sa gandeasca singure, sa ia

decizii si sa-si asume raspunderea pentru ingrijirea pacientului. De asemenea, aceasta
duce la o mai buna apreciere a pacientului ca individualitate si la intelegerea variabilelor
umane.

Diabetul zaharat este o boala metabolica cu evolutie cronica, transmisa genetic

sau castigate in timpul vietii, caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic,
insotita sau urmata de perturbarea celorlalte metabolisme (lipidic, proteic, mineral). Fiind
cea mai raspandita boala metabolica, asistentei medicale ii revin sarcini in privinta bolii,
in ingrijirea bolnavilor si in reabilitarea bolnavilor la care au survenit complicatii,
invaliditati.

Clasificarea actuala, dupa O.M.S., privind diabetul zaharat este urmatoarea :

diabet zaharat tip I insulinoindependent (20% din cazuri, apare sub varsta de
40 de ani )

diabet zaharat tip II, neinsulinoindependent (80% din cazuri cu raspuns pozitiv
la antidiabetice orale)

Rolul asistentei medicale in efectuarea actelor de investigatii :

1.Recolteaza produsele biologice pentru examenul de laborator :

pentru dozarea glucozei din sange recolteaza 2 ml de sange venos intr-o

eprubeta cu 4 mg florura de Na, se agita. Bolnavul este nemancat. Eprubeta se
eticheteaza si se trimite la laborator. GLICOZURIA normala 80-120 mg % ;

pentru dozarea glucozei in urina recolteaza urina din 24 ore intr-un vas
curat,
gradat. Din intreaga cantitate se trimit la laborator 150-200 ml urina. Pe
eticheta ce insoteste produsul se noteaza cantitatea de urina / 24 ore ;

testul tolerantei la glucoza pe cale orala (TTGO)

toleranta la glucide (scop stabilirea dozei de insulina ce urmeaza a se

administra)

37
 pentru dozarea corpilor cetonici din urina din urina din 24 ore e trimisa
la
laborator 150 ml ; prezenta lor se intalneste in coma diabetica sau varsaturi
prelungite .

pentru cercetarea rezervei alkaline se recolteaza sange venos pe

anticoagulant
(heparina) ; scade in diabetul zaharat decompensate.

2.Participa la efectuarea examenului fundul de ochi, examen neurologic prin

pregatirea bolnavului pentru examen si ingrijirea dupa examen.

Lucrand astfel beneficiem in ingrijirea pacientului de raspunsul variabil al

acestora, raspuns oferit intotdeauna celor din echipa medicala ce si-au manifestat
interesul pentru nevoile lui :

NEVOILE PRIORITARE :

1).NEVOIA DE A MANCA SI A BEA :

PROBLEMA :

greturi,

uscaciunea mucoasei bucale,

regim alimentar inadecvat (surplus).

CAUZE :

acidoza.

OBIECTIVE :

alimentare si hidratare corespunzatoare stadiului evolutiei ,

obtinerea echilibrului metabolismului glucidic in 3 zile.

INTERVENTII :

AUTONOME :

cantarirea pacientului si notarea in foaia de observare ;

aprecierea gradului de hidratare ;

38
 alcatuirea regimului alimentar ;

stabilirea numarului de mese pe zi.

DELEGATE :

administrarea medicatiei prescrise de medic la orele indicate ;

recoltarea produselor pentru examenul de laborator (sange,

urina).

2). NEVOIA DE A ELIMINA :

PROBLEMA:

poliuria .

CAUZE :

dezechilibru metabolic .

OBIECTIVE :

echilibrarea hidroelectrolitica.

INTERVENTII :

AUTONOME :

se va face balantul hidric masurand ingestia si excretia ,

corectarea dezechilibrului hidric,

masurarea diurezei si notarea in foaia de observatie ,

servirea pacientului la pat cu basinet urinar.

DELEGATE:

recolteaza urina pentru examenele de laborator ;

administrarea de antiseptice urinare (la indicatia medicului).

3).NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE :

39
 PROBLEMA :

risc de infectie .

CAUZE :

epuizare ,

scaderea rezistentei organismului .

OBIECTIV :

pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase.

INTERVENTII :

supravegherea zilnica a temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale si

notarea lor in foaia de observatie ,

supravegherea tegumentelor si mucoaselor, sesizand manifestarile

cutanate,

educa pacientul privind pastrarea integritatii corporale, in general si a

picioarelor in special, pentru a preveni escariatiile, fisurile, bataturile .

4).NEVOIA DE A INVATA :
PROBLEMA :

anxietatea.

CAUZA :

cunostinte insuficiente despre boala, prevenirea imbolnavirii,

importanta
respectarii tratamentului.

OBIECTIVE :

pacientul sa cunoasca manifestarile bolii, regimul de viata pe care sa il

respecte ,

sa se obtina echilibrul sau psihic.

40
 INTERVENTII:

asigura conditii de ingrijire in spital in saloane mici, linistite care sa

permita repausul fizic si psihic al pacientului,

explica pacientului normele de viata si alimentatie pe care trebuie sa le

respecte.

