REPRODUCEREA PLANTELOR

Reproducerea asexuata la plante: Acest tip de reproducere se realizeaza cu ajutorul germenilor asexuati.Cand acesti suntspecializati (spori) este vorba despre reproducere asexuata specializata. Cand germeniiasexuati sunt nespecializati, reproducerea se numeste vegetative. Reproducerea asexuata specializata: Unele plante terestre se inmultesc prin spori . Ei sunt germeni asexuati unicelularispecializati care se formeaza in organe numite sporogon (la muschi) sau sporange(la ferigi) . Formarea lor este precedata de o diviziune reductionala (meioza) , de aceea eisunt haploizi.- La muschi: dupa fecundatie ia nastere zigotul. Din acesta se dezvolta sporogonul in carese formeaza sporii haploizi. Prin germinare, din spor ia nastere un tal filamentos protonema, pe care se formeaza noi tulpinite de muschi ce vor purta organele sexuale.- La ferigi : dupa fecundatie, din zigot (care nu se desprinde de portal) se dezvolta o plantula, un sporofit tanar, pe care se formeaza la maturitate, pe fata inferioara a frunzei,sporangi grupati in sori. In sporangi, in urma meiozei, se formeaza sporii. La maturitatesporangii se deschid si elibereaza acesti spori.Prin germinare, sporul da nastere unei plantule haploide- protalul, pe care se formeazaorganelle producatoare de gamete. Reproducerea vegetativa la plante: Reproducerea vegetative la plante este de tip asexuat, in care descendentul este generat deun singur parinte.Noul individ rezulta dintr-un fragment al corpului parental.Astfel, launii muschi , pe frunzisoare se formeaza propagule pluricelulare, care prin diviziunegenereaza un gametofit nou.La unele plante acvatice toamna se formeaza muguri de iarna , care se desprind de plantamama si ierneaza in namol.La majoritatea plantelor, reproducerea vegetative se realizeaza prin organe vegetative:tulpini, radacini, frunze.Celulele redevin meristematice (se intorc la stadiul embrionar) si se divid intens ,mitotic; dau astfel nastere la o noua planta.Inmultirea vegetative se poate realize prin: muguri adventivi de pe radacini (drajoni),tulpini taratoare (stoloni), tulpini subterane (bulbi, rizomi, tuberculi), fragmente de tulpinisau frunze (butasi). Oamenii folosesc pentru cultivarea unor plante(ceapa, usturoi,pansele, allele,cartof),organele subterane amintite. Ei au elaborate metode artificiale de multiplicare a plantelor utile, de exemplu : marcotajul, butasirea si altoirea.MARCOTAJUL: consta in ingroparea unei portiuni dintr-o ramura, lasandu-I varfulafara. Portiunea ingropata trebuie sa prezinte cel putin un nod la care lastarul (numitmarcota) sa poata inradacina.BUTASIREA: este taierea unui fragment dintr-o ramura si fixarea sa in pamant cucapatul bazal in jos. Butasul trebuie sa aiba cel putin doua noduri cu muguri viabili.De lacel de jos se formeaza radacini, iar de cel superior un nou lastar.ALTOIREA: se practica la pomii fructiferi si unii arbusti. Se detaseaza un fragment micde ramura (sau numai un mugure), altoiul care se articuleaza care se articuleaza latesuturile conducatoare ale unei plante inradacinate (portaltoi)La ora actuala, multiplicarea vegetative este o tehnica de mare interes.

Reproducerea sexuata la angiosperme: Reproducerea sexuata presupune contopirea a doi gamete de sex opus( haploizi-n) in procesul de fecundatie. Rezulta celula-ou sau zigotul (diploid -2n) care continua ciclul dedezvoltare a noului organism.Acesta, spre deosebire de cel rezultat in urma reproducerii asexuate, contine trasaturicommune cu cele ale parintilor, dar are si caractere noi, care asigura variabilitatea incadrul speciei.La plantele cu seminte- spermatofite, reproducerea sexuata se realizeaza cu ajutorulflorilor si semintelor (la gimnosperme) si cu ajutorul florilor, semintelor si fructelor (laangiosperme) . La angiosperme, fructul protejeaza semintele si asigura raspandirea lor.
Procesul de fecundatie la angiosperme: Graunciorul de polen ajuns pe stigmatul florii ( in urma polenizarii prin vant,apa sauinsecte) germineaza. Formeaza un tub polinic in care patrund cei doi nuclei spermatici( gamete barbatesti ), proveniti din diviziunea mitotica a nucleului generativ algraunciorului de polen.Un nucleu se contopeste cu oosfera ( gametul femeiesc) si formeaza celula-ou sau zigotul principal(2n). Al doilea nucleu spermatic (n) se contopeste cu nucleul secundar al saculuiembrionar (2n) si formeaza zigotul accesoriu (3n), de aceea la angiosperme fecundatiaeste dubla.Dupa fecundatie urmeaza procesele care conduc la transformare ovulelor in seminte si aovarului in fruct.

