(oumirul, procentul rispunsurilor corecteferrilor, rata, viteza ‘ispunsurilor); tnvétarea poate avea loc fr a se produce veo schimbare in ceea ce privesteperformanta gi potavea lo mai multe Schimbiri in czea ce piveste performanta dori ator factor deeit cei lepati de invifare; fnvifaea este indusa prin schimbici ale performanjclor; * Legitura cu exeriu - spre deosebire de mosifictrle de comportament produse de alte conditi(oboscala, maturzarea), schimbirle comportamentale induse de nvitaretebuie si ezulte din experienje anterioare legate de ace stimuli acelerispunsurt smu de stimuli gi spunsur similare. Existd anumite schimbiet ‘pronunjate gi de dura le comportamentului care nu rez din texperiena lgatt de evenimentele din medial inconjuritor, i prin ‘unmare ni po fi clasifcate drept tnvifare. (Matuizarea: + Relatva stabiltae~ schimbazea comportamentald indus de fnvitaretrebuie st fe .de dura.” Exist anumite schimbiri ‘comportamentale pronuntate cae mu sunt de dura gi prin ware ru po fi catlogatedreptinyljare(ohoseala;alteraile survenitein ceea ce prveste stares fziologica sau emotional, modificaile temporare din memoria senzoriald). ‘Nuanfril gi distilrle pe care le-a,suferit” conceptul de ‘nvijare umani, de Ia impunerea iui fn pshologie pa la statutal de concept-pivot al une ramusiapshologie’ generale (psologia nvr, evidenyiaa progresul in cunoaserea si, de ce nu, in uilizarea ficient a acest tribe capacti care este capaciarea de a invija, in impresionantele procese ale autoimpliirit cexisteniale gi evolu sprituale CUPRINS svat mulfnik muliinensonat mania 2 Fomel avi expres mules tan Ei Belting sia nine mn ents ‘kent aera comple. - 21.2, Domenie tir - opi, pena, sec 22. Nel dennis comers 22.1 fovea acl 232 Indes entental dczcil pci poesia a fiojtumane a Capita Iavteren. Cepia ‘Aslonomi In tava —fndamente rears. SM Atoreines ndunen estore adi aire 211 Goce de nie store 311.2. Asorepletes cogs meteor Innis 411. Auoreplares nataponals fetta. [STA Managemectul neds y commits nerpersonie- components astoregii lv ” a % 8 ey no us312 Senge dnvjate— rere se ttoromix sau inate tis 32 Concepal de suaepie de Tavare~ eicuiil wai ‘operaponliza Bs 3.22. State neste aonoal ic mi 33. Sil detour ~expresis depline auonamtin ice sR Bungee - om 65 Capitolul 1 INVATAREA UMANA - DE LA FIINTA REACTIVA LA PERSONALITATEA, PROACTIVA favatarea - una dinte problemele conrale ale psibologiei - ‘est abordati de-a lung timpulai din ais de diverse perspective, fost expicats defnt in modal att de variate inet deseo, pe deplinjustficat, par dubit cu privie la aplicabilitatea inpractcs A reaulatelor demersuli de cunoastee sine in aces domeni. Inincercarea de arispunde la intrebarea ,Ce este Invaarea? Ese proces? Ese produs?” s-au elaborat ceca ce in literatura de psciahtate este canotcut sub mumele de feo s/84u modele ale Snvitri. Dar, diversee tori i modele ale inri-prezene in majorite tratatelor de specialitate (ca expresie a progresui fn ccunossterea nati, strict su mecanismelor inva prezints att de multe gi eterogeneaspecte fete ale inv Incataproape devin o exprese a. difcultilor de ajunge lun conse ince priveste att natura edt si structure Teorile prestinifice ale nviydrit s-au contuat in eadral reflefilor filosofice mai mult asupra nari cunosseri umane decdtasupra naturi fav fn sine. Socrate, prin metoda sa de discuyie (maieutica),sugereaza cd ideile se afl deja in inten rodnicd a subiectul, iss neces fe mogite cas se manifeste” a@iackbura, 1999, p. 253). A smog" (maieutics) idle const in «pune ntrebiricursticeelevuiin ga fl nc acest, ispanzind la ele, 6h descopere cd de faptcunoaste problema