VI. STUDIU PE CAZURI CLINICE

CAZUL CLINIC NUMARUL I

F.C. nascut in 18.01.1979,
domiciliat in Bucuresti, Sos.Oltenitei,Nr.30.
1. Din discutia cu bolnavul, aflam ca de doua luni prezinta polifagie, poliurie
si scadere ponderala. Simptomele se accentueaza progresiv, in ultimul timp
devenind astenic, remarca prezenta unui miros de mere putrede a
respiratiei. Familia consulta medical de dispensar care recomanda
efectuarea unor analize pentru precizarea diagnosticului.
2. Analizele evidentiaza o valoare crescuta a glicemiei ( 308 mg % ) cu
glicozurie prezenta.
3. Bolnavul afirma ca bunica materna este diabetica iar la varsta de 14 ani a
a avut parotidita epidermica.
4. Se prezinta la camera de garda a Spitalului de Nutritie si Boli Metabolice
Dr. Nicolae Paulescu I I in ziua de 17.01.2017.
5. La internare glicemia este de 396 mg % iar glicozuria este de 60 g %.
Nevoi prioritare
1. Nevoia de a manca si a bea.
2. Nevoia de a elimina.
3. Nevoia de a evita pericolele.
4. Nevoia de a invata.
Diagnostic de nursing

41
 1. Alimentatie inadecvata, surplus;
2. Deshidratare;
3. Anxietate;
4. Risc de infectie;
5. Risc de complicatii acute si cornice.
A.Problema :
. greturi;

. uscaciune mucoasei bucale;

. alimentatie cu surplus.

Cauze :
. dezechilibrul metabolismului glucidic.
Obiective :
. sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic ;

. pacientul sa se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative pe 24 ore.

Interventii :
. autonome
a. asiguram alimentatia pacientului, cu restrictie glucidica 200 HC
(lichide, semilichide);
b. stabileste orarul meselor.
ora 8:00 250 ml lapte
ora 10:30 125 ml compot ( ceai ) + 250 ml iaurt
ora 13:00 150 ml supa de legume + 100 g cartofi fierti + 50 ml lapte
+ 25 g unt + 100 g fructe
ora 16:00 100 g gris
ora 19:00 100 g cartofi fierti ( piure ) + 250 ml compot mere
ora 22:00 100 g gris cu lapte
. delegate
a. administram medicatia prescrisa de medic la orele stabilite ,
b. recoltarea esantioanelor de urina pentru glicozurie si acetonemie si
transportul lor la laborator.

Administrarea insulinei in doza recomandata de medic se face dupa un orar bine

42
stabilit ( cu 15 minute inaintea meselor ) :

ora 7:45 - 20 u. insulina Actrapid HM S.C. + 12 u. insulina Actrapid HM I.V.

ora10:15 - 8 u. insulina Actrapid HM I.V.
ora12:45 - 16 u. insulina Actrapid HM S.C.
ora18:45 - 12 u. insulina Actrapid HM S.C.
Se recomanda 4 u. insulina Actrapid HM la ora 24:00.
Evaluare:

- 17.01.2017
- pacientul prezinta glicemie si glicozurie scazute:

Glicemia : ora 7:00 - 386 mg%

ora 10:00 - 286 mg%
ora 12:30 - 220 mg%
ora 18:00 - 180 mg%
ora 22:00 - 196 mg%

Glicozuria: ora 7:00 - 50 g %

ora 18:00 - 15 g%
- pacientul respecta dieta recomandata
- 18.01.2017
- pacientul prezinta in continuare glicemie si glicozurie in limite admise,
- la recomandarea medicului, orarul tratamentului s-a modificat:
ora 8:00 - 16 u. insulina Actrapid HM
ora 14.00 - 14 u. insulina Actrapid HM
ora 20:00 - 20 u. insulina Mixtard 30/70 HM
Glicemii : ora 7:00 - 190 mg g%
ora 13:00 - 186 mg%
ora 19:00 - 170 mg%
Glicozurii: ora 7:00 - 10 g%
ora 13:00 - 7 g%
ora 19: - sub 5 g%
- 19.01.2017
- tratamentul este acelasi,
- pacientul respecta dieta recomandata,
- a invatat sa isi administreze insulina.
B.Problema:

43
 . dezechilibrul hidroelectrolitic.
Cauze:
. poliuria.
Obiective:
. pacientului sa-i dispara simptomele si sa-si recapete conditia fizica in 24 ore,
Interventii:
a. autonome
. va colecta intr-un borcan gradat cantitatea de urina eliminate la fiecare mictiune
. va masura intreaga cantitate eliminata in 24 ore si va nota in foaia de observatie