Scurta istorie a gimnospermelor. Cu mai bine de 220 milioane de ani in urma , floraterestra era dominata de aceste plante cu flori primitive. Carbonifer:Un aspect al evolutiei plantelor spre formele superioare cu flori si seminte este si aparitia, printre ferigilecarbonifere, a unor plante care au premers dezvoltarea plantelor cu seminte golase-gimnospermele.Permian:Din permian se cunosc, ca stramosi ai coniferelor actuale, Walchia piniformis siVoltzia heterrophylla . Voltzia se dezvolta in permian, dar o gasim si in timpurile de lainceputul erei mezozoice. Ambele plante purtau semintele in conuri si au constituitoriginea celor mai multe dintre coniferele care se vor dezvolta in lungul erelor mezozoicesi neozoice.Triasic:Dintre Cycadophyta - gimnosperme primitive- Pterophyllum, cu frunze penatedispuse pe tulpini groase, a fost raspandit pana la sfarsitul mezozoicului.Jurasic:In jurasic, perioada urmatoare triasicului, gimnospermele stravechi iau o mare dezvoltare.Printre acestea sunt caracteristice unele bennettitale, ca Cycadeoides, care infrumusetau peisajul. Cycacadeoides avea tulpini groase, imbracate in resturile petiolurilor frunzelor cazute, si erau presarate cu flori, iar spre varf se desprindea un buchet mare de frunze.Dintre bennettitale se mai cunoaste Williamsoniella, cu tulpina ramificata dicotomic,florile purtate pe pedunculi lungi si Williamsonia, care avea infatisarea unei ferigiarborescente. La bennettitale apare un invelis care cuprinde si apara samanta. Conulmatur avea asemanari cu fructul angiospermelor, plante superioare cu semintele protejatede fruct.Cretacic:In aceasta perioada gimnospermele au intrat in regres fata de angiospermele pornite pe calea unei mari evolutii.Neozoicul inferior:Pentru formatiunile neogene suntcaracteristice coniferele Taxodium si Sequoia, forme cu mare raspandire, mai ales pecontinentele sudice.Timp de 120 milioane de ani aceste plante au constituit vegetatia dominanta aPamantului.Coniferele sunt plante lemnoase, arbori sau arbusti care apar in padurile deconifere din zone montana, la care apar pentru prima data florile grupate in conuri (deunde si denumirea de conifere). Ele se inmultesc prin seminte, care sunt libere, neinchisein fruct. (gimno- liber; sperme- samanta;=> gimnosperme= plante cu seminte libere).Lemnul este format predominant din traheide mai perfectionate structural decat la ferigicare alaturi de liber formeaza fascicule libero-lemnoase dispuse concentric. In mijloculfasciculelor se afla cambiul, care spre interior produce lemn si spre exterior liber.Reproducerea este numai sexuata. In ciclul lor de dezvoltare alterneaza doua generatii:una sporofitica, diploida, si una gametofitica, haploida. Dupa fecundare, rezulta zigotul,din care va lua nastere samanta, care va incepe generatia sporofitica. Generatiasporofitica este reprezentata de un corm bine dezvoltat, format dintr-o radacina puternica,ramificata la suprafata solului datorita substratului stancos.

Tulpina este dreapta, lemnoasa, iar coroana are aspectul unui con. Tulpina produce osubstanta cleioasa si lipicioasa, numita rasina (de aici si numele de rasinoase), care incontact cu aerul se intareste. Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, in smocuri sau in jurul ramurilor. Ele sunt persistente si iarna, cad pe rand la intervale de 3-6 ani, de aceeaconiferele raman verzi in permanenta (cu exceptia laricei sau zadei, care toamna infiecare an isi schimba frunzele, ca si arborii cu frunze cazatoare).Generatia gametofitica (sexuata) este reprezentata de gameti care sunt grupati in flori.Florile sunt grupate in conuri.Conurile barbatesti sunt situate spre varful ramurilor sireprezinta o floare barbateasca, formata dintr-un ax al conului care sustine solziistaminali, purtatorii sacilor polenici, cu numeroase grauncioare de polen.Conurilefemeiesti sunt situate in varful unei ramuri de la baza coroanei si reprezinta oinflorescenta. Fiecare con este format dintr-un ax care sustine solzii carpelari cu douaovule si o bractee. Din zigotul diploid prin diviziuni repetate se va diferentia embrionulcu numeroase cotiledoane. Semintele libere, unele aripate, cad din conul seminal, pe solsi formeaza o noua planta (sporofitul).Aparitia semintei reprezinta un salt calitativ in procesul evolutiei plantelor.Reprezentantiidin tara noastra sunt: pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea abies ), tisa (Taxus baccata),arbore ocrotit, ienuparul (Jeniperus communis), jneapanul (Pinus mugo), bradul (Abiesalba), laricele (Larix deciuda), zambrul (Pinus cembra)- arbori ocrotiti, arborele-vietii(Thuja orientalis).Gimnospermele se impart in 3 grupe: cicadale, ginkoale si conifere.Cicadale:-cuprind 185 de specii in 11 genuri;-sunt cele mai primitive plante cu flori; -seamana cu palmierii dar nu sunt inruditi;-coroana este mare, formata din frunze lungi;reprezentanti: Cycas circinalis, Cycas revoluta.