pus in auza, Paton, eu conceptia sa despre cunoastere aduce In discufie problema diferenefor dinte oameni in ceea ce priveste potentialul de invitre.Aristotl, interesat de psibologe, gine si limba} intuiest lege asocieri(contguitatea, similtudinea contrast), Doctrina discipline mentale susine cd studi discipines28 mintea ‘5a cum antrenamertul fic al unui tlt disciplines corp J Rosseau apreciazi ci natura gi inocenfa sunt afectate de educatic si cf sindtatea senzorila si corporal sit mai importante deeit intelectl iar J.EHerbart cd masa aperceptiva se formesza priv ssocieea unor no ide cu ide deja exstete in cetrlinteletii. ‘Aceste teri presinifice ale iavitari (Perkins, 1969) schiteaza deja uncle dintre decile in care se vor orienta cerectirile de psibologia invagai Premise elaboririi unor cor psikologic ale vari au aplirut o dati cu incepereastdier ln aboratoul de pihologic cexperimentaldafligat la Leipzig la sfiitut see. XIX, sub conducerea Ini W. Wundt. Teorile prihologice ale invitri, ‘ezvoltae incepind cu acest moment, sunt extrem de numerosse, ‘ele dinte ele incerend s8 verifice experimental varata gam ‘eteorit implicit ale Invajar, care exprima concepile populate, -redinfeesopiitle neargumentate sini despre inva, Unele inte concept 5 idele populare despre inviaze continu fandamenteze practice educationala chiar daci nu at fost contir- imate decereetir. Aste, ideeacinvitarea se produce prin recom ens gisanejune estcea mai popular radifonalaopinie despre Invitre desi in pracica actuals, predarca este mai mult puniiva decat orient spre recompensé. O alt tori implicit despre inviare ese aceeae4 ea cons int-un proces de acumulare de cnogtinge predarea find umplerea deportuli cae este mintet 2 ‘mand cu diferit nformati, Alte concept populare despe fnvi- fare sunt cele care tratesz3invarea cape wn proces deduct sau tn pe ua comp de cunogtinje care se tansferd antomat, sponta or ‘are rezulté din simpla,spunere” (Lindgren, 1967, pp. 211 ~243) ‘Antecedentele storie ale abordii gtingfice a invari umane sunt oferite de cei tri mari catalizator: ai studilui nvr a animate: Darwin si Romanes (mijlocal anilor 1800), Paviov {Gnceputalenilor 1900) si Dollard gi Miller (mijlocutanilor 1900) Pentru Darwin studiul fav fa animale ae 0 importants central Jn oeea ce priveste infelogerea evolu intligensi iar ‘Romanes defines inteligentaanimalk drept,abilitatea dea face ‘oi modifier, sau de 2 Te schimba pe cele vechi, in acord cu rezltatele propriei experien individuale” (Romanes, 1882, p.4) Ivan Paviov (1849-1936) it bazearA stile asuprainvtni pe trisiturile sau Func sistemului nervos care trebuie sa fie explicate de newopsihologie. Dollard si Miller (1950) cau texpun diverse madele animale ale cormportamentlui uran. Mule cercetiri experimentale sau ficut pe animale sub pretextul cf proceselefindamentale ale invari pot fi vzute cx ‘nai mult claritatedacd sunt stuiate in formele lor relati simple si au complicate de inaltele proceseintelectuale ale finfi umane Cercetarea fiind mai simpla, mai bine controlaté si msi putin cosisitoare, permitind contotul experentelor precedente gi simu lisle pe calculator ‘Cercetarea invita animales. bazat pe presupozitile ob enomenele de fvitare sunt procese elementare care opereazt similar in difeie simapi de favitare, c& acestea sunt aplicabile ‘multor speci si multorstuai, in ciudadifeenfelor intr ceea ce poate ffavjat i viteza invari ‘Aulza nS in propecia comportmenti a conus Ja studi efectlu pe care i exerci experiena anterioarh asupra comportamentulu atu aMutitudinea rezulatelorexperimentelor particularerealizate pe animale poate explica