. administram cantitati mici si repetate de lichide: apa, zeama de compot de mere

cu zaharina
. va evalua gradul de deshidratare prin aspectul mucoasei bucale si pliul cutanat.
b. delegate
. va masura T.A si P. si le va nota in foaia de observatie,
. va transporta la laborator esantioanele din urina pentru determinarea glicozuriei
Evaluare:
- 17.01.2017
- pacientul a parasite patul la ora 22:00,
- T.A este 120/70 mmHg,
- P este 80,
- diureza este 2700 ml,
- greutatea este 65 kg.
- 18.01.2017
- pacientul duce o viata normala,
- T.A este 130/75 mmHg,
- P este 80,
- Diureza este 2300 ml.
- 19.01.2017:
- T.A este 120/70 mmHg,
- P este 85,
- Diureza este 200 ml.
C.Problema:
. insomnie, ingrijorare.
Cauze:
. necunoasterea prognosticului bolii.
44
Obiective:
. obtinerea echilibrului psihic.
Interventii:
. asigurarea linistii in salon,
. discutii asupra manifestarilor bolii si reversibilitatea lor dupa tratament,
. asigurarea unei perfecte compatibilitati intre o viata normala si mentinerea
diabetului zaharat echilibrat, urmand corect tratamentul.

Evaluare:
- 17.01.2017:
- pacientul este inca reticent in ceea ce priveste evolutia bolii,
- 18.01.2017:
- dupa mai multe discutii, pacientul este echilibrat psihic,
- 19.01.2017:
- Pacientul este echilibrat psihic, participari active la propria ingrijire.
Examene de laborator effectuate in data de 19.01.2017
- glicemia = 180 mg%
- glicozuria = absenta
- acetona = absenta
- uree = 32 mg%
- creatinina = 0,86 mg%
- Hb = 12 g
- Ht = 40 %
-L = 5400 mm
- Tymol = 4 UML
- sulfat de Zn = 10 UK
- TGO = 10 U
- TGP = 12 U
- proteine = 5g%
- rezerva alcalina = 15

Tratament:

45
17.01.2017
Actrapid HM 72 u.i. / zi
18.01.2017
Actrapid HM 30 u.i. / zi Mixtard 30/70 20 u.i. / zi
19.01.2017
Actrapid HM 30 u.i. / zi Mixtard 30/70 20 u.i. / zi

46
 Nevoia Manifestari Manifestari Problema Surse de Diagnosticul Obiective Interventii Interventii Evaluare
Fundamentala de de dificultate de nursing proprii delegate
independenta dependenta
Nevoia de a Respira cu Dispnee Dezechili - Risc de - Sesizeaza unele Administreaza Pacientul sa nu
respira dificultate brul complicatii modificari care doza de insulina prezinte complicatii
metabolis acute se datoreaza unor recomandata de acute ale bolii
mului complicatii, medic pe cale SC si
glucidelor supravegheaza IV la intervalul
si lipidelor tensiunea stabilit
arteriala, pulsul,
respiratia
Nevoia de a se - Alimentatie Greturi, Dezechilibrul Deshidratare Sa obtina Asigura Se recolteaza o Pacientul nu mai
alimenta si inadecvata polifagie metabolismului un alimentatie glicemie la ora 10 prezinta greata,
hidrata prin surplus glucidelor echilibru corespunzatoare si se duce la varsaturi, nu mai
metabolic, cu restrictie laboratorul de refuza alimentatia
pacientul glucidica, 250 urgente. Se
sa isi HC, discuta cu administreaza
respecte bolnavul insulina prescrisa
dieta, cu alimentele ce pot de medic. Se
restrictie intra in meniu, urmareste gradul
glucidica orarul meselor-6 de deshidratare.
mese/zi
Nevoia de a Poate merge la Scadere in Poliuria Dezechilibrul Deshidratare Pacientul Se va colecta Se masoara Pacientul isi
elimina toaleta greutate metabolic sa fie intr-un borcan tensiunea arteriala, desfasoara in bune
echilibrat gradat cantitatea pulsul, se noteaza conditii activitatea
hidroelect de urina in F.O, se duc la profesionala
rolitic eliminate in 24 h, laborator
se va urmari, esantioanele de
bilantul hidric urina
Nevoia de a se Bolnavul - - - - - - - -
misca, si a-si este active,
mentine o pozitie
buna, merge la
temperature plimbare
corpului in limite
normale

47
 Nevoia Manifestari Manifestari Problema Surse de Diagnosticul Obiective Interventii Interventii Evaluare
Fundamentala de de dificultate de nursing proprii delegate
independenta dependenta
Nevoia de a fi - Neingrijirea Dezinteres Pierderea Dezinteres fata Pacientul Va ajuta bolnavul Ajuta pacientul sa Bolnavul a inteles
curat, ingrijit si infatisarii fata de respectului fata de mentinerea trebuie sa daca este necesar isi schimbe ca nu trebuie sa se
de a-si proteja sale, tinuta mentinere de sine, igienei aiba o atitudinea fata de mai neglijeze
tegumentele neglijata a igienei anxietate, stress corporale, fata tinuta aspectul fizic
corporale de curate pe
imbracaminte durata
spitalizari,
sa
cunoasca
regulile de
igiena
Nevoia de a - - - - - - - - -
comunica
Nevoia de a evita - Vindecarea Rezistenta Dezechilibrul Risc de Pacientul Supravegheaza Educa pacientul in Pacientul prezinta
pericolele intarziata a organismu metabolic infectie sa fie ferit tegumentele pastrarea igienei tegumente integre
plagilor lui de infectii bolnavului, corporale in special
mucoasa a picioarelor
sesizand
manifestari
cutanate
Nevoia de a Satisfacuta - - - - - - - -
actiona dupa
credinta si
valoare proprie
Nevoia de a se Partial - - - - - - - -
ocupa de propria satisfacuta
realizare
Nevoia de a se Priveste la TV, - - - - - - - -
recrea citeste
Nevoia de a Acumulare de Cunostinte - Situatii de criza Risc de - Invata pacientul Verifica daca -
invata sa-si cunostinte insuficiente determinate de complicatii cum sa pacientul a inteles
pastreze modificarile de cronice recunoasca mesajul trasmis
sanatatea viata semnele
complicate si
cum sa intervina

48
 CAZUL CLINIC NUMARUL 2
M.I. nascut in anul 03.07.1970,
domiciliat in Bucuresti, strada Cozia numarul 2.
In data de 12 mai 2017, bolnavul se prezinta la camera de garda a Institutului
de Nutritie si Boli Metabolice, cu glicemia 405 mg%, glicozuria 47 g%, acetona absenta.
Din discutiile cu bolnavul aflam ca a fost diagnosticat in urma cu doi ani, urmand
tratament cu insulina Actrapid MC ( 16UI + 12 UI ) si Monotard MC ( 22 UI + 20 UI ) si
dieta cu 250 HC.
Plan de ingrijire in perioada 24 26.05.2011
Diagnostic de nursing :
1. Alimentatie inadecvata;
2. Deshidratare;
3. Anxietate;
4. Risc de complicatii acute si cornice.
A. Problema:
. greturi;
. polifagie.
Cauze:

. dezechilibrul metabolismului glucidic.

Obiective:
. sa obtinem echilibrul metabolic;
. pacientul sa-si respecte dieta cu restrictie glucidica.
Interventii:
a. autonome

. asiguram alimentatia corespunzatoare cu restrictie glucidica 250 HC

( lichide , semilichide ),
. discutam cu bolnavul categoriile de alimente ce pot intra in meniu si
concentratia acestora in HC,
. discutii referitoare la orarul meselor 6 mese zilnic la ore fixe si continut
fix de HC.

49
 b. delegate
. se recolteaza o glicemie la ora 10:00 care se duce la laborator de urgenta,
. recoltarea glicemiei ( la indicatia medicului ) si a esantioanelor de urina si
transportul lor la laborator,
. administram insulina prescrisa de medic la orele stabilite.
Administrarea insulinei in doza recomandata de medic se face dupa un orar
stabilit. Se va administra insulina Actrapid HM la ora 10:30, 20 u.S.C. si 10 u. I.V.
Evaluare:
- 12.05.2017
- pacientul primeste o dieta cu restrictie glucidica de 250 HC ( lichide, semilichide ):
ora 10:30 - 150 ml compot
- 200 ml iaurt
ora 13:00 - 150 ml supa de legume
- 150 g cartofi fierti
- 100 g fructe (compot)
ora 16:00 - 150 g gris cu lapte
ora 19:00 - 100 g cartofi fierti (piure)
- 200 g compot mere
ora 22:00 - 200 ml lapte
- pacientul nu mai prezinta greata si nu mai refuza alimentatia
- glicemiile si glicozuriile au inceput sa scada :
ora 12:30 - 320 mg %
ora 18:00 - 220 mg %
ora 22:00 - 200 mg %
- glicozurie:
ora 18:00 - 200 mg %
- pacientul a acceptat administrarea insulinei in 4 prize pentru o buna echilibrare:
ora 10:00 - Actrapid ( 16 UI )
ora 14:00 - Actrapid ( 12 UI )
ora 20:00 - Actrapid ( 10 UI )
ora 2:00 - Actrapid ( 4 UI )

50
13.05.2017
- tratamentul s-a modificat ( la indicatia mrdicului) :
ora 8:00 - 18 u. insulina Actrapid HM
ora 14:00 - 12 u. insulina Actrapid HM
ora 20:00 - 16 u. insulina Mixtard 30/70 HM
- glicemiile si glicozuriile au scazut :
Glicemii:
ora 7:00 - 180 mg %
ora13:00 - 176 mg %
ora 19:00 - 160 mg %
Glicozurii:
- 5g%
- absenta
- absenta
- pacientul a acceptat schimbarea insulinei si nu prezinta hipoglicemii
24.05.2017
- tratamentul a ramas acelasi,
- pacientul respecta dieta recomandata ,
- participa la programul educational care se desfasoara in incinta spitalului.
B. Problema:

. dezechilibrul.
Cauze:

. poliuria.
Obiective:

. pacientului sa-i dispara aceste simptome sis a-si recapete conditia fizica in
urmatoarele doua zile.