intr-o anumit misirl yi diferenele de ‘pini care exist actuatmente in modalnjile de explicar i definire ‘invari precum ga teorilor elaborate in baza lor. Ele pot, in acelagi tim, constitu gi sursa vulnrabilii multora dnt teoi Dact in general in orice domeniu al cunoateri, este adevira ga ‘eum spune Popper (Popper, 1972), cB teorle, es orice aproximafi ‘efemere, se transforma sau chiar sunt repudiate pe masuri ce problemele abordate de ele se clarifica, acest ners este si mai evident in cazul tortor invari ‘Una dintre cele mai consistent iri pe problems teorilor Invitri (Emest R-Hilgard gi Gordon H, Bower, 1974) inventariaza a teori ale inv (pnd Ia cea dal): condiionarea clase (Pavlov), conexionismul (Thondike), conitionares prin conti- uitate (Guthrie), condtionareainstrumentalé (Skinner), teoria sistematie a comportamentului Hul), behavioristoul intentional (Tolman), teria gestaltuli,teoria psihodinamica a tui Freud, funcjionlismul, teoria matematicS teri ale comportamentulut bazate pe preluerareainformailr, eorile neurofziologice. Unautorfancez (rangois Doré, 1983) dstinge (ji analizeazs critic), doui etapein dezvolareaconstrcfiloreoretice eu privire {a invitae: |. perioada anilor 1900 ~ 1960 gi 2. etapa sistemelor ‘miniatura deexplicae a nvitri, Teorilenvajirl elaborate in perigadaanilor 1900-1960, au {in comun faptal cd in pofida divergenelr gi controverseor care le-au mareat, au o orienare antropocentists, une dorinds-s gi ‘cori generale ale comportamentuli wan Sistemele miniatura de explicare a ini (care mai mai ropun formularea une tori globale ci inoearck doar sii explice _anumiteaspoctpartoulare) au apt datort feptlui c incepind cu ani 1960, 8 deevoiat un oareoare scepticism cu privie la posibilitate gi neceatatenelabordi de tol globale ale invari .)scepiciam ce favorizoa aparita unor sisteme miniaturle, ‘dic nor eforturiteoretice mai putin ambipioase,avind putine Tegituri cu matile sisteme si nevizind o explicate globald a Snvagaric” (Dore, 1983, p 60) Acest scepticism este expicat de autor ctat prin tre cauze: | matile teori al invari au suscitat ‘numerosse controvert gi nu g-auatinsobietivele ambitioase pe cate s1 le-au asumat; 2. neobehaviorsmul skinnerian a deplasst tccentul de la constuirea unor teoritrafinte la acumularea de date emprice; 3. agteptiril neealste generate de marileteori x privie ls posibilitatea de a ajunge la intenpretiri definitive ssigure ale datelor cereetirilr. . Dore identifc8 tri caracersticialesstemelor miniaturale de explicare a invitri: 1. se dezvoltd mai degraba in functie de problems abordaté experimental, decat in funcfe d= un cadnu teoretc general; 2 aut mai degrabi si confine dec infirm ‘enunfur,evitind controversele conceptuale; 3. apar earecum tecclectice dearece imprumuticoncepte din diverse teri ante ‘Hoare, near contradictori Ca exemple de asemenea teori sunt Imenfionite modelele construite de: I. Miller, Logan, Amsel, Mover, Rescola gi Wagner (In care se repases ideile Iui Hull- Spence); 2, Miller, Galanter gi Priam (éupé cognitivsrout fui Tolman); 3. Bindre (cu influene cterogene din mail teor de Inceput le fnvtini); 4 abordarea ethologich. “Anumifi exegeti grapeazS teorile invari fo funcie de premisele filosofice gi de concepfia despre natura omului pe baza fekrora sa elaborat. stil, se identified: ‘¢ Teor asociatoniste ale invitii, {Teor cognitive ale invari (Perkins, 1969, p. 343). Teorileasociagionste ale invari, pleat de I ipoteza ci Ivijarea se realizeazk prin asocieres unui spun Ia un sim Cel care inva ete, din perspectiva lor, in mod esenyal pasiv, comportamentl indi controlat de fori extere. Asocajonigi 1s