51
Interventii:
a. autonome

. vom colecta intr-un borcan gradat cantitatea de urina eliminate in 24 ore,

. vom urmari bilantul hidric si notarea lui in foaia de observatie,
. administram in prima zi cantitati mici si repetate de lichide,
. vom urmari gradul de deshidratare.
b. delegate

. vom masura T.A si P. si le vom nota in foaia de observatie,

. vom transporta la laborator esantioane de urina.
Evaluare:
12.05.2017
- pacientul a parasite patul la ora 21:00
- T.A este 130/80 mm Hg
- P este 80
- diureza este 2800 ml
- greutatea este 67 kg
- inaltimea este 170 cm
13.05.2017
- pacientul si-a recapatat conditia fizica,
- T.A. este 130/70 mm Hg
- P este 75
- diureza este 2000 ml
14.05.2017
- T.A este 130/75 mm Hg
- P este 75
- diureza este 1800 ml
C. Problema:
. insomnii, ingrijorare.

52
Cauze:

. necunoasterea prognosticului bolii.

Obiective:
. obtinerea echilibrului psihic.
Interventii:

. asigurarea unui climat favorabil,

. discutii asupra manifestarilor bolii,
. asigurarea compatibilitatii intre mentinerea echilibrului metabolic si o viata
normala.

Evaluare:
- 12.05.2017
- pacientul incearca sa accepte dieta, tratamentul, dar este inca reticent in ceea ce priveste
evolutia bolii,
- 13.05.2017
- dupa mai multe discutii cu pacientul si familia incearca sa acumuleza cunostinte
despre boala,
- 14.05.2017
- pacientul este echilibrat psihic, participa active la propria ingrijire. Examene de
laborator efectuate in data de 26.05.2011

- glicemie = 165 mg %
- glicozurie = absenta
- acetona = absenta
- uree = 30 mg %
- creatinina = 0,87 mg
- hemoglobina = 13 g
- hematocrit = 40 %
- leucocite = 6000 / mm
- Tymol = 5 UML

53
- TGO = 12 UI
- TGP = 14 UI
- rezerva alcalina = 20

Tratament:
- 12.05.2017
- Actrapid HM 42 UI / zi
- 13.05.2017
- Actrapid HM 30 UI / zi
- Mixtard 30 HM 16 UI / zi
- 14.05.2017
- Actrapid HM 42 UI / zi
- Mixtard 30/70 16 UI / zi

54
 Nevoia Manifestari Manifestari Problema Surse de Diagnosticul Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare
Fundamentala de de dificultate de nursing delegate
independenta dependenta
Nevoia de a Satisfacuta - - - - - - - -
respira
Nevoia de a se - Alimentatie Polifagie Dezechilibru Alimentatie Pacientul sa se Asigura alimentatia Administreaza Pacientul
alimenta si inadecvata Polidipsie in inadecvata alimenteze in pacientului, medicamentatia prezinta glicemia
hidrata prin surplus metabolismul raport cu recolteaza prescrisa de si glicozuria in
glucidelor nevoile sale produsele pentru medic, la orele limite normale
calitative si examenul de indicate
cantitative/24 laborator (sange,
h urina, etc)
Nevoia de a - Scadere in Poliurie Dezechilibru Deshidratare Pacientul sa isi Masoara zilnic Evalueaza -
elimina greutate si metabolic recapete diureza si noteaza asthenia,
astenie conditia fizica in foaia de epuizarea
temperature, pacientului si il
masoara greutatea ajuta in ingrijirea
corporala la 2-3 igienei
zile
Nevoia de a se Bolnavul este Alimentatie - Dezechilibre Alimentatie Pacientul sa Supravegheaza Administreaza -
misca, si a-si hiperactiv deficitara, endocrine deficitara prezinte bolnavul pentru a tratament
mentine o oboseala, mobilitate nu se rani, asigura tranchilizant
pozitie buna dispnee normala conditii ca prescris de medic
bolnavul sa faca
bai caldute
Nevoia de a se - Dificultati de Insomnie Anxietate si Dificultati in a Bolnavul sa Stabileste cu Administreaza Bolnavul este
odihni a se odihni, nervozitate se odihni doarma 7-8 bolnavul mijloacele medicamente restabilit
oboseala ore/noapte de eliminare a prescrise de medic
timp de 7 zile anxietatii, va usura
adaptarea
bolnavului la
spitalizare
Nevoia de a se Necesita Dificultati in - Dezechilibru Slabire Pacientul sa se Acorda timp Educa pacientul -
imbraca si ajutor a se imbraca poata imbraca sufficient pentru a privind inportanta
dezbraca si dezbraca se vestimentara
singur imbraca/dezbraca
Nevoia de a-si Satisfacuta - - - - - - - -
mentine
temperatura
corpului in
limite normale

55
 Nevoia Manifestari Manifestari Problema Surse de Diagnosticul Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare
Fundamentala de de dificultate de nursing delegate
independenta dependenta
Nevoia de a se Somn Dificultate Insomnie Stress, Insomnie Pacinetul sa Se stabilesc cu Administreaza Bolnavul
odihni perturbat in a dormi si oboseala legata de beneficieze de bolnavul mijloacele tratament incepe sa se
a se relaxa oboseala si somn de diminuare a medicamentos acomodeze cu
stress corespunzator stresului, ofera prescris de medic si atmosfera
cantitativ si pacientului o cana observa efectele spitalului,
calitativ cu lapte cald acestuia asupra dpdv psihic
inainte de culcare organismului este echilibrat
Nevoia de a se Necesita ajutor - - - - - - - -
imbraca si
dezbraca
Nevoia de a-si Satisfacut - - - - - - - -
mentine
temperatura
corpului in limite
normale
Nevoia de a fi - Dezinteres Dezinteres Stres, Dezinteres fata Pacientul sa Pacientului i se Constientizeaza Bolnavul a
curat, ingrijit si fata de fata de oboseala, de infatisarea cunoasca sugereaza sa isi procesul in legatura inteles ca nu
de a-si proteja masurile de infatisarea ingrijorare sa regulile de schimbe atitudinea cu importanta trebuie sa se
tegumentele igiena sa igiena fata de aspectul sau mentinerii curate a mai neglijeze
fizic si de ingrijire tegumentelor
Nevoia de a Este - Rezistenta Dezechilibru Risc de Pacientul sa fie Ajuta pacientul in Asigura masurile Pacientul nu
comunica comunicativ organismu metabolic complicatii ferit de satisfacerea de prevenire a prezinta
lui acute complicatii nevoilor complicatiilor complicatii
organismului acute acute ale bolii.
folosind metode de Familia ii
relaxare pasiva sustine moralul
Nevoia de a evita - Greturi, - - - - - - -
pericolele varsaturi
Nevoia de a - Manifestari Culpabilit - - Pacientul sa fie Pune pacientul in Administreaza la Bolnavul este
actiona dupa de depresie ate echilibrat legatura cu nevoie echilibrat
credinta si psihic persoana dorita medicamente psihic
valoare proprie planifica activitati antidepresive la
religioase indicatia medicului
Nevoia de a se - Obsedat de - Stres, situatii - Pacientul sa isi Ajuta pacientul sa Observa reactiile -
ocupa de propria problemele de criza recapete realizeze o de
realizare sale respectful de percepere justa a satisfacere/insatisfa
sine realitatii cere ale pacientului

56
 Nevoia Manifestari Manifestari Problema Surse de Diagnosticul de Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare
Fundamentala de de dificultate nursing delegate
independenta dependenta
Nevoia de a se Citeste, asculta - - - - - - - -
recrea muzica
Nevoia de a Acumulare de Cunostinte - Situatie de Risc de - Invata pacientul sa Verifica daca -
invata sa-si cunostinte insuficiente criza complicatii recunoasca pacientul a inteles
pastreze determinate de cronice semnele complicate mesajul transmis
sanatatea modificarile de si cum sa intervina
viata in caz de
hipoglicemie sa isi
administreze apa
indulcita

57
CAZUL CLINIC NUMARUL 3
V.C. nascut in 24.10.1965,
domiciliata in Bucuresti, strada Ceahlau numarul 14.
Din discutiile purtate cu bolnava aflam ca diabetul a fost descoperit la varsta de
2 ani dupa un puternic soc emotional. Debutul a fost prin coma diabetica inaugurala, dupa
care, si pana in present a facut tratament cu insulina. Afirma ca a respectat regimul
alimentar indicat, isi controleaza glicemiile periodic, precum si glicozuriile, isi adapteaza
dozele de insulina urmarind aceste rezultate, iar bianual isi efectueaza fundul de ochi,
EKG, oscilometria si examenele functiilor renale, toate fiind pana acum in limite
normale.
Bolnava s-a prezentat la Institutul de Nutritie si Boli Metabolice pentru reajustare
a dozelor de insulina.
Plan de ingrijire in perioada 04 08.07.2017
Nevoi prioritare:
1. Nevoia de a manca si a bea;
2. Nevoia de a evita pericolele;
3. Nevoia de a invata.
Diagnostic de nursing :
Reajustarea dozelor de insulina pentru preintampinarea eventualelor hipoglicemii.
Problema:

. valori mici ale glicemiilor.

Cauze:

. dezechilibrul datorat dietei reduse in HC ( 180 HC ).

Obiective:

. asigurarea echilibrarii prin dieta corespunzatoare.

Interventii:
a. autonome

. asigurarea cantitatilor necesare de seringi,

. discutii cu pacienta despre riscul aparitiei de complicatii acute si cornice,

58
 . explicam semnele importante ale unei hipoglicemii,
. cuvinte de apreciere referitoare la conduita fata de boala si tratament.
b. delegate

. refacerea schemei repartizarii HC in cursul zilei pe care a indicat-o

medicul :

Total 200 HC
ora 7:00 - 40 HC
ora 10:00 - 30 HC
ora 13:00 - 50 HC
ora 16:00 - 20 HC
ora 19:00 - 50 HC
ora 22:00 - 10 HC

. refacerea schemei de insulina pe care a recomandat-o medicul:

ora 7:00 - 16 u. Actrapid HM
ora 13:00 - 12 u. Actrapid HM
ora 19:00 - 10 u. Actrapid HM
ora 22:00 - 8 u. Mixtard 30 HM
Evaluare:
- 04.07.2017
- pacienta prezinta glicemii normale sau spre limitele de jos:
Glicemii:
ora 7:00 - 130 mg %
ora 10:00 - 139 mg %
ora 13:00 - 142 mg %
ora 16:00 - 124 mg %
ora 19:00 - 100 mg %
ora 22:00 - 152 mg %
ora 1:00 - 84 mg %

59
Glicozurie absenta.
- 05.07.2017
- pacienta prezinta in continuare glicemii normale si respecta dieta recomandata:

Glicemii:
ora 7:00 - 125 mg %
ora 13:00 - 130 mg %
ora 19:00 - 128 mg %
Glicozurie absenta.
- 06.07.2017
- pacienta nu a prezentat hipoglicemii.

Examene de laborator efectuate :

- Glicemia = 130 mg %
- Glicozuria = absenta
- Uree = 30 mg %
- Creatinina = 0,76 mg %
- Tymol = 4 UML
- Sulfat de Zn = 8 UK
- TGO = 8 UI
- TGP = 10 UI

Tratament:

- 04.07.2017

- Actrapid HM injectat S.C. 38 ui / zi ( 16 u. + 12 u. + 10 u.)

- Mixtard 30 HM injectat S.C. 8 ui / zi
- 05.07.2017

60
- Actrapid HM injectat S.C. 38 ui / zi
- Mixtard 30 HM injectat S.C. 8 ui / zi
- 06.07.2017
- Actrapid HM injectat S.C. 38 ui / zi
- Mixtard 30 HM injectat S.C. 8 ui / zi.

61
 Nevoia Manifestari Manifestari Problema Surse de Diagnosticul de Obiective Interventii Interventii Evaluare
Fundamentala de de dificultate nursing proprii delegate
independenta dependenta
Nevoia de a - Senzatie de Alterarea vocii Situatia de Dificultatea de a Mediul sa fie Pregatirea Administrarea Pacientul nu
respira sufocare criza respira echilibrat psihica a de prezinta
psihic bolnavului in tranchilizante complicatii
vederea la nevoie acute ale
aplicarii bolii
tehnicii de
ingrijire
Nevoia de a se - Polifagie Dezechilibrul Anxietate Alimentatie Sa se obtina Asigura Administreaza Pacientul
alimenta si metabolismului inadecvata, echilibrul alimentatia alimentatia prezinta
hidrata glucidelor surplus metabolismulu pacientului prescrisa de glicemia si
i de glucide medic la orele glicozuria in
stabilite limite
normale
Nevoia de a Poate sa Scadere in Poliuria Dezechilibrul Deshidratare Pacientul sa isi Masoara zilnic Evalueaza Pacientul isi
elimina mearga la greutate metabolismulu recapete diureza si manifestari de desfasoara in
toaleta i glucidelor conditia fizica noteaza in F.O deshidratare, bune conditii
aspectul pielii activitatea
si al profesionala
mucoaselor
Nevoia de a se Bolnavul este - - - Anxietate - - - -
misca, si a-si activ
mentine o pozitie
buna
Nevoia de a se - Dificultate Insomnie, Necunoasterea Anxietate Pacientul sa Asigura Observa si Pacientul
odihni de a dormi si ingrijorare prognosticului beneficieze de conditii de noteaza este
relaxa bolii somn ingrijire in calitatea si echilibrat
corespunzator spital, liniste orarul psihic,
care sa permita somnului participa
repaus fizic si activ la
psihic propria
ingrijire
Nevoia de a se Necesita ajutor Dificultate - Dezechilibru Slabire Pacientul sa se Acorda Educa -
imbraca si in a se poata imbraca pacientului pacientul
dezbraca imbraca si dezbraca timp sufficient privind
singur pentru a se importanta
imbraca si vestimentara
dezbraca in identificarea
sugereaza sa personalitatii
isi cumpere
haine noi largi

62
 Nevoia Manifestari Manifestari Problema Surse de Diagnosticul de Obiective Interventii Interventii Evaluare
Fundamentala de de dificultate nursing proprii delegate
independenta dependenta
Nevoia de a-si Satisfacut - - - - - - - -
mentine
temperature
corpului in limite
normale
Nevoia de a fi - Neingrijirea Dezinteres fata Anxietate, Dezinteresul fata Pacientul sa isi Ajuta bolnavul Ajuta In urma
curat, ingrijit si infatisarii de infatisarea sa stres de infatisarea mentina o in functie de pacientul sa isi interventiei
de a-si proteja sale tinuta bolnavului se tinuta curate starea sa schimbe subtile in
tegumentele neglijabila datoreaza pe durata generala sa isi atitudinea fata ceea ce
anxietatii si spitalizarii sa faca baie sau de aspectul priveste
stresului cunoasca dus fizic tinuta
permanent regulile de pacientul a
igiena inteles ca nu
trebuie sa se
mai
neglijeze
Nevoia de a Bolnavul este - - - - - - - -
comunica comunicativ
Nevoia de a evita - Vindecarea Rezistenta Dezechilibru Risc de infectie Pacientul sa fie Supravegheaza Educa Pacientul
pericolele intarziata a organismului metabolic ferit de infectii tegumentele pacientul in prezinta
plagilor bolnavului si pastrarea tegumente
mucoasa igienei integre
sesizand personale in
manifestarile special cea a
cutanate picioarelor
Nevoia de a Satisfacut - - - - - - - -
actiona dupa
credinta si
valoare proprie
Nevoia de a se - - - - - Pacientul sa isi Ajuta bolnavul Explica -
ocupa de propria recapete sa realizeze o necesitatea
realizare interesul de percepere justa cunoasterii
sine si de altii a realitatii sa mediului in
se integreze in care traieste
colectiv
Nevoia de a se Citeste, asculta - - - - - - - -
recrea muzica

63
 Nevoia Manifestari Manifestari Problema Surse de Diagnosticul de Obiective Interventii Interventii Evaluare
Fundamentala de de dificultate nursing proprii delegate
independenta dependenta
Nevoia de a - Cunostinte - Situatie de - Pacientul sa Motiveaza Verifica daca Verifica daca
invata sa-si insuficiente, criza acumuleze noi importanta pacientul a si-a insusit
pastreze nu are determinata de cunostinte acumularii de inteles mesajul noile
sanatatea cunastinte modificarea noi cunostinte transmis cunostinte
referitoare la modului de
boala viata

64
 VII. CONCLUZII

Se stie ca progresele inregistrate de stiintele moderne au transformat ritmul si

cursul progresului medical traditional. De-alungul acestui secol s-a asistat la scaderea
mortalitatii prin boli degenerative, in special cardiovasculare. Acest lucru s-a petrecut
paralel cu cresterea progresiva si constanta a duratei medii a vietii, de la circa 35 ani in
prima parte a secolului catre 70 ani in present, in cele mai multe tari europene. Pentru
aceste boli cornice, diabetul ocupa un loc aparte.
Aceasta crestere o datoram urmatorilor factori :
diagnosticarea mai buna si mai precoce a afectiunii,

cresterea duratei medii a vietii ,

cresterea volumului de cunostinte in domeniul diabetologiei ca

urmare
a studiilor necesare in aceasta privinta

Trebuie aratat insa ca diabetul ridica mai multe probleme medicinei actuale prin
faptul ca :
a. constituie un important risc cardio-vascular asociat celorlalte :
obezitate,

sedentarism,

fumat,

dislipidemii,

stress.

b. prin dramatismul si complicatiile complicatiilor acute ale bolii : coma

diabetica, coma hipoglicemica ;

c. prin multitudinea posibilitatilor de afectari prin complicatiile cronice

(orbire, amputatii, insuficienta renala);

Toate acestea au consecinte sociale si economice remarcabile, atat pentru pacienti

si este necesar un efort medical directionat catre aceasta boala pentru mentinerea acestor
bolnavi intr-o stare de sanatate compatibila cu activitatea profesionala normala.
In cadrul acestui effort medical un rol foarte mare il au asistentii medicali care pot
influenta dezinteresul de mai sus atat prin aspectul lui profilactic cat si prin cel curativ.
 64

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. R.Paun Tratat de medicina interna Editura medicala, Bucuresti , 1986

2 .R.Paun Bolile de metabolism si nutritie Editura medicala, Bucuresti , 1986
3. Iulian Mincu Diabetul Zaharat Editura medicala , Bucuresti , 2001
4. Iulian Mincu, Hancu N. Boli de metabolism si nutritie in practica medicala
Editura Dacia, 1982
5. Dr. Beatrice Predoi, Prof. Dr. Crin Marcean - Manual de nursing Colectia
Fundeni
6. Elena Ciofu, Prof. Dr. Crin Marcean Manual de nursing , Colectia Fundeni
7. Lucretia Titirca Ghid de nursing Editura Viata Medicala Romaneasca 1995
8. Constantin Dumitrescu, Dr.Rodica Perciun Diabetul Zaharat Indrumar Practic
- Editura Saeculum, Bucuresti 2001
9. Florian Chiru, Sorin Simian, Crin Marcean, Elena Joncu Urgente medicale
Manual de sinteza pentru asistente medicale, Editura RCR Print, Bucuresti , 2003
10. Prof. Dr. Crin Marcean Tratat de nursing Editura Medicala, Bucuresti, 2010

66
 CUPRINS

I . MOTIVATIA LUCRARII .3

II . INTRODUCERE.4

III . ISTORIC. 5

IV . DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE. 7

CLASIFICAREA DIABETULUI

CLINICA DIABETULUI

COMPLICATIILE DIABETULUI

TRATAMENTUL DIABETULUI

V . INGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTILOR

CU DIABET ZAHARAT29

PROFILAXIE

VI . STUDIU PE CAZURI 41

VII. CONCLUZII...64

VIII. BIBLIOGRAFIE